“Când facem calcule privind deficitul bugetar (raportat la PIB – n.r.), noi calculăm totodată şi cât ar însemna acest procent dacă economia ar creşte cu o rată normală. Rezultatul este ceea ce noi numim deficit structural. În perioadele de boom, deficitul structural este mai mare decât cel bugetar, dar dacă apar dificultăţi economice, deficitul structural devine mai mic decât cel bugetar”, a declarat Franks pentru MEDIAFAX. Autorităţile române şi instituţiile internaţionale au luat în calcul un deficit bugetar de 4,4% din PIB pentru acest an şi de 1,9% din PIB pentru anul viitor.
Blog
-
Franks: Este puţin probabil ca o bancă din România să cadă
Întrebat dacă acordul cu instituţiile internaţionale este suficient pentru situaţia în care o bancă din România ar da faliment, Franks a afirmat că un astfel de scenariu este puţin probabil, iar dacă totuşi s-ar întâmpla, suma disponibilă din acord ar putea creşte în foarte scurt timp. “Există riscuri (…) dar nu, scenariul pe care l-ai descris nu are o probabilitate mare. Dacă ne-am afla într-o problemă severă, este posibil să extindem valoarea aranjamentului stand-by într-o perioadă foarte scurtă de timp, cu aprobarea boardului. Acest lucru a mai fost făcut şi în alte ţări”, a declarat Franks pentru MEDIAFAX.
-
Terminalul VIP din Băneasa, inaugurat de o aeronavă care a transportat 7 pasageri
“Noul terminal va deservi aviaţia privată întrucât din luna martie a anului viitor Băneasa nu va mai găzdui aviaţia low-cost, care va fi mutată pe Otopeni. Ceea ce vedeţi aici este ceea ce trebuie să însemne normalitate. Trebuie să avem şi locuri prin care investitorii să intre în România”, a spus ministrul transporturilor Anca Boagiu. Noul terminal, care are două porţi de îmbarcare şi o capacitate de 30.000 de pasageri pe an, a fost inaugurat aseară de o primă aeronavă cu destinaţia Praga, care a transportat 7 pasageri.
Zborurile low-cost vor fi mutate de pe Aeroportul Băneasa pe cel din Otopeni în luna martie a anului viitor. Aeroportul internaţional Aurel Vlaicu, de pe care zboară avioanele companiilor low-cost Wizz Air şi Blue Air, se va transforma până în 2015 în aerodrom pentru curse business, deşi prezenţa private jet-urilor este redusă, iar numărul de zboruri business nu este semnificativ. Taxa de pasageri pe aeroportul din Otopeni este de 22 de euro, iar cea de aterizare de 8 euro pe tonă, în timp ce pe Băneasa taxa de pasager este de 17 euro, iar cea pe aterizare de 6 euro pe tonă, potrivit ultimelor date disponibile.
-
Băncile au împrumutat de la BCE o sumă uriaşă, de aproape 500 miliarde de euro, pe trei ani
De asemenea, banii ar putea fi folosiţi pentru achiziţia de obligaţiuni italiene şi spaniole. În total, 523 de bănci au împrumutat fonduri de la Banca Centrală Europeană (BCE), iar cererea finală a depăşit cu mult aşteptările de 310 miliarde de euro ale analiştilor consultaţi de Reuters.
-
Boc cere ca deficitul bugetar să nu fie depăşit în acest an, oricât de mari ar fi “nevoile unora”
Solicitarea a fost adresată conducerii ministerului în şedinţa de miercuri a Guvernului, în faţa jurnaliştilor chemaţi să asiste la primele discuţii. “Atrag atenţia Ministerului Finanţelor că deficitul bugetar nu se negociază, ci se respectă. Nu acceptăm sub nicio formă depăşirea plafonului de 4,4% pentru acest an, oricât de mari ar fi nevoile unora sau altora”, a spus Boc.
-
Prima ţară care îşi schimbă imaginea pe internet este România
La doar o lună de la lansare, campania “Românii sunt deştepţi”, iniţiată de batonul de ciocolată Rom Autentic şi agenţia de publicitate McCann Erickson, şi-a atins scopul: schimbarea sugestiilor negative generate automat de motorul de căutare Google la introducerea în bara de căutare a sintagmei “romanii sunt”. România devine astfel prima ţară din lume care îşi schimbă imaginea pe internet.
Dacă pe 17 noiembrie 2011, la o simplă căutare pe google.ro, google.com, google.fr, google.it, google.es sau google.de cu sintagma “românii sunt”, sugestiile automate l-ar fi jignit chiar şi pe cel mai indiferent român, la o lună de la lansarea campaniei, sugestiile generate de Google au fost înlocuite cu “românii sunt deştepţi” şi alte sintagme pozitive – educaţi, frumoşi, talentaţi, inventivi, sau harnici.
“Campania luptă pentru o cauză în care Rom a demonstrat că are încredere: retrezirea la viaţă a mândriei naţionale. Faptul ca această campanie şi-a atins scopul confirmă că drumul pe care am pornit este cel corect şi că ne-am adus contribuţia la schimbarea imaginii României”, spune Gabriela Munteanu, marketing director Kandia Dulce.
În decurs de 30 de zile în sprijinul campaniei au venit peste o jumătate de milion de căutări pe Google cu sintagma “românii sunt deştepţi”, zeci de transmisiuni TV, inclusiv din afara ţării, sute de site-uri şi bloguri din toată lumea şi zeci de personalităţi locale.
“Vorbim în primul rând de un gest simbolic. Am schimbat predicţiile automate de pe Google, dar mai e de lucru până când internetul nu va mai arăta ca un poligon de tir în care noi, românii, suntem ţinta tuturor. Adevarata schimbare va veni atunci când conţinutul de pe internet generat chiar de noi, românii, va deveni şi el unul pozitiv. Atunci când vom scrie cu mai mult curaj despre reuşitele noastre, fără să ne temem că vom părea naivi sau că nu vom face rating. Trebuie să învăţăm să facem rating scriind şi lucruri bune despre noi. Aşadar, campania continuă şi îi invităm pe toţi românii, mai ales pe cei care pot influenţa opinia publică, să scrie şi de bine despre români”, a declarat Dinu Pănescu, group creative director, McCann Erickson
Primul succes înregistrat de campanie a venit din Franţa, când, la începutul lunii decembrie, prima sugestie oferită de google.fr a devenit “les roumains sont intelligents”. Au urmat predicţii favorabile pe google.it (“i rumeni sono intelligenti), google.es (“los rumanos son inteligentes”), google.co.uk sau google.com (“roumanians are smart”) şi chiar şi google.nl. Astăzi, românii sunt deştepţi pe tot internetul, iar România a devenit prima ţară din lume care şi-a schimbat imaginea pe Internet.
-
Kim Jong-il a fost un mare fan Mercedes-Benz
Nu ar trebui să ne mire vestea că un mare dictator prefera limuzinele germane, pentru drumurile sale prin ţara pe care a supus-o. Totuşi, dacă ne gândim la Kim Jong-il şi la sărăcia din Coreea de Nord, care a făcut de nenumărate ori înconjurul lumii, avem tabloul unei situaţii care atinge absurdul. Şi totuşi, fostul dictator asiatic a comandat de-a lungul timpului, atât pentru el cât şi pentru acoliţii regimului comunist, limuzine Mercedes-Benz în valoare de câteva zeci de milioane de dolari. Prima tranşă a avut loc în 2001, când regimul de la Phenian a cumpărat nu mai puţin de 200 de Mercedes-uri pentru înalţii demnitari.
-
Dacia fabricată la Mioveni vs. Dacia din Tanger
Cum arată Dacia Lodgy (GALERIE FOTO)
Intrarea în producţie a monovolumului Lodgy este o veste bună nu numai pentru Maroc (Tanger), unde francezii de la Renault au investit un miliard de euro pentru a dubla producţia anuală a Dacia, ci şi pentru producătorii de componente, având în vedere că din România se vor exporta şi mai multe piese către uzina din Tanger. “Vor exista exporturi de piese din România pentru Lodgy către uzina din Maroc, iar astfel lansarea lui Lodgy este o veste bună şi pentru activitatea Renault de aici. Piesele nu sunt colecţii CKD, ci componente comune cu platforma de modele produse la Dacia, iar acestea vor fi exportate de la Piteşti. Vânzările Dacia ne-au făcut să creştem capacitatea de producţie, iar acest lucru nu se mai putea face la Piteşti, care a ajuns la maximul capacităţii sale. Astfel am deschis un nou centru de producţie în Maroc, care este o piaţă dinamică. Acel centru de producţie ne oferă deschidere bună pentru exporturi”, a spus Jean-Christophe Kugler, 50 de ani, care a preluat funcţia de director Renault pentru regiunea Euromed (România, Bulgaria, Turcia, Maroc, Algeria şi Tunisia) şi pe cea de preşedinte al Automobile Dacia la 1 noiembrie anul acesta.
-
Cel mai profitabil fond mutual a adus de două ori mai mulţi bani decât dobânda la bancă
Cele peste 60 de fonduri mutuale active pe piaţa locală au ajuns în prezent la active de 6,748 de miliarde de lei, înregistrând astfel o creştere de 23% faţă de începutul anului. Ritmul de creştere al activelor din acest an este de aproape trei ori mai mic decât avansul record de 63% din 2010.
Numărul de investitori a crescut cu 11.956, până la un total de 233.818 clienţi la 20 decembrie, potrivit datelor colectate de ZF de la administratorii de fonduri. În 2010, fondurile mutuale au atras peste 57.400 de noi investitori, însă anul trecut pieţele financiare erau departe de starea de încordare în care au fost pe parcursul acestui an, cauzată de situaţia incertă a Greciei, dar şi de îngrijorările cu privire la viitorul zonei euro.
