În timp ce multe tinere ar plăti ca să poată apărea în paginile celebrei publicaţii, unele vedete au refuzat chiar şi atunci când pe masă le-au fost puse oferte aparent de nerefuzat. Cine sunt, aşadar, actriţele şI cântăreţele care au spus pas unor onorarii de peste un million de dolari şi ce le-a făcut să refuze o apariţie care, fără îndoială, le-ar fi sporit notorietatea?
SURSA: www.cnbc.com
În lipsa unor arme reale, grupul de hackeri a scos armele virtuale în lupta cu traficanţii mexicani de droguri. Pentru a determina Zeta, un cartel acuzat de-a lungul timpului că a făcut mii de victime şi că se foloseşte de violenţă crudă în acţiunile sale, să elibereze un hacker membru, grupul internaţional de membri ameninţă să dezvăluie pe internet o serie de informaţii sensibile.
Printre altele, este vorba despre identitatea complicilor traficanţilor între care se numără mai mulţi poliţişti corupţi, dar şi o serie de jurnalişti cunoscuţi care ajută gruparea Zeta scriind articole negative despre armată, cea mai importantă unealtă a ţării împotriva traficanţilor de droguri.
VEZI AICI MESAJUL HACKERILOR PENTRU TRAFICANŢII DE DROGURI – VIDEO
“Aţi făcut o greşeală foarte mare când aţi luat prizonier pe unul de-al nostru. Eliberaţi-l”, spune într-o înregistrare video un bărbat mascat care vorbeşte în numele grupului de hackeri. “Nu ne putem apăra cu arme… dar putem face acest lucru cu maşinile, casele, barurile, bordelurile şi tot ce mai deţin traficanţii”, mai spune acesta.
“Nu va fi dificil să-i expunem; ştim cu toţii unde sunt”, spune bărbatul anonim, care vorbeşte în limba spaniolă, cu accent, şi în jargon mexican.
“Cerem eliberarea hackerului luat ostatic”, continuă în înregistrarea video purtătorul de cuvânt al grupului de hackeri, care poartă o mască similară cu cea a personajului principal din filmul V for Vendetta. “Dacă păţeşte ceva, o să vă amintiţi mereu data de cinci noiembrie (o legătură subtilă cu acţiunea aceluiaşi film)”.
În filmuleţ nu se menţionează nimic despre identitatea ostaticului şi nici despre condiţiile în care a fost răpit din Veracruz în timpul unui protest de stradă.
Dacă ameninţările hackerilor vor deveni realitate, cu siguranţă că traficanţii de droguri vor contraataca şi mulţi hackeri, dar şi bloggeri ar putea să-şi piardă viaţa. “Au mult curaj dacă vor publica identităţile complicilor cartelului de droguri. Vor deveni astfel rivalii şi ţinta de atac a traficanţilor de droguri”, crede Mike Vigil, fostul şef de operaţiuni al Drug Enforcement Administration.
Unităţile sub brandurile Mega Image şi Shop&Go au fost deschise şi în Braşov, Piteşti, Târgovişte şi comune din aproprierea Bucureştiului. Numai în octombrie, Mega Image a inaugurat cinci noi locaţii, patru în Bucureşti şi una în Domneşti, în apropierea Capitalei.
“Vom continua să inovăm şi să ne extindem”, declară Xavier Piesvaux, director general Mega Image. Reţeaua devine astfel cel mai mare lanţ de supermarketuri din România, deschizând în acest an 29 de magazine. Trei sferturi din spaţii sunt în Capitală.
Intrat pe piaţă în 1995, lanţul Mega Image şi-a intensificat în ultima perioada expansiunea pe piaţa modernă de retail, dublându-şi numărul de magazine, de la 51 la 100 de magazine. Reţeua a fost prima care, conform propriilor declaraţii, a introdus noi tehnologii în comerţul modern local, precum etichetele electronice la raft sau sistemul de self scanning.
“Am decis sistarea lucrărilor de pe zona Transfăgărăşanului pentru două-trei săptămâni, pentru a putea analiza în detaliu documentaţia şi respectarea ei în teren”, a spus ministrul Laszlo Borbely, care a participat la o masă rotundă alături de autorităţile de reglementare în domeniu şi de investitorii care desfăşoară proiecte pentru microhidrocentrale pe râurile de munte din zona Făgăraş.
Ministrul a spus că decizia a fost acceptată de investitori, care “au părut interesaţi de protejarea mediului”. În plus, Borbely a propus “un moratoriu de trei-patru luni” în care să fie analizată şi eventual modificată legislaţia referitoare la acest gen de investiţii. “Voi veni cu o ordonanţă de urgenţă, un fel de moratoriu pentru trei-patru luni de zile, în care să analizăm şi să rezolvăm problemele legislative”, a spus Borbely.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Parteneriatul între Carrefour România şi Angst a fost lansat pe plan local, pe 13 octombrie şi concretizează un nou format în portofoliul retailerului francez: cel de proximitate. Noul magazine are o suprafaţă de vânzare de 90 mp, 2 case de marcat, 10 angajaţi şi 1.000 de produse.
Grupul Angst are 3 fabrici – la Buftea (carne proaspătă şi preparate fierte, afumate), Salsi Sinaia (produse crud uscate) şi la Videle (fabrica de procesare a laptelui) şi 24 de supermarketuri.
Carrefour operează în prezent în România 24 de hipermarketuri, 40 de supermarketuri şi 2 magazine de proximitate, de tip franciză.
Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 8 şi 18 grade, iar cele minime între -3 şi 7 grade, mai scăzute în depresiunile intramontane, spre – 8…-7 grade.
La Bucureşti, cerul va fi variabil, cu înnorări în prima parte a zilei, când vor fi şi condiţii de ceaţă. Vântul va sufla slab. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 13 grade, iar cea minimă va fi de 1…3 grade.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Credit Europe Bank este prima instituţie bancară ce oferă cardul cu display consumatorilor români, prin emiterea a 10.000 de carduri de debit Display MasterCard. Cardurile permit obţinerea datelor de autentificare pentru efectuarea de tranzacţii online într-un mod simplu şi integrează funcţiile de plată ale unui card convenţional. Fiecare card prezintă un mic ecran şi unul sau mai multe butoane sensibile la atingere, pe care utilizatorul le poate folosi pentru a genera informaţie (numere şi/sau text) pe afişaj.
Posesorii de carduri Credit Europe Bank pot genera o parolă prin apăsarea unui buton de pe card. Parola, afişată o singură dată, este apoi utilizată pentru a adăuga un nivel de securitate suplimentar procedurii de autentificare pentru tranzacţii online. Având în vedere faptul că parola se schimbă la fiecare utilizare, aceasta nu poate fi interceptată sau reutilizată, protejând astfel sistemul de atacuri de tip phishing sau de altă natură.
“Această nouă tehnologie oferă un nivel complet nou de interactivitate între utilizator şi emitent, aducând beneficii semnificative amândurora”, a declarat Fikret Ates, Head of Added Value Solutions la MasterCard Europe. “MasterCard şi Credit Europe Bank au reuşit să aducă unul dintre primele programe de carduri cu display din lume în România, ca o premieră naţională”, spune Denisa Mateescu, general manager România şi Regiunea Balcanilor, MasterCard Europe.
Cardul Credit Europe Bank se numeşte Credit Europe Net şi va avea funcţiile unui card de debit, precum şi ale unui dispozitiv clasic de generare a parolei pentru autentificare în contul de internet banking. Această lansare reprezintă o primă etapă dintr-o serie de produse ale băncii care încorporează tehnologia cu display pentru autentificarea necesară tranzacţiilor electronice.
“Cardul permite posesorului să acceseze serviciul de internet banking fără un dispozitiv dedicat, ceea ce asigură un nivel ridicat de securitate a serviciilor fără costuri suplimentare. Cardul este totodată mult mai practic în condiţiile în care utilizatorii vor folosi un singur dispozitiv, în loc de două, cum era necesar anterior”, a declarat Etem Birinci, Vicepreşedinte Credit Europe Bank.
MasterCard cercetează de doi ani funcţionalitatea cardurilor cu afişaj şi consideră că această tehnologie a ajuns la un grad de maturitate potrivit pentru a fi folosită. Mai multe produse ale NagraID Security au trecut procesul de aprobare CSI (Card Security and Integrity), demonstrând astfel nivelurile cerute de durabilitate şi siguranţă, în conformitate cu standardele ISO cerute pentru comercializarea şi folosirea sub regulile şi standardele MasterCard. Linia de produse MasterCard cu display este disponibilă prin partenerii NagraID Security – în cazul Credit Europe Bank fiind vorba despre producătorul turc E-Kart.
Un avantaj al cardului cu display este opţiunea autentificării de la distanţă. Cardurile cu display oferă clienţilor o soluţie adiţională de autentificare ce facilitează tranzacţiile pe bază de SecureCod (cod de securitate) şi pot înlocui sau funcţiona în paralel cu cititoarele CAP (cip de autentificare) oferite de bănci posesorilor de carduri în Europa. Cardul cu display este o importantă completare a soluţiilor existente de autentificare MasterCard (cititorul CAP, CAP mobil, SMS CAP).
O altă trăsătură este posibilitatea de a afişa soldul contului pentru cardurile de debit şi preplătite. Conform cercetărilor de piaţă, 57% dintre cei care au un card de debit ar folosi mai des un card cu funcţia de afişare a soldului. Există potenţial şi pentru economisire: studiile în Statele Unite au arătat că 70% dintre apelurile la call-centere sunt efectuate de la telefoane mobile şi 50% sunt solicitări simple, cum ar fi valoarea soldului.
Conform MasterCard, viitoarele carduri cu display vor susţine o serie de funcţii utile, precum generarea parolei dinamice, afişarea soldului, totalul punctelor de loialitate, lista tranzacţiilor recente, actualizarea limitei de credit/cheltuială şi suma tranzacţiei curente, informaţii de transit ticketing, mesaje de marketing transmise de emiţător etc.
Credit Europe Bank România, membră a grupului financiar olandez Credit Europe Bank NV, are aproape 500.000 de clienţi persoane fizice, IMM-uri şi corporaţii, pe care îi deserveşte printr-o reţea de 77 de sucursale, agenţii şi puncte de lucru, precum şi prin canale alternative de distribuţie – ATM-uri, POS-uri, servicii de Internet şi Phone Banking.
MasterCard, companie globală de plăţi şi tehnologie, operează cea mai rapidă reţea de procesare a plăţilor din lume, cu clienţi în peste 210 de ţări şi teritorii.
Elena Udrea a scris pe blogul personal despre apariţia în revistă, menţionând că a pozat în cinci dintre cele mai puternice personalităţi feminine din istorie.
“Despre asta şi despre felul în care poţi rămâne femeie chiar creându-ţi o carieră am vorbit într-un interviu pe care l-aş cataloga drept foarte viu, acordat revistei TABU, al cărei nou număr apare mâine.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Un video apărut pe internet pare să dovedească faptul că prăbuşirea clădirii a fost cauzată de căldura intensă dată de flăcări, şi nu de explozivi, aşa cum afirmă conspiraţioniştii, scrie dailymail.co.uk.
Filmul arată imagini de aproape ale etajelor inferioare ale clădirii şi grinzile de metal care se curbează din cauza supraîncălzirii. Curbarea metalului a provocat căderea etajelor unul câte unul, ceea ce a dus la prăbuşirea întregii clădiri.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro