BusinessMagazin

Blog

  • Mihai Betelie, CEO şi fondator, Rompatent Design: „Drepturile de proprietate industrială sunt esenţiale şi în dezvoltarea internaţională a companiilor inovatoare“

    Cu peste un deceniu de experienţă pe piaţa serviciilor de proprietate industrială, agenţia de proprietate industrială specializată în protecţia drepturilor de proprietate intelectuală Rompatent Design a asistat la toate schimbările majore din legislaţie survenite de-a lungul timpului, dar şi la cele de detaliu, care au însă un impact uriaş asupra businessurilor. Mihai Betelie, executivul din fruntea companiei, Evidenţiază cum poate deveni marca înregistrată o adevărată mină de aur, de ce e important ca antreprenorii să îşi protejeze mărcile, brevetele de invenţie, desenele şi modeleLE industriale printr-o înregistrare adecvată şi o monitorizare permanentă şi ce rol joacă specialiştii în acest proces.

     

    „Marca este un instrument economic care ajută consumatorii să evalueze calitatea produselor sau serviciilor în momentul deciziei de cumpărare pe baza reputaţiei producătorului sau furnizorului de servicii. O marcă valoroasă oferă titularului posibilitatea de a percepe o majorare de preţ, oportunitatea de a creşte volumul vânzărilor sau de a obţine o cotă de piaţă superioară concurenţilor. Brandul este un activ necorporal pe care antreprenorul îl poate vinde sau licenţia şi are valenţe prin care se poate creşte valoarea companiei”, spune Mihai Betelie, CEO al companiei Rompatent Design, business înfiinţat în urmă cu circa 12 ani şi care de-a lungul timpului a înregistrat şi protejat peste 3.000 de mărci.

    Brandul, reiterează executivul, este un activ extrem de valoros pentru orice companie din lume şi din acest punct de vedere companiile româneşti ar putea fi clasificate în trei mari categorii: cele care conştientizează valoarea brandului, îl protejează încă de la început şi investesc în promovarea lui pe toate pieţele pe care sunt prezente; companii care ignoră valoarea brandului, îl promovează, îl cresc, dar nu îl protejează şi companii care nu au informaţii despre ce înseamnă marca, care este rolul ei lansând produse sau servicii pe piaţă pe care nu le protejează şi în consecinţă nu obţin exclusivitate în folosirea lor. „Riscul acestora din urmă este în principal că la un moment dat să piardă dreptul de a le folosi.” În plus, referindu-se la un aspect fundamental în ceea ce priveşte impactul pe care îl poate avea un activ necorporal, în special marca, asupra valorii companiei, un aspect neglijat de antreprenorii din România, Betelie spune că marcile ca intangibile sunt înregistrate în contabilitatea companiilor din România la valoarea lor de achiziţie. „În timp, prin utilizarea brandului, valoarea acestuia creşte, însă antreprenorii nu acordă atenţie acestui fapt şi nu aduc în realitatea financiară a companiei valoarea de piaţă a mărcii, prin evaluarea pe care o face un evaluator acreditat de ANEVAR (Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România).” Astfel, un beneficiu major al mărcii – un activ necorporal a cărei valoare de piaţă poate fi determinată de către un evaluator de la ANEVAR, este că, asemenea oricărui bun pe care îl deţine o companie, la rândul său poate fi propusă unei bănci drept garanţie atunci când se solicită credite care să ajute la dezvoltarea afacerilor.

    De multe ori, adaugă executivul, chiar şi simpla depunere a unor cereri de obţinere a unor drepturi de proprietate industrială (DPI) este interpretată ca un predictor de încredere al probabilităţii ca acea companie să aibă o creştere susţinută. „Drepturile de proprietate industrială sunt esenţiale şi în dezvoltarea internaţională a companiilor inovatoare şi permit acestora să-şi însuşească rezultatele creativităţii, inventivităţii şi investiţiilor în cercetare şi dezvoltare. Totodată, oferă premisele de a crea un stimulent pentru investiţii suplimentare sau viitoare în inovare.” Potrivit lui, se cuvine subliniat şi faptul că au fost efectuate studii economice elaborate conform cărora protecţia DPI pe pieţele externe este o condiţie prealabilă şi absolut necesară pentru transferul şi exploatarea activelor necorporale la nivel internaţional. „Aceste active necorporale cresc reputaţia companiei, ajută implicit la creşterea cifrei de afaceri, duc la creşterea capacităţii de a accesa noi pieţe şi fac mai facil accesul companiei la finanţare.”

    Prin urmare, proprietatea industrială, atât în România dar şi în plan european şi internaţional, creşte importanţa şi valoarea companiilor. Este de notorietate că activele necorporale sunt valoroase pentru orice companie din lume şi reprezintă o investiţie în sine. „Aşadar, companiile care deţin mărci, brevete de invenţie, desene sau modele industriale au şanse infinit mai mari să reziste pe piaţă şi să înregistreze o creştere mai mare comparativ cu cele care nu deţin astfel de active. De asemenea, aceste companii atrag mai uşor investiţii şi pot obţine venituri din exploatarea drepturilor de proprietate industrială prin colaborări, acorduri de licenţiere şi chiar francizări”. Totodată, spune că s-a constatat, în baza studiilor efectuate de specialişti ai Comisiei Europene, că acele companii deţinătoare de active sub forma de mărci, brevete de invenţie, desene etc. au un ritm de creştere superior celorlalte şi o mai mare stabilitate şi credibilitate pe piaţă.

     

    Un serviciu de ajutor pentru companiile de orice dimensiune

    Înfiinţată acum 12 ani, Rompatent Design a reuşit să-şi dubleze cifra de afaceri în ultimii trei ani, „având cea mai mare creştere în rândul companiilor care asigură consultanţă în materia proprietăţii industriale în România”. Serviciile companiei pot fi accesate de firmele din România indiferent de domeniul în care activează, fie că vorbim de start-up-uri sau multinaţionale.

    Încă de la înfiinţare, Betelie spune că obiectivul central a fost acela de a informa şi a educa antreprenorii din România şi managerii de top ai companiilor cu privire la importanţa acestui domeniu, al proprietăţii industriale pentru companiile lor, cât şi pentru economia României în ansamblu. „Ne-am asumat rolul de ghid/formator în înţelegerea şi implementarea strategiilor de protecţie a mărcilor şi a celorlalte active necorporale. Am făcut acest lucru prin publicarea a numeroase articole în care atragem atenţia asupra capcanelor şi modificărilor legislative, asupra necesităţii înregistrării mărcilor şi a protecţiei acestora. Implicarea directă şi constantă pe toate palierele enumerate anterior reprezintă un aspect fundamental care ne diferenţiază de concurenţii noştri. Rompatent Design a avut şi are constant campanii de informare publică prin care oferă informaţii, sfaturi antreprenorilor privind utilitatea înregistrării mărcilor, dar şi cum îşi pot proteja eficient mărcile deja înregistrate şi alte drepturi de proprietate industrială.”

    Un alt factor de diferenţiere în faţa competiţiei spune că este mixul de servicii, cel mai nou fiind Brand Alert, un instrument nou de marketing dezvoltat de agenţia Rompatent Design pentru piaţa din România şi care se adresează companiilor care înregistrează mărci constant. „Brand Alert identifică şi livrează clienţilor noştri informaţii despre mărcile naţionale pe care le depun concurenţii din segmentul lor de piaţă, sub forma unui raport. Serviciul acoperă o nevoie reală a companiilor inovative din România, care sunt interesate să afle din timp ce produse sau servicii urmează să se lanseze pe piaţă în industria lor, sau ce concurenţi noi apar în diferite industrii. Acest serviciu este oferit de Rompatent Design sub forma unui abonament lunar şi vine în ajutorul departamentelor de marketing al companiilor.” De asemenea, spune că sunt diferiţi pe piaţa serviciilor de proprietate industrială printr-un sistem unic de garanţii, pentru toate serviciile oferite clienţilor, în principal pentru serviciul de înregistrare marcă la OSIM şi EUIPO, dar şi pentru serviciul de monitorizare de marcă. „Practic, pentru fiecare serviciu achiziţionat de la Rompatent Design, clienţii noştri primesc o garanţie de bună execuţie.”

    Diavolul stă în detalii

    Vorbind despre una dintre marile provocări cu care piaţa s-a confruntat de-a lungul timpului, executivul exemplifică cu una dintre cele mai importante probleme, în care se regasesc  un numar  mare de companii din România, cele specializate în comerţ. „În anul 2020, o modificare subtilă în Legea mărcilor nr. 84/1998 a trecut  neobservată de mediul de afaceri. Această modificare a art. 11, din legea în cauză, a condus practic la pierderea protecţiei asupra mărcii de către companiile ce desfăşurau activităţi de comerţ, prin simplul fapt că aceste activităţi sunt incluse în clasa NISA 35 al cărei titlu general este: «publicitate; managementul, organizarea şi administrarea afacerilor; lucrări de birou».

    Până în 2020, toate mărcile care aveau incluse la protecţie clasa NISA 35 aveau implicit protecţie şi pentru activităţile de comerţ, chiar dacă în titlul clasei nu se regăsea menţionat explicit şi termenul de comerţ”. Potrivit lui, modificarea art. 11 prevedea că „titularii mărcilor înregistrate în raport de întreg titlul clasei pot declara până la data de 30 septembrie 2020 că intenţia lor la data depunerii cererii de înregistrare a fost de a solicita protecţie pentru produse sau servicii în afara celor acoperite de sensul literal al titlului clasei respective”, lucru care înseamnă ca activităţile de comerţ care nu au legătură în sens literal cu „publicitate; managementul, organizarea şi administrarea afacerilor; lucrări de birou” trebuiau să facă obiectul declaraţiei până în termenul de 30 septembrie 2020. „Mărcile pentru care titularii lor nu au depus această declaraţie până la termenul fixat au rămas fără protecţie pentru activitatea de comerţ, adică nu au mai beneficiat de exclusivitatea conferită de marcă în a vinde produsele sub acel brand.”

     

    Consultarea specialiştilor, esenţială

    În ceea ce priveşte paşii esenţiali pe care trebuie să-i urmeze companiile care vor să-şi protejeze eficient brandurile, Betelie spune că cel mai important lucru pe care îl poate face un antreprenor aflat la început de drum este să se documenteze în direcţia creşterii eficienţei afacerii sale. Recomandarea sa este să se apeleze mai întâi la un consultant în proprietate industrială care să verifice şi să analizeze posibilitatea înregistrării cu succes a mărcii şi să evite astfel orice risc. „Pentru un start-up, preocuparea pentru protejarea mărcii trebuie să existe odată cu lansarea firmei, în strânsă legătură cu identificarea unei denumiri potrivite pentru un prim produs sau serviciu avut în vedere. Ideal este ca înregistrarea marcilor să aibă loc înainte de lansarea bunului sau serviciului pe piaţă.”

    Sfatul pe care îl oferă, în baza experienţei de peste 12 ani în proprietate industrială, este ca antreprenorii să nu rişte lansarea de produse sau servicii noi pe piaţă până nu se obţine titlul de proprietate industrială (adică înregistrarea mărcii). „Acesta ar fi primul pas. De asemenea, pentru a fi siguri că marca dorită va fi şi înregistrată şi protejată eficient ulterior înregistrării prin monitorizare, recomandăm colaborarea constantă cu un specialist în proprietate industrială.” Potrivit lui, nu trebuie uitat nici faptul că toate companiile trebuie să-şi protejeze tot ceea ce creează şi anume: mărci, desene sau modele industriale, idei inventive care pot duce la obţinerea de brevete. „Primul pas este cel mai important.” Betelie povesteşte că a întâlnit des situaţii concrete în care companii de renume au lansat un produs, au alocat bugete considerabile în promovare, dar nu au reuşit să-şi înregistreze marca din diverse motive. „Astfel au fost nevoite să o ia de la capăt şi să găsească soluţii noi, iar costurile au fost, firesc, mult mai mari decât cele preconizate şi bugetate.”

    Despre importanţa consultării specialiştilor în proprietate industrială în procesul de înregistrare şi protejare a mărcilor, Betelie spune că „practica ne-a demonstrat că în lipsa unui profesionist, mărcile sunt depuse adeseori greşit, în sensul că nu se solicită protecţie completă pentru toate bunurile şi serviciile oferite de titularul mărcii sau nu se solicită protecţie în toate teritoriile vizate de activitatea economică desfăşurată. Concret, riscul poate însemna pierderea exclusivităţii şi deci afectarea patrimoniului companiilor.” De asemenea, spune că specialiştii în proprietate industrială au un avantaj net superior faţă de juriştii interni ai companiilor care sunt folosiţi în activităţile ce ţin de domeniul juridic şi care nu au expertiza consilierului de proprietate industrială dată de experienţa şi repetabilitatea specifică în domeniu. „O altă latură practică a avantajelor consultării specialiştilor este că aceştia au instrumente adecvate şi eficiente de informare permanentă a companiilor cu privire la schimbările legislative, deţin instrumentele necesare protecţiei mărcilor ulterior înregistrării acestora.” De asemenea, vorbind de impactul pe care îl poate avea alegerea incorectă a unei clase la momentul solicitării de înregistrare a mărcii sau una necorelată cu activitatea desfăşurată în mod efectiv de către companie, Mihai Betelie spune că acest lucru duce inevitabil la o protecţie superficială a mărcii sau chiar la lipsa unei protecţii adecvate. „Putem da ca exemplu cazul unei companii al cărei domeniu de activitate este comercializarea aparatelor de aer condiţionat, şi nu producţia acestora. În măsura în care această companie, fără a avea alături un specialist în proprietate industrială, alege să-şi înregistreze o marcă pentru clasa NISA 11 (Aparate şi instalaţii de iluminat, de încălzire, de răcire, de producere a aburului, de gătit, de uscare, de ventilare, de distribuire a apei şi de uz sanitar), dar nu şi clasa NISA 35 care îi protejează activitatea de comerţ, va avea falsa senzaţie că marca sa este protejată, deşi în realitate este exact invers.” El adaugă că, deşi alegerea incorectă a denumirii marcii nu prea este întâlnită în practică, asta nu înseamnă însă că excludem această posibilitate. „Însă în general, atunci când companiile îşi aleg pentru lansare un produs sau un serviciu, marca solicitată la înregistrare corespunde denumirii produsului sau serviciului.”

    Executivul adaugă că, indiferent de tipul afacerii deţinute, trebuie să protejăm identitatea brandurilor corect, prin înregistrarea tuturor denumirilor ca marcă, „recomandarea noastră fiind ca înregistrarea marcii să aibă loc înainte de lansarea de piaţă a bunurilor sau serviciilor în cauză”. Şi asta pentru că, în condiţiile legislaţiei actuale, oricine poate distruge o afacere prin înregistrarea ca marcă la OSIM a denumirii brandului unui concurent, pentru că ulterior să solicite interzicerea folosirii acesteia, prin simplul fapt că a devenit proprietar asupra marcii înaintea companiei care o folosea, dar nu a înregistrat-o. „La fel, oricine poate oferi bunuri sau servicii sub denumirea creată şi dezvoltată iniţial, sau sub una asemănătoare, profitând de renumele deja obţinut în timp. Acest lucru nu se va întâmpla dacă înţelegi să ai alături un specialist în proprietate industrială care să te consilieze în sensul înregistrării marcii.” Dintre cele mai semnificative riscuri la care sunt supuse companiile care nu îşi înregistrează marca sunt furtul de identitate, deprecierea brandului, pierderea ac cesului pe pieţe noi, reducerea cifrei de afaceri şi scăderea traficului web. „Dacă însă îţi protejezi ca marcă bunurile sau serviciile înainte de a le lansa pe piaţă, ai asigurată proprietatea lor pe o perioadă de 10 ani şi implicit exclusivitatea în folosire.”

    Conform legii mărcilor, opoziţia este singura acţiune prin care se poate obţine respingerea la înregistrare a cererilor de marcă similare sau identice cu cele deţinute de titular. „Deţinătorul unei mărci anterioare se poate opune, într-un termen de 2 luni de la data în care se publică admiterea la înregistrare a noii mărci. Dacă nu va acţiona în acest sens, marca nouă se va înregistra şi va coexista pe aceeaşi piaţă cu mărcile iniţiale, ceea ce va genera apariţia unui proces în instanţă care presupune un consum mai mare financiar şi de timp. Pentru a preveni apariţia unei asemenea situaţii, monitorizarea mărcilor este singura modalitate prin care poate fi protejată o marcă înregistrată.” Totodată, Betelie povesteşte că au identificat situaţii ale unor companii care vând produsele sau serviciile lor în state membre ale UE sau în alte state şi nu au protecţie în acele teritorii riscând oricând să îşi piardă exclusivitatea. „Întâlnim situaţii când se lansează bunuri sau servicii şi pur şi simplu se omite să fie înregistrate ca marcă. Nu cred că este oportun să exemplific şi cu atât mai puţin să comentez asemenea cazuri pentru că expunerea lor ar aduce prejudicii de imagine acestor companii.”

     

    Un risc ce necesită monitorizare permanentă

    În ceea ce priveşte diferenţa dintre înregistrarea unei mărci la OSIM şi monitorizarea activă a mărcii, executivul explică faptul că înregistrarea unei mărci este un proces administrativ-jurisdicţional care conduce la obţinerea unui drept de proprietate industrială asupra acesteia. „Ce trebuie reţinut este că simpla înregistrare a unei mărci nu este un proces care asigură protecţia juridică integrală a acesteia. Este adevărat că marca este un bun pentru care prin înregistrare se obţine un titlu de proprietate, însă acest drept de proprietate industrială trebuie protejat în mod eficace ca oricare alt drept de proprietate.” Pe de altă parte, el explică şi faptul că simpla înregistrare a mărcii nu îţi conferă decât un drept de proprietate, însă aceasta trebuie urmată în mod absolut necesar de monitorizarea mărcii, protecţia ulterioară înregistrării fiind absolut necesară, întrucât începând cu anul 2010 legislaţia naţională permite înregistrarea unor mărci identice sau asemănătoare cu altele deja înregistrate, cu referire la aceleaşi bunuri/servicii. „Pentru evitarea riscului apariţiei pe piaţă a unor astfel de branduri, titularii de mărci trebuie să monitorizeze lunar toate buletinele naţionale şi europene în care se publică cereri noi de marcă.” Monitorizarea, aşadar, este un proces de apărare a mărcii prin semnalarea unor depuneri similare de mărci. Mihai Betelie subliniază că, în situaţia în care se constată depunerea unei mărci asemănătoare sau identice, este imperios necesar să uzăm de căile de atac prevăzute de lege pentru a opri la timp înregistrarea noii mărci. „Specificăm imperios că acest lucru este vital întrucât OSIM nu mai are posibilitatea conform legii de a refuza la înregistrare o cerere de marcă depusă, identică sau asemănătoare cu o marcă anterioară. În caz contrar, noua marcă se admite la înregistrare, coexistă pe piaţă cu cea veche şi astfel apare riscul de confuzie şi asociere în rândul consumatorilor. Cu alte cuvinte, doar înregistrarea unei mărci fără monitorizarea sa ulterioară nu asigură o protecţie adecvată a acesteia, iar consecinţele se revarsă în patrimoniul companiei titulare de marcă.”

     

    România, în pas cu Europa

    Deşi OSIM nu a publicat încă raportul de activitate şi statisticile aferente anului 2023, datele din anii anteriori atestă că aproximativ 11.000 de mărci sunt depuse anual în România, acesta fiind un număr aproximativ constant în ultimii ani. „Sigur, comparativ cu situaţia înregistrării mărcilor la nivel european (EUIPO), care aproape s-a dublat de la 100.000 la 197.000 în decurs de aproape 10 ani, observăm că România se situează chiar foarte bine. Acest fapt denotă un interes real al companiilor pentru scalarea afacerilor lor, lucru care nu poate decât să ne bucure, mai ales în condiţiile în care apreciem că am contribuit şi noi la informarea şi conştientizarea acestora asupra importanţei drepturilor de proprietate industrială.” În ceea ce priveşte principalele domenii în care se înregistrează mărci, OSIM nu oferă statistici pe categorii de bunuri sau servicii care sunt protejate, însă, „din experienţa noastră, cele mai des întâlnite cereri de marcă sunt cele din domeniul farmaceutic şi cosmetic, producţie de bunuri alimentare, comerţ, media, educaţie şi sănătate”. Potrivit lui, este îmbucurător faptul că testul timpului îl trec în medie 75% din ele, dacă ne raportăm la numărul anual mediu de 7.500 de reînnoiri, media fiind similară şi la nivel european.

    Nu resursa financiară e problema

    Betelie notează că educarea antreprenorilor români din perspectiva protejării proprietăţii industriale începe de la informarea lor, ceea ce reprezintă un proces de durată, dar care în timp îşi arată eficienţa. „O parte dintre deţinătorii acestor businessuri au conştientizat importanţa proprietăţii industriale abia după ce s-au lovit de situaţii în care riscau să-şi piardă brandurile, fie s-au confruntat cu furtul identităţii de business, produs sau serviciu. De aceea am înţeles să fim alături de ei şi am reuşit astfel să obţinem împreună rezultate dintre cele mai bune.”

    Întrebat dacă în spatele reticenţei antreprenorilor în protejarea mărcii se ascunde şi o chestiune de costuri, nu doar de lipsă de educaţie, Mihai Betelie spune că această întrebare seamănă foarte mult cu capitolul IV al Strategiei Naţionale în Domeniul Proprietăţii Intelectuale adoptate în decembrie 2023, în care guvernul opinează că întreprinderile mici şi mijlocii locale nu dispun de suficiente resurse sau nu sunt orientate către inovaţie. „Realitatea nu este aceasta, cu scuzele de rigoare pentru redactorii strategiei. Realitatea este că IMM-urile nu au suficiente informaţii despre posibilitatea protejării creaţiilor lor, fie că sunt mărci, fie că sunt desene şi modele industriale, brevete de invenţie.” În opinia sa, mediul privat dispune de resurse pentru obţinerea de drepturi de proprietate industrială, însă are nevoie de o sporire a gradului de informare cu privire la avantajele conferite de proprietatea industrială şi de importanţa activelor necorporale. „De asemenea, companiile ar trebui să aibă în vedere şi faptul că în majoritatea programelor de finanţare cu fonduri europene sau guvernamentale nerambursabile, înregistrarea drepturilor de proprietate industrială face parte din categoria cheltuielilor deductibile şi ar trebui să profite de aceste oportunităţi.” Reticenţa antreprenorilor români în protejarea mărcilor, completează el, are drept cauză doar lipsa de informare, atât în ceea ce priveşte importanţa mărcii, cât şi consecinţele care pot decurge dintr-o protejare inadecvată. „Pe de altă parte este puţin probabil ca această reticenţa să aibă ca obiect partea materială întrucât costurile înregistrării unei mărci sunt în medie de 400-500 de euro, iar protecţia se obţine pentru o perioadă de 10 ani.”

    Despre Strategia Naţională în Domeniul Proprietăţii Intelectuale, părerea sa este că a fost redactată formal, pentru bifarea unei obligaţii instituite prin rigorile UE, iar cei care au scris-o par a fi tehnocraţi cu vagi/sumare cunoştinţe de proprietate intelectuală, fără nicio experienţă practică în domeniul proprietăţii intelectuale şi fără nicio viziune. „Dacă ar fi să menţionez câteva dintre cele mai importante obiective strategice la nivelul ţării noastre, aş începe cu promovarea unei culturi reale în domeniul proprietăţii industriale. Apoi, creşterea valorii companiilor româneşti prin aportul patrimonial al activelor necorporale evaluate la valoarea de piaţă şi acordarea de scutiri sau reduceri de impozite pentru aceste active necorporale, astfel încât companiile să fie stimulate să le evidenţieze la valoarea lor reală; De asemenea, modificarea Ordinului nr. 1802/2014 al Ministrului de Finanţe privind situaţiile financiare individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, astfel încât intangibilele generate intern în companie să poată fi evaluate la valoarea lor de piaţă, care să fie recunoscută în evidenţa contabilă a companiei; Aş adăuga aici şi luarea de măsuri legislative noi în domeniul bancar şi facilităţi pentru acele bănci care vor acorda credite companiilor care le pot garanta cu activele necorporale. Nu în ultimul rând, crearea cadrului legislativ pentru asigurarea unui personal de înaltă calificare juridică în cadrul OSIM, în condiţiile în care începând cu anul 2023 competenţa de soluţionare în fond a acţiunilor în anulare şi decadere de marcă revine funcţionarilor OSIM. Numai în aceste condiţii soluţionarea cauzelor nu ar mai fi pusă sub semnul îndoielii de către justiţiabili din perspectiva unor garanţii de profesionalism.”

     

    Noi direcţii pentru viitor

    În următorii 10 ani, Rompatent Design şi-a propus să integreze în portofoliul de servicii de consultanţă juridică şi un set de servicii media, gratuite, specializate în proprietate industrială care să ofere informaţii complete şi complexe în materia protecţiei inovaţiei. „Dorim să ne menţinem poziţia de lider în ceea ce priveşte informarea companiilor despre importanţa proprietăţii industriale şi să creăm noi produse inteligente menite să ajute la creşterea economică a companiilor din România şi a economiei naţionale.” Compania se pregăteşte totodată să extindă gama de servicii Rompatent cu două linii noi de business – evaluare mărci şi servicii financiare. „Suntem în punctul de a le lansa pe ambele.” Evaluarea mărcilor vine ca o completare naturală a serviciilor companiei, care în cei 12 ani de activitate a înregistrat şi protejat peste 3.000 de mărci. „Am realizat însă că în general, antreprenorul român căruia ne adresăm nu ştie exact care este valoarea mărcilor pe care le deţine. Chiar dacă estimează singur această valoare, nu are o certificare formală şi legală, o recunoaştere, dacă vreţi, a acesteia. Companiile mari multinaţionale ştiu clar care este valoarea brandurilor lor – cum ar fi de exemplu Apple, Microsoft, Coca-Cola, Tesla etc. Ne-am propus deci să susţinem antreprenorii români şi să îi ajutăm să crească valoarea companiilor oferind un acces facil la această evaluare.” Evaluarea, explică el, este utilă în cazul vânzării businessului sau în cazul în care antreprenorul vizează atragerea de noi parteneri, dar şi în cazul în care doreşte obţinerea de finanţare, pentru evaluarea daunelor în cazuri de litigii şi optimizarea strategiei şi deciziilor de marketing.

    În cealaltă direcţie, Betelie spune că serviciile de management financiar aduc valoare antreprenorilor români. „Sprijinim clienţii să dezvolte businessul, să îl opereze, să planifice şi să măsoare performanţa companiei şi totodată să o îmbunătăţească. Ne referim aici la bugetare, prin crearea unui sistem de raportare de management, analiză, due diligence financiar şi comercial. În general, IMM-urile beneficiază de servicii financiare care se limitează la întocmirea situaţiilor financiare statutare cerute de legislaţia în vigoare. Noi le oferim în plus serviciile de care dispun companiile mari, cu departamente financiare complexe, la preţuri accesibile.”

    Privind retrospectiv, la parcursul de până acum, Mihai Betelie spune că se consideră norocos că lucrează într-un domeniu care l-a atras dintotdeauna şi care îi place foarte mult. „Sunt bucuros că în ultimii 12 ani am reuşit să fiu alături de antreprenorii din România pentru a-i învăţa ce înseamnă proprietatea industrială şi cât este de importantă pentru compania lor, pentru angajaţii lor, pentru viitorul economiei româneşti. Alături de colegii mei am consiliat şi susţinut sute de companii din România să înţeleagă importanţa dobândirii drepturilor de proprietate industrială şi protejarea ulterioară a acestora.” O altă preocupare constantă susţine că este aceea de a lansa campanii de informare publică care să ajute companiile stabile din punctul de vedere al drepturilor de proprietate industrială, dar şi antreprenorii aflaţi la început de drum. „Şi misiunea Rompatent va continua.”   

  • Noi trăim din „slănina” pe care am acumulat-o în ultimii ani. Când se vor schimba vremurile, corporatiştii vor fi primele victime

    Această discuţie cu Ion Sturza, preşedintele Fribourg Capital, un fond de investiţii care are mai multe afaceri în România, Republica Moldova, Kazahstan, a pornit de la un articol scris acum trei săptămâni în Business Magazin: „Care sunt temerile corporatiştilor: să nu vină războiul peste noi şi să ne sărăcească”. Ion Sturza a avut mai multe comentarii la ZF Live pe tema acestui articol şi starea actuală de bine în care trăiesc România, societatea şi mai ales starea de bine în care trăiesc corporatiştii. „Noi trăim într-o iluzie. Trebuie să ne resetăm. Noi am acumulat în ultimii ani slană, avem câte două, trei maşini, avem rânduri întregi de haine, ne ducem în mai multe city-breakuri etc.” În esenţă, el spune că această situaţie de bine nu poate ţine la nesfârşit, în orice moment războiul din Ucraina se poate extinde în jur şi să atingă inclusiv România, chiar dacă suntem în NATO, iar pe de altă parte în economie, în anumite industrii se petrec schimbări, resetări globale, începând cu IT-ul, care vor avea implicaţii majore de care acum nu ne dăm seama. Paradoxal, corporatiştii sunt cei mai vulnerabili şi vor fi primele victime ale acestor schimbări, a menţionat el. După criza din 2008-2010, economia românească a început să-şi revină, iar în ultimul deceniu a avut o creştere semnificativă, chiar dacă a trecut prin mai multe crize – Covid, începerea războiului din Ucraina, creşterea preţurilor la energie, creşterea inflaţiei şi explozia dobânzilor. România a avut o creştere de 150% a PIB-ului, iar pe acest fond salariile au înregistrat o creştere semnificativă, respectiv o dublare sau chiar triplare a câştigurilor salariale. Pentru că lumea a avut rezerve, slană, cum se exprimă Ion Sturza, a putut să treacă peste aceste crize destul de uşor. Întrebarea este ce se va întâmpla de acum înainte, dacă acest trend poate continua sau dacă suntem la maximul unui anumit nivel de trai în actuala formă economică, de business şi socială pe care o are România. În anumite sectoare se înregistrează o încetinire mai mult sau mai puţin vizibilă, industria este pe minus, piaţa IT a început să stagneze, salariile nu mai cresc ca în trecut, numărul poziţiilor disponibile se reduce, industria auto începe să simtă în ceafă maşina electrică, anumite sectoare – siderurgie, chimie – au costuri de operare foarte mari şi sunt mai puţin rentabile, americanii şi chinezii, care nu sunt ţinuţi de regulile din UE în aceste sectoare, câştigă teren în detrimentul pieţei europene. 

    Peste tot încep să apară fisuri – în politică, în economie, în business, în societate -, ceea ce face ca viitorul să fie puţin blurat. Europa trăieşte bine din trecut, pare că a devenit prea burgheză, America este împărţită în două, iar China de-abia aşteaptă să devină prima putere economică mondială. Creşterea accelerată a salariilor din ultimul deceniu a apropiat câştigurile din România de mediile occidentale similare. Multe companii, mulţi investitori care făceau un arbitraj salarial între piaţa vestică şi România nu mai înregistrează câştiguri atât de semnificative fiind prezenţi pe piaţa românească. De partea cealaltă, companiile româneşti nu au câştigat suficient teren şi nici nu pot înlocui cu uşurinţă investiţiile străine. Pe baza trecutului din ultimul deceniu, toată lumea crede că PIB-ul va reuşi să se mai dubleze încă o dată în următorii ani. Întrebarea este dacă şi câştigurile salariale mai pot să crească în acelaşi ritm. Iar aici avem semne de întrebare. De la un anumit nivel încolo salariile nu vor mai creşte atât de mult sau chiar deloc, chiar dacă businessurile şi profiturile companiilor vor creşte. Aşa s-a întâmplat în Occident în ultimii 30 de ani şi aşa se va întâmpla şi la noi. Vor creşte mai semnificativ salariile mici, dar salariile corporatiştilor, care sunt peste medie, nu vor avea aceeaşi evoluţie. Mulţi corporatişti au luat credite mizând pe creşterea în continuare a salariilor, a veniturilor obţinute. Ce se va întâmpla însă dacă această creştere nu va putea fi susţinută? Dacă economiile, dacă sectoare întregi vor trebui să se reseteze, ce se va întâmpla cu cei care lucrează aici? Poziţiile, joburile nu sunt date pe vecie, iar orice schimbare poate trimite un corporatist cu un salariu bun pe tuşă. De la nu anumit nivel salarial încolo, este greu să-ţi mai găseşti în piaţă acelaşi pachet. Acest lucru se întâmplă deja pentru cei din top management care-şi pierd poziţiile şi care apoi nu reuşesc să îşi mai găsească în piaţă poziţii similare, la acelaşi pachet salarial. Nivelul actual de trai nu este un dat de la sine, iar mulţi corporatişti nu realizează acest lucru. Această situaţie se poate schimba peste noapte, mai ales că vremurile sunt tulburi, dar până când se vor schimba vremurile, corporatiştii pot să se bucure de city-breakuri şi de vacanţa de vară. În toamnă vom vedea cum mai este.  

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Cu capu’ înainte?

    “Frica păzeşte pepenii” este un proverb care îndeamnă la vigilenţă şi la precauţie. Dar dincolo de abordarea fireas­că a variilor situaţii din viaţa de zi cu zi sau cea profesională, frica exacerbată generează comportamente păguboase, deopotrivă în plan fizic, mental sau profesional. „Dacă vorbim în general de lideri, una dintre caracteristicile principale este să ai curajul de a admite că nu ai toate răspunsurile şi, mai mult, să ai curajul să îi întrebi pe cei care ştiu să răspundă întrebărilor tale”, a spus Claudia Griech, CEO al EON, în cadrul Galei Women in Power, ediţia 2024, organizată de BUSINESS Magazin. În discursul său de la eveniment, Claudia Griech a pus un accent apăsat pe curaj: „În primul rând, curajul de a iniţia o schimbare, curajul de a fi primul care îşi asumă riscuri, curajul de a face lucrurile cum trebuie, de a face lucrurile corect chiar şi atunci când există diverse presiuni. Şi mai cred că acest curaj nu ne vine neapărat din interior”.

    Şi Ana Nedea, director of strategy & business development în ca­drul Simtel, face referire la importanţa aceluiaşi atribut: „Cu mult curaj, dedicare şi învăţare, împreună cu echipa mea am reuşit să generăm venituri substanţiale în 2023, aproximativ de 55 de milioane de euro. Deci se poate”.

    Cu siguranţă, curajul nu este un atribut răspândit cu generozitate pretutindeni. De pildă, mulţi români se confruntă cu frici legate de schimbarea locului de muncă, arată un studiu ejobs, în 2023. „Din păcate, în cazul a 22% dintre respondenţi, încă mai există percepţia că joburile cele mai bune sunt luate «pe pile». 15,4% cred că au dificultăţi în a obţine jobul dorit pentru că au aşteptări salariale prea mari şi aproape la fel de mulţi nu au încredere că anunţurile de joburi sunt adevărate. Următoarele obstacole menţionate sunt lipsa de experienţă, numărul insuficient de locuri de muncă disponibile în piaţă sau faptul că ar avea nevoie de consiliere profesională, dar nu ştiu la cine să apeleze. 12% dintre respondenţi declară, pe de altă parte, că au încredere totală în ei înşişi şi că nu întrevăd niciun fel de problemă în calea lor spre obţinerea unui nou job”, conform Anei Călugăru, head of communications în cadrul eJobs.

    Pe de altă parte, cea mai recentă ediţie a studiului Pareto Report arată că principalele temeri ale publicului Pareto (20% dintre români, cei cu cele mai mari venituri) rămân neschimbate: incapaci­tatea de a-i susţine pe cei dragi, boala şi instabilitatea financiară. „Postpandemie, teama de îmbolnăvire a scăzut, iar cea de a fi o dezamăgire pentru cei din jur şi de mediocritate a crescut, aceste temeri fiind diferenţiatoare pentru segmentul analizat”, explică Ana-Maria Badea, client service manager în cadrul companiei de cercetare de piaţă AHA Moments, care a realizat cercetarea în colaborare cu firma de marketing The Engine.

    Trecând într-un cadru şi mai larg, care vizează toată populaţia ţării, un studiu recent realizat de Reveal Marketing Research pentru Allianz-Ţiriac Asigurări arată că spectrul trăirilor umane este unul complex şi dinamic, iar cele mai fericite momente sunt însoţite de teamă pentru doi din trei români. Aproape opt din zece români consideră că venirea pe lume a unui copil reprezintă principalul moment de împlinire în viaţă, fiind totodată o experienţă care, pentru 61% dintre români, e precedată de un nivel ridicat sau foarte ridicat de teamă.

    Studiul mai arată că fiecare nouă etapă a vieţii vine cu o doză mare de imprevizibil, care generează de cele mai multe ori sentimente de teamă. Astfel, schimbarea jobului aduce un sentiment de frică sau chiar anxie­tate pentru jumătate dintre români, în timp ce absolvirea şcolii este precedată de sentimente puternice de teamă pentru 47% dintre respondenţi. Alţi 44% dintre români asociază teama cu achiziţia unei locuinţe, în timp ce 40% au un sentiment de teamă când vine vorba despre căsătorie. În plus, patru din zece români consideră că teama este un semn că trebuie să se pregătească mai bine pentru viitor.

    Una peste alta, frica este asociată cu aproape orice aspect al vieţii şi poate avea rostul ei până la momentul manifestărilor patologice, care ne împiedică să lucrăm, să acţionăm, să trăim. Sunt situa­ţii în viaţă când suntem „luaţi ca din oală” şi neliniştea, nesiguranţa intervin ulterior. Asumarea riscurilor – calculate, atunci când se poate – este necesară şi sănătoasă. Dar sunt şi momente în care flerul sau inspiraţia se pot dovedi mai folositoare decât analize SWOT. Cu titlul de exemplu, la intrarea Metro Cash & Carry în România, în 1996, cel mai mult au cântărit nu datele macro sau studii sofisticate, ci estimările legate de consumul de alcool. Similar, apariţia Decathlon pe plan local s-a legat de apetitul românilor pentru hainele de tip sport şi nu pe datele legate de practicarea diverselor activităţi sportive în rândul marii mase a populaţiei.

    „Soarta noastră trăieşte în noi. Trebuie doar să fim suficienţi de curajoşi pentru a o vedea”, spune prinţesa Merida în filmul de animaţie „Brave”. Eu cred că trebuie să găsim echilibrul perfect între frică şi curaj.   

    Ioana Mihai-Andrei este editor Business Magazin

  • Se dă startul autostrăzii aşteptate de toţi şoferii. Va conţine un loc unic în România: Am aprobat astăzi

    Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunţă că Guvernul a aprobat, joi, indicatorii tehnico-economici pentru Varianta de ocolire Gura Humorului, care va fi construită la profil de autostradă: „Construcţia primei secţiuni de pe traseul Autostrăzii Nordului are finanţare asigurată”.

    „Construcţia primei secţiuni de pe traseul Autostrăzii Nordului (A14) are finanţare asigurată! Am aprobat astăzi, în şedinţa de Guvern, indicatorii tehnico-economici pentru Varianta de ocolire Gura Humorului (judeţul Suceava), care va fi construită la profil de autostradă”, scrie pe Facebook Sorin Grindeanu.

    El precizează că valoarea totală estimată a investiţiei, finanţată prin PT se ridică la 2,31 miliarde de lei (inclusiv TVA).

    „Această variantă ocolitoare (10,14 km) va face parte integrantă din proiectul drumului de mare viteză Baia Mare- Suceava şi va asigura conexiunea între loturile Bistriţa-Vatra Dornei şi Vatra Dornei-Suceava. Varianta Ocolitoare Gura Humorului va fi construită în baza unui parteneriat încheiat între CNAIR şi Consiliul Judeţean Suceava”, încheie Grindeanu.

    Cel mai lung viaduct din România

    Conform documentaţiei tehnice, pasajul peste râul Moldova şi Drumul Judeţean 177 D va avea cel mai lung viaduct din România. Acesta va avea o lungime de peste 5 kilometri (5.076 metri).

  • Jobul din România unde poţi câştiga fără probleme un salariu de 25.000 de lei şi nu este în IT

    Salariile din finanţe, contabilitate şi audit pornesc de la 4.700 de lei brut, adică aproape 2.800 de lei net pe lună, şi pot ajunge până la 42.800 de lei brut, adică 25.000 de lei net arată datele din raportul salarial anual al Hays România, companie care face parte din grupul Hays plc, organizaţie globală cu activitate în recrutarea specializată.

    ♦ Cel mai puţin câştigă un contabil junior, care are un salariu ce porneşte de la 4.700 de lei brut şi poate ajunge la 7.800 de lei brut pe lună ♦ Cele mai mari salarii din acest sector sunt câştigate de angajaţii din poziţii de CFO.

    Salariile din finanţe, contabilitate şi audit pornesc de la 4.700 de lei brut, adică aproape 2.800 de lei net pe lună, şi pot ajunge până la 42.800 de lei brut, adică 25.000 de lei net arată datele din raportul salarial anual al Hays România, companie care face parte din grupul Hays plc, organizaţie globală cu activitate în recrutarea specializată.

    Raportul citat arată că cel mai puţin câştigă un contabil junior, care are un salariu ce porneşte de la 4.700 de lei brut şi poate ajunge la 7.800 de lei brut pe lună. Cele mai mari salarii din acest sector sunt câştigate de angajaţii din poziţii de CFO, care pornesc de la 26.500 de lei brut, circa 15.500 de lei net, şi pot ajunge la 42.800 de lei brut, adică , adică 25.000 de lei net. 

    „În ciuda peisajului economic sensibil marcat de rate ridicate ale inflaţiei, industria contabilităţii şi finanţelor a rămas stabilă în 2023. Există un echilibru între profesioniştii disponibili şi cererea angajatorilor – o tendinţă pozitivă despre care estimăm că va continua şi în acest an. Angajatorii s-au concentrat pe automatizarea şi eficientizarea proceselor încă de acum doi ani şi se preconizează că această tendinţă va rămâne o prioritate în acest an. Acest lucru are un impact direct asupra standardelor angajatorilor, crescând aşteptările de la noii angajaţi”, susţine raportul citat.

    Organizaţiile caută acum nu numai profesionişti calificaţi, ci şi oameni cu capacitatea de a gândi neconvenţional şi de a îmbunătăţi productivitatea, propunând şi implementând noi procese şi moduri de lucru.

    „Trecerea către automatizare şi îmbunătăţirea proceselor a afectat şi procesele de recrutare, care au devenit mai complexe. Angajatorii au nevoie de evaluări mai riguroase pe lângă metodele tradiţionale de evaluare, inclusiv teste tehnice, cum ar fi studii de caz pe anumite subiecte de business şi eseuri pentru a determina logica strategică”, conform raportului Hays.

    Salariile au rămas neschimbate faţă de 2022, unele companii specifice oferind creşteri uşoare pentru a acoperi rata inflaţiei şi pentru a recompensa performanţa.

    „Întrucât fondul de talente româneşti în contabilitate şi finanţe este bine aprovizionat, cea mai importantă provocare rămâne aceea de a potrivi valorile angajatorului şi cerinţele lor de soft skills cu cele ale candidaţilor disponibili.”

  • Cum reuşeşte o româncă, folosind ustensile şi tehnici pe care unii le-ar putea considera arhaice să transforme un meşteşug învăţat de la bunica intr-o afacere profitabilă

    Povestea Casil Knit este, spune Cristiana Giurea, un manifest pentru calitate, pus în operă prin fire de ţesături fine, prin arta meşteşugului românesc şi prin sustenabilitate. Folosind ustensile şi tehnici pe care unii le-ar putea considera strămoşeşti, ea arată că tricotajul nu este doar despre pulovere şi ţinute de iarnă, ci şi despre o formă aparte de eleganţă.

    Am trăit în cultul tricotajelor. Mamaie m-a învăţat ce înseamnă să tricotezi, să croşetezi şi câtă dăruire este în spatele fiecărei piese. Recunosc că mereu am fost intrigată de banalitatea tricotajelor – firul gros de lână, culoarea insipidă, pielea mea care abia aştepta să scape de acele haine. Toate aceste lucruri au contribuit la dorinţa mea de a crea ceva diferit, de a da o nouă viaţă tricotajelor”, povesteşte Cristiana. Şi-a propus să arate că arta tricotatului nu are în spate doar o nevoie de a găsi modalităţi de încălzire iarna, putând să-şi găsească locul inclusiv într-o ţinută de gală – de ce nu? – sub forma unui deux-pièces potrivit unei zile de primăvară pe străzile Bucureştiului.

    Sau poate ale Parisului? Mai ales că, la fel ca orice creator de modă, şi Cristiana visează să treacă graniţa până în una dintre capitalele modei. A fondat Casil Knit la jumătatea anului 2021, iar timp de un an a lucrat la o microcolecţie, prima din portofoliu. Colaborează cu un furnizor italian şi se implică personal în toate etapele de fabricare. „Primul pas este inspiraţia, pe care mi-o iau dintr-un mix de elemente: vibe, sentimente, obiecte, forme, mirosuri, întâmplări, vreme, oameni. Îmi imaginez un anumit model, lucrat cu diferitele texturi pe care le selectez în fiecare an. Principalul material în jurul căruia se învârte colecţia este caşmirul pur sau în combinaţie cu mătasea.” Creionează mai departe modelul, apoi se îndreaptă către artizanii din zona de munte a judeţului Prahova, unde a copilărit, care o ajută să lucreze şi să aleagă împreună detaliile tehnice, tiparele – firul, culoarea, dimensiunea andrelelor, numărul de ochiuri. Se face o mostră, iar pe baza acesteia se fac modificări ulterioare până când ceea ce îşi imaginase la început devine realitate.

    Cristiana poartă articolul vestimentar pentru a vedea cum se comportă şi pentru a trece apoi la producţia în mai multe bucăţi. „Toate piesele sunt lucrate integral de mână, prin arta tricotajului sau a croşetatului. Pentru piesele cu alură fluidă, vaporoasă, aleg tricotajul, iar pentru articolele pe care le vizualizez mai structurale merg pe croşetă. În funcţie de model şi de complexitate, măiestria omului poate depăşi o sută de ore doar pentru un articol.” Piesele Casil Knit nu sunt gândite în funcţie de trenduri, ci sunt parte a unei colecţii permanente, dar limitate ca număr de piese. Clienţii sunt oameni cu bun-gust, care vor să aloce bani pentru haine unicat, calitative şi durabile.

    Ajung la brand prin recomandări sau prin magazinul online care poartă acelaşi nume. Cristiana Giurea îşi trăieşte, prin Casil Knit, pasiunea pentru desen şi estetică, pentru materiale fine şi haine. Are la activ studii în marketing, un curs de design vestimentar şi activează în domeniul transporturilor, în vânzări, iar ca să pună bazele acestei afaceri, s-a lăsat dusă de val, fără un buget prestabilit, şi a creat totul treptat, după nevoi. „Primele articole le-am făcut special pentru mine, şi anume fusta-sirenă, o fustă reimaginată din copilăria mea, pe care o purta mama cu drag.

    Corpolenţa firului, densitatea, prestanţa pe care i-o conferea mamei mi-au rămas întipărite în minte când am crescut. În jurul ei am creat celelalte articole. Şi cardiganul «I love long baths» are o poveste frumoasă, în spatele căreia se află sora mea şi băile ei lungi şi spumoase, cu miresme alese.” Anul acesta, Cristiana a început să lucreze la un site nou şi la planul de a încheia o colaborare cu un magazin fizic, în care oamenii să descopere produsele Casil Knit, să le simtă pe piele. În acelaşi timp, visează la propriul atelier. „În următorii doi ani, cred că va fi interes pentru segmentele de copii şi de bărbaţi. Deja am lucrat manual câteva piese, dar au fost «in-house», nu au ieşit la lumină.”

    Preţurile variază între 250 de euro pentru un top bandeau şi 1.600 de euro pentru un cardigan lung, pentru articole lucrate integral manual, din fire premium, de caşmir şi mătase. „În preţuri se oglindeşte multă muncă şi pasiunea artizanilor. Un top bandeau ajunge şi la nouă ore de lucru, în funcţie de fir. Cel mai pretenţios este firul din 70% caşmir, 30% mătase plus paiete. În colecţie se regăsesc topuri, fuste, rochii, cardigane, deux-pièces.” Despre antreprenoriat, Cristiana Giurea spune că este o cale dificilă, cu multă muncă în spate, mai ales când ai şi un job în paralel. Însă a învăţat că, prin perseverenţă şi constanţă, îşi poate transforma visurile în realitate. „Mă bucură constant reacţia oamenilor la produsele mele. Cred că asta îmi şi dă putere să continui atunci când îmi este greu. Consider că am un cuvânt frumos de zis în această industrie.”   

    Preţurile variază între 250 de euro pentru un top bandeau şi 1.600 de euro pentru un cardigan lung, pentru articole lucrate integral manual, din fire premium, de caşmir şi mătase.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    California Flowers – florărie (Braşov)

    Fondatoare: Ramona Dumitru şi mama ei

    Investiţii: peste 120.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: peste 600.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti, online

    Five Graces – ciocolaterie (Botoşani)

    Fondatoare: Bianca Andreea Catană

    Prezenţă: naţională

    Neuitatele – colecţie de ilustrate (Constanţa)

    Fondatoare: Cristina Gioadă

    Investiţie iniţială: 5.000 de lei (1.000 de euro)

    Prezenţă: în librările Cărtureşti din Constanţa, Prăvălia cu Cărţi, Rafia Studio, în magazinul My Romanian Store din Bucureşti

    Pazzo – pizzerie (Bucureşti)

    Fondatoare: Ana Maria Florea

    Investiţii: 90.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 300.000 de euro

    Prezenţă: în zonele Aviaţiei şi Nerva Traian din Bucureşti

    Marius Georgescu – servicii de digital marketing (Bucureşti)

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 600.000 de lei (120.000 de euro)

    Prezenţă: online

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cum a reuşit o companie să crească de la venituri de 13 milioane de euro, la 1 miliard, devenind una dintre cele mai mari companii private din România

    În doar un deceniu, Premier Energy a reuşit să ajungă de la venituri de 13 milioane de euro la 1 miliard. Reţeta succesului? Integrarea într-un puternic grup internaţional de investiţii şi o serie de achiziţii strategice, care au transformat compania într-unul dintre cei mai puternici jucători privaţi din industria locală de energie. Cum îşi construieşte businessul strategia pentru următorii ani, în concordanţă cu obiectivele de tranziţie către un viitor verde, promovate la nivel internaţional?

    „Căutăm să ne afirmăm ca unul dintre liderii regionali în tranziţia către energia verde, cu o strategie clară de creştere a portofoliului nostru de energie regenerabilă, cu eforturi de creştere durabilă şi decarbonizare.

    (…) Angajamentul nostru se aliniază cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU şi cu iniţiativa Green Deal din Europa”, spune Jose Garza, CEO al Premier Energy Group, companie formată pe piaţa locală din 2013, ca urmare a achiziţiei şi fuziunii Gaz Sud, Grup Dezvoltare Reţele şi Petrom Distribuţie Gaze, cu venituri de 1 miliard de euro în 2023.

    Premier Energy, care gestionează pe plan local o reţea de peste 3.600 de kilometri de conducte de gaze, iar în ultimii ani a avut un ritm de creştere de circa 200 de kilometri pe an, potrivit ZF, fiind al treilea jucător din piaţă pe segmentul de gaze din  România (distribuţie şi furnizare de gaze naturale pentru clienţi casnici), este în prezent unul dintre jucătorii privaţi din energie care se bazează pe o integrare verticală, cu cea mai rapidă creştere din Europa de Sud-Est, spune Garza. Grupul are o capacitate de producţie de energie electrică din surse regenerabile de peste 1.000 MW în proprietate, în administrare sau în curs de dezvoltare în România şi în Republica Moldova, alături de activitatea de furnizare de energie electrică din surse regenerabile cu cea mai rapidă creştere. Obiectivul este ca în următorii ani să aibă în portofoliu între 1.400 şi 1.600 MW de capacitate instalată, fie în proprietate, fie în administrare.

    În prezent, capacitatea de producţie de energie regenerabilă a companiei în România depăşeşte 900 MW deţinuţi, administraţi sau în curs de dezvoltare, precum şi planuri de extindere continuă, inclusiv sistemele de stocare a energiei în baterii. Aceasta reprezintă aproximativ 16% din capacitatea de producţie de energie solară şi eoliană instalată în ţară. În Republica Moldova, grupul este cel mai mare furnizor şi agregator de energie regenerabilă de pe piaţă, cu o capacitate de producţie de energie regenerabilă care reprezintă aproximativ 22% din capacitatea instalată.

    Despre modul în care plănuiesc să îşi atingă obiectivul de aliniere la tranziţia internaţională către un viitor verde, executivul spune că primul pas a fost făcut în 2022, când jucătorul a achiziţionat Ecoenergia, un parc eolian de 34,5 MW, situat în Stejaru, judeţul Tulcea, şi Energia Mileniului III, un proiect de parc eolian de 99 MW situat în regiunea Dobrogea din judeţul Tulcea. Anul trecut au urmat şi alte achiziţii în domeniul energiei regenerabile: Enex Nalbant Renewable, un parc eolian de 13,75 MW situat în Nalbant, Tulcea, Da Vinci New Project, un parc solar de 23 MW cu o capacitate de stocare de 4,6 MWh situat în Nanov, judeţul Teleorman, două parcuri solare în judeţul Prahova şi Braşov Renewables, un parc solar situat în judeţul Braşov. Unele dintre aceste proiecte se află în prezent în faza de dezvoltare, adăugând noi capacităţi de producţie la portofoliul nostru existent. Tot anul trecut, prin intermediul Alive Capital, parte a grupului Premier Energy, a achiziţionat Alive Wind Power One, un parc eolian situat în judeţul Vaslui, şi Alive Sun Power Two. Capacitatea de producţie de energie verde a Premier Energy ajunge astfel la aproximativ 100 MW, pe lângă un portofoliu de 700 MW aflat în administrare.

    Salt de la 13 milioane la aproape 1 miliard de euro în venituri în doar un deceniu

    Despre provocările întâmpinate pe parcurs, Garza spune că „sectorul nostru este unul foarte dinamic şi de-a lungul anilor ne-am confruntat cu schimbări semnificative ale condiţiilor de piaţă, inclusiv cu liberalizarea pieţelor de gaze şi de electricitate, urmată de introducerea unor măsuri de reglementare în domeniul comerţului cu amănuntul. Începând cu 2013, autoritatea de reglementare a impulsionat liberalizarea pieţei, care a fost finalizată în 2021, odată cu dereglementarea completă. La scurt timp după aceea, ca răspuns la creşterea preţurilor la gaze şi electricitate în 2021 şi 2022, guvernul a introdus plafoane de preţ pentru consumatorii finali, programate până în 2025. Toţi jucătorii din domeniul energiei de pe piaţă au fost afectaţi de schema de plafonare, inclusiv noi, dar prin planificare strategică şi măsuri proactive am reuşit să abordăm cu succes provocările cu care se confruntă industria”.

    O altă schimbare la nivelul industriei este cererea tot mai mare de energie regenerabilă, determinată de diverşi factori, adaugă executivul. „Factorii de decizie politică şi întreprinderile recunosc urgenţa reducerii emisiilor de carbon pentru a combate schimbările climatice, sursele regenerabile au devenit din ce în ce mai competitive din punctul de vedere al costurilor, iar factorii de decizie politică creează cadre pentru a promova aceste surse de energie curată. Ca urmare, există un impuls tot mai puternic pentru decarbonizarea sistemelor energetice la nivel global.”

    Iar în ultimii câţiva ani, principala provocare a fost volatilitatea de pe piaţa energiei. Nu doar în România sau în Republica Moldova, ci peste tot în lume. „A fost o situaţie fără precedent, dar prezenţa noastră diversificată şi integrată în domeniul generării, distribuţiei şi furnizării a asigurat o flexibilitate operaţională sporită şi o rezistenţă la volatilitatea pieţei, permiţându-ne să realizăm creştere chiar şi în perioade destul de dificile.”

    Cu toate acestea, în pofida provocărilor, Premier Energy rămâne una dintre companiile private de infrastructură energetică cu cea mai rapidă creştere din Europa de Sud-Est, susţine el. „În prezent, considerăm că unul dintre avantajele noastre competitive este faptul că suntem bine pregătiţi pentru viitor şi că ne-am dezvoltat capacitatea de a ne adapta la provocările pieţei. Aşadar, în această privinţă, suntem foarte optimişti.”

    Strategia companiei se concentrează pe extinderea rapidă a activităţii integrate pe verticală în domeniul energiei regenerabile în România şi Republica Moldova, consolidându-şi în acelaşi timp poziţia pe piaţa de distribuţie şi furnizare a gazelor naturale. „În ultimii ani, am reuşit să ne extindem atât prin creştere organică, cât şi prin fuziuni şi achiziţii, menţinând în acelaşi timp un nivel bun de profitabilitate. Avem un palmares de achiziţii cu valoare adăugată care au permis crearea de noi oportunităţi. Până în prezent, Premier Energy a făcut peste 25 de achiziţii cu valoare adăugată începând cu 2013, atât în România, cât şi în Republica Moldova.” Adaptarea la reglementările în schimbare din sector, spune Garza, este primordială pentru succesul companiei. „Monitorizăm îndeaproape modificările legislative, suntem conectaţi cu experţi din industrie şi urmărim schimbările. Abordarea noastră agilă ne permite să ne adaptăm rapid strategiile şi operaţiunile pentru a ne conforma noilor cerinţe. Adoptând flexibilitatea şi menţinând o atitudine proactivă, ne asigurăm că afacerea noastră rămâne una solidă în contextul schimbărilor din reglementare.”

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Djokovic vrea un „ultim dans” cu Nadal la Roland Garros

    Retragerea lui Rafael Nadal de la Mastersul de la Monte Carlo pune sub semnul întrebării participarea acestuia la Roland Garros. Novak Djokovic a declarat că încă speră la un ultim capitol din rivalitatea lor istorică. „Ar fi grozav să avem o altă mare întâlnire”, şi-a exprimat speranţa sârbul.

    Spaniolul în vârstă de 37 de ani, care a declarat că se aşteaptă să se retragă după sezonul 2024, a revenit în competiţie la Brisbane, în ianuarie, după aproape un an de absenţă din cauza unei accidentări la flexorul şoldului, dar de atunci nu a mai jucat într-un eveniment ATP.

    „Ca fan al tenisului, vreau ca el să mai joace cel puţin un turneu înainte de a se retrage…”, a declarat Djokovic, numărul unu mondial, pentru Eurosport, într-un interviu publicat sâmbătă.

    „Ştim cu toţii ce a făcut pe zgură în cariera sa, în special la Roland Garros. Acesta este obiectivul lui, ştim cu toţii asta, a tot spus-o. Pentru binele întregului tenis şi al Roland Garros în special, sperăm că va putea juca acolo. Ar fi grozav să avem o altă mare întâlnire”.

    Djokovic îşi va începe marţi lupta pentru al treilea titlu la Monte Carlo fără antrenorul Goran Ivanisevic în loja sa, după ce luna trecută a pus capăt parteneriatului său de mare succes cu croatul.

    În ultimele săptămâni, sârbul a lucrat cu fostul număr unu mondial la dublu, Nenad Zimonjic.
    „Ne cunoaştem foarte bine de mai bine de 20 de ani. A fost mereu ca un frate mai mare pentru mine. Un mentor, un prieten, care a încercat mereu să mă ajute ca persoană şi ca jucător”, a declarat Djokovic.

    „Când m-am oprit cu Goran, începusem pregătirea pe zgură la Belgrad, iar el era acolo. A venit pe teren şi ne-a plăcut foarte mult colaborarea noastră şi l-am rugat să vină aici pentru câteva săptămâni.

    „Încercăm să profităm la maximum de el. Mi-a dat sfaturi foarte utile pentru a găsi poziţia corectă atunci când mă apropii de fileu, iar acesta este un lucru la care eu nu mă pricep cel mai bine, deoarece nu joc atât de multe meciuri de dublu.”

  • Ziua Sănătăţii. Ministrul Rafila le recomandă românilor să adopte un stil de viaţă echilibrat

    Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, le-a recomandat românilor să adopte un stil de viaţă sănătos şi echilibrat. Recomandarea a fost făcută duminică atunci când se sărbătoreşte Ziua Sănătăţii.

    Mesajul a fost publicat pe Facebook.

    „Dragi români, în ziua internaţională dedicată sănătăţii trebuie să reflectăm la modul în care acţionăm, pentru ca valoarea cea mai de preţ, sănătatea proprie şi a celor dragi să fie apărată şi îmbunătăţită! Într-o lume în continuă schimbare, în care provocările la adresa sănătăţii sunt tot mai complexe, este esenţial să ne concentrăm eforturile în direcţia accesului mai bun la servicii medicale de calitate apropiate de cetăţeni. Îndemn pe fiecare să-şi asume un rol activ în îngrijirea propriei sănătăţi şi să o promoveze prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi echilibrat. Prevenţia rămâne cea mai bună strategie în lupta împotriva bolilor, iar educaţia în domeniul sănătăţii este cheia pentru o viaţă lungă şi sănătoasă”, a transmis Alexandru Rafila.

    Ministrul Sănătăţii s-a referit şi la investiţiile făcute în sistemul sanitar.

    „Împreună avem responsabilitatea de a construi un sistem de sănătate solid, care să răspundă aşteptărilor marii majorităţi a populaţiei. Ministerul Sănătăţii investeşte masiv în infrastructura medicală, în digitalizare şi în formarea profesională a personalului medical. Sărbătorind Ziua Sănătăţii ne reafirmăm angajamentul pentru o comunitate în care sănătatea şi bunăstarea fiecărui individ să fie respectate şi protejate”, a precizat Alexandru Rafila.

    Ziua Mondială a Sănătăţii este marcată din anul 1950 sub egida Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

  • Antropologul digital Rahaf Harfoush: Nu puteţi fi creativi dacă staţi permanent cu atenţia la telefon, la WhatsApp şi Teams, la şefi şi colegi. Trebuie să vă acordaţi timp să reflectaţi fără întreruperi, să fiţi plictisiţi până la urmă. Dacă nu ştii nimic, nu ai context, AI-ul este inutil

    Oamenii trebuie să înveţe să ia pauze de la utilizarea tehnologiei, de la a răspunde tot timpul imediat mesajelor de colegi sau şefi sau de la a derula la infinit fluxurile din aplicaţiile de social media, pentru că fără deconectarea de la aceste surse permanente de întreruperi nimeni nu poate fi creativ, nu poate reflecta la anumite teme şi nu poate veni cu idei noi – o calitate esenţială pentru a face faţă schimbărilor şi volatilităţii cu care se confruntă întreaga lume.

    “Atunci când vorbim despre tehnologie, mai ales în lumea afacerilor, avem tendinţa de a ne concentra pe schimbările de la nivelul de suprafaţă. Spunem că x va schimba marketingul nostru. Sau că Y ne va schimba operaţiunile. Sau că Z ne va schimba recrutarea. Şi pentru că lucrurile se mişcă atât de repede, ne concentrăm doar pe aceste schimbări de suprafaţă, ceea ce înseamnă că ignorăm adesea impactul cultural mai profund al modului în care aceste instrumente schimbă modul în care acţionăm, ceea ce credem şi ceea ce simţim. Şi cred că este foarte important să înţelegem aceste impact mai profund, pentru că, altfel, nu înţelegem pe deplin cât de mult co-creăm, cu ajutorul tehnologiei, lumea în care trăim astăzi”, consideră Rahaf Harfoush, antropolog digital, autor al mai multor cărţi best seller despre intersecţia dintre tehnologia emergentă, inovaţie şi cultura digitală, şi consultant în legătură cu impactul AI pentru mai multe organizaţii.

    “Şi, după cum mulţi dintre voi ştiţi, lumea în care trăim astăzi este una extrem de volatilă şi complexă. Avem pandemia care a schimbat pentru totdeauna modul în care oamenii lucrează introducând noi aşteptări şi noi moduri de lucru. Avem coliziunea tendinţelor macro. Avem evenimente sociale care au loc. Avem inflaţia şi costul vieţii. Avem schimbările climatice. Avem, de asemenea, ascensiunea tehnologiilor disruptive. Avem inteligenţa artificială (AI) generativă care este folosită în modelele de îngrijire a sănătăţii, care este folosită în arme de către armatele din întreaga lume. Avem, de asemenea, geopolitica. Avem un război care se desfăşoară în Ucraina. Avem o catastrofă care se desfăşoară în Orientul Mijlociu. Avem tensiuni tot mai mari între China şi SUA. Ca să nu mai vorbim că 2024 este un an super-electoral. 40% din populaţia lumii va ieşi la vot anul acesta, inclusiv noi, aici, în UE, în vară. Aşadar, toate acestea înseamnă că există o cantitate imensă de perturbări care se întâmplă. Deci, ce faceţi cu toate acestea? Cu siguranţă nu putem schimba faptul că aceste perturbări au loc, dar ceea ce putem face este să adoptăm un alt tip de mentalitate atunci când au loc aceste perturbări.

    Aş dori să vă vorbesc despre o idee de care poate aţi auzit deja şi care a fost transformatoare pentru mine. Şi aceasta este ideea de anti fragilitate. Anti fragilitatea a fost inventată de un economist în acelaşi Nicholas Taleb, autorul cărţii Black Swan, în 2012. Şi a spus că atunci când se întâmplă ceva foarte important pe o piaţă, există trei reacţii posibile.
    Primul răspuns este că aceia care nu sunt rezilienţi, pur şi simplu se prăbuşesc. Nu se pot adapta. Nu pot supravieţui. Practic, dispar. Al doilea răspuns este cel pe care mulţi dintre noi îl cunoaştem. Este vorba de cei care sunt rezilienţi. Dacă eşti rezilient, atunci vei supravieţui şi vei supravieţui şocului de sistem şi vei reveni acolo unde erai înainte de întrerupere.

    Dar Taleb a spus că există şi o a treia categorie de oameni şi de afaceri cu adevărat interesante. Şi i-a numit pe aceştia antifragili – companii antifragile, lideri antifragili. Ei devin mai puternici după un şoc de piaţă. Ies din el şi sunt înfloritori. Sunt mai buni decât erau înainte. Nu se întorc pur şi simplu la cum erau ci sunt mai buni decât erau de când s-a întâmplat evenimentul.
    Şi astfel, pentru a îmbrăţişa acest stil de conducere antifragilă, ce trebuie să facem? Ei bine, trebuie să recunoaştem că a fi rezilient nu mai este suficient. Supravieţuirea nu mai este suficientă. Trebuie să devenim mai puternici. Trebuie să prosperăm. Trebuie să îmbrăţişăm întreruperea şi disconfortul.
    Aşadar, astăzi aş vrea să vă vorbesc despre ce înseamnă leadershipul anti fragilitate în contextul peisajului nostru digital, care este domeniul meu de expertiză”.

    În medie o persoană este distrasă sau întreruptă pentru că îşi atinge telefonul de peste 2.600 de ori pe zi

    Rahaf Harfoush a spus că un prim lucru extrem de important este că oamenii trebuie să nu fie permanent atenţi la gadgeturi şi la întreruperile pe care acestea le generează.

    “Prima temă despre care vreau să vorbesc este cultivarea concentrării şi a recuperării. Deci tehnologia pe care o folosim, toate vin cu contextul social, ceea ce înseamnă că am decis cu toţii că există câteva reguli care determină modul în care folosim instrumentele pe care le avem astăzi.

    Pentru noi, în mod specific la locul de muncă, avem două lucruri care sunt incredibil de importante. Unu, trebuie să fii mereu receptiv. Trebuie să răspunzi imediat. Şi doi, trebuie să fii mereu disponibil. Şi puteţi vedea aceste două lucruri care sunt prioritizate în caracteristicile instrumentelor pe care le folosim zi de zi. De exemplu, aveţi notificări pe reţelele de socializare, pe e-mailuri, pe WhatsApp sau Slack, sau Teams.

    Asta pentru ca tu să răspunzi mereu şi ai actualizări de stare care îi spun şefului tău acest lucru. Să-ţi anunţi echipa că eşti acolo. Că eşti disponibil. Acum, ceea ce a rezultat din asta este o cultură în care suntem în mod constant distraşi de întreruperi, întreruperi şi distrageri. În medie o persoană este de fapt distrasă sau întreruptă pentru că îşi atinge telefonul de peste 2.600 de ori pe zi şi, de fiecare dată când atingem sau glisăm sau atingem telefonul creierul eliberează dopamină, iar acea dopamină creează un mic ciclu care creează dependenţă. Şi, deşi, da, este foarte util pentru noi să putem transforma asta în acţiune sau educaţie, multe dintre comunicările pe care le primim la locul de muncă doar ne distrag atenţia. Un client are nevoie de ceva. Şeful tău are nevoie de ceva. Un coleg are nevoie de ceva.

    Aşadar, sunt multe întreruperi. Problema este că antifragilitatea, ca ideologie de leadership, este un act de creativitate. Trebuie să fii creativ pentru a fi capabil să detectezi oportunităţi, sau să foloseşti o nouă tehnologie sau să înveţi, şi tot trebuie să fii creativ, pentru a fi antifragil. Iar creativitatea necesită o stimulare profundă şi timp neîntrerupt. Necesită să te plictiseşti.
    Acum gândiţi-vă la ultima dată când v-aţi plictisit. S-ar putea să vă daţi seama că este foarte greu. Aştepţi o cafea, stai pe telefon, începe şedinţa sau îţi verifici e-mailurile. Îţi aştepţi copilul la antrenamentul de fotbal. Te hotărăşti să citeşti ştirile.
    Întotdeauna faci ceva. Cercetătorii au făcut un studiu în care au luat oameni le-au luat dispozitivele şi i-au pus într-o cameră. Şi în această cameră era o masă, un scaun şi un mic dispozitiv mecanic. Când atingeai dispozitivul, acesta genera un curent electric. Au descoperit că oamenii ar prefera să se electrocuteze, decât să se plictisească timp de 25 de minute.
    Aceasta este lumea în care trăim astăzi.

    Aşadar, avem o cultură de echipă care se concentrează pe reacţia rapidă, în loc ca membrii echipei să îşi ia timp să reflecteze, să se gândească la ce înseamnă toate aceste schimbări pentru a putea detecta oportunitatea. Mesajul pentru voi, pentru toţi cei prezenţi, este că în acest context concentrarea profundă a devenit o abilitate foarte importantă. Trebuie să o exersaţi.
    Trebuie să o faceţi cu intenţie, pentru că există atât de multe lucruri diferite care încearcă să vă fure atenţia în mod regulat. Pentru că, ţineţi minte, cea mai bună tehnologie, cele mai bune date, cea mai inteligentă inteligenţă artificială nu vă vor ajuta dacă sunteţi distraşi, dacă sunteţi prea distraşi pentru a putea aplica efectiv cunoştinţele pe care le folosiţi sau pe care le obţineţi”.

    Creativitatea necesită odihnă şi recuperare

    “Celălalt lucru pe care vreau să îl subliniez este că şi creativitatea necesită, de asemenea, odihnă şi recuperare. Trebuie să te afli într-o stare în care să îţi poţi reîncărca energia. Iar acest lucru este foarte dificil în viaţa noastră digitală din zilele noastre moderne din cauza a ceva numit contagiune digitală. Astfel, cercetătorii au descoperit că atunci când citeşti lucruri online, nu le consumi doar intelectual, ci şi fizic.
    Când citeşti despre toate lucrurile pe care le-am menţionat mai devreme, războaiele, volatilitatea, economia, noile tehnologii, tensiunile, voturile, alegerile, corpul tău se activează, sistemul tău nervos se activează, ceea ce înseamnă că trebuie să ne amintim că, de fapt, corpurile noastre umane nu au fost niciodată proiectate să reţină şi să proceseze emoţiile, furia, mânia şi tragedia unei întregi planete.

    Aşa că trebuie să vă odihniţi şi trebuie să îi daţi corpului vostru şansa de a se deconecta, pentru că fără odihnă nu vă recuperaţi.
    Şi fără recuperare, nu te poţi concentra. Asta înseamnă că poţi fi acasă în weekend, poţi fi în vacanţă, iar dacă dai scroll fără să îi dai corpului tău şansa de a se recupera, nu te recuperezi de fapt sau nu îţi refaci energia. Aşadar, întrebarea la care vreau să te gândeşti este: care este strategia ta tech, privind instrumentele pe care le foloseşti, e-mailul, telefonul, toate dispozitivele pe care le ai la serviciu?
    Prioritizează ele de fapt concentrarea profundă şi recuperarea? Şi dacă nu, ce schimbări puteţi face pentru ca ele să o facă?”

    Toate platformele de AI generative din lume sunt inutile dacă tu ai abilitatea de a scrie “prompt-uri” dar nu ştii nimic în profunzime, nu ai context, nu ştii ce e fals şi ce e adevărat

    “A doua temă se referă la construirea de cunoştinţe şi expertiză aprofundată. Ştiu că auziţi multe despre inteligenţa artificială generativă. Cât de mult schimbă modul în care sunt conduse afacerile?
    Când te uiţi la modul în care aceste instrumente sunt complet disruptive, începi să realizezi că ele sunt disruptive doar dacă ai deja un set de competenţe interesante existente. Pentru că multe dintre aceste instrumente încă ne dau răspunsuri foarte greşite. ChatGPT încă oferă foarte multe informaţii inexacte.
    Aşadar, dacă nu învăţ cum să validez, dacă nu învăţ cum să îmi îmbunătăţesc expertiza pentru a lucra cu AI, şi dacă devin doar dependent de răspunsurile pe care AI mi le oferă, care sunt riscurile? Risc să mi se dea informaţii şi să nu pot spune că sunt greşite. Aşadar, lucrul important pe care îl văd ca o oportunitate aici este că trebuie să continuăm să ne îmbunătăţim nivelul seturilor noastre de competenţe.
    Aşadar, nu uitaţi că o expertiză profundă necesită nuanţe şi necesită mai mult decât a şti cum să dai promptul potrivit. Trebuie să ai context. Trebuie să ai experienţă. Iar aceştia sunt oamenii care au aceste lucruri şi care vor folosi aceste instrumente pentru a fi antifragili, pentru că îşi vor putea face treaba mult mai repede decât oamenii care încearcă doar să o ia pe scurtături.

    Aşadar, întrebarea pe care vreau să v-o puneţi este: cum putem să ne aprofundăm sau să ne extindem expertiza astfel încât să putem colabora mai bine cu aceste instrumente, pentru că vă va face mai reflexivi, vă va face mai receptivi.

    Aşadar, volatilitatea este noua normalitate. Aceasta este doar realitatea în care trăim în acest moment. Dar cred, de asemenea, că perturbarea şi volatilitatea creează întotdeauna oportunităţi.
    Iar diferenţa dintre oamenii care profită de oportunitate şi cei care nu profită este mentalitatea. Aşadar, dacă aveţi abilităţile necesare pentru a putea naviga în incertitudine, pentru a fi de acord cu faptul că nu ştiţi, pentru a putea vorbi despre complexitate şi dualităţi, atunci această perturbare va fi o oportunitate incredibilă pentru voi de a construi companii uimitoare, de a construi tehnologii care au un impact pozitiv.

    Nu putem prezice viitorul. Poţi doar să te pregăteşti pentru viitor. Iar asta înseamnă să fii un lider antifragil. Aşadar, într-o lume în care răspunsurile sunt mereu în schimbare, singurul lucru pe care ne putem baza este să punem întrebările corecte.

    Suntem pregătiţi pentru o concentrare profundă? Construim sisteme intenţionate de expertiză? Ne aliniem tehnologia cu convingerile noastre? Ascultăm comunităţile digitale? Îmbrăţişăm dualismul? Acestea sunt semnele unui leadership antifragil, deoarece singurul lucru la care poţi deveni cu adevărat bun este să pui întrebări. Aşa că ar trebui să fim de acord să punem întrebări şi să fim de acord să urmăm răspunsurile, indiferent unde ne conduc acestea.”
    Rahaf Harfoush a susţinut aceste declaraţii în cadrul evenimentului IQ Digital,  organizat de UPGRADE 100, care a avut loc la Craiova, la finele lunii martie.