BusinessMagazin

Blog

  • Ponta: Îl pun pe Gelu Ştefan Diaconu la conducerea ANAF

     Întrebat, joi, de MEDIAFAX dacă a decis pe cine anume va numi la conducerea ANAF, Ponta a răspuns: “Da, îl pun pe Diaconu”.

    El a adăugat că a cerut informaţii de la toate structurile statului privind situaţia juridică a acestuia şi că răspunsul a fost că dosarul acestuia a fost închis cu neînceperea urmăririi penale şi că nu a ajuns niciodată în instanţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vodafone ar putea primi o ofertă de 100 miliarde dolari pentru o participaţie la o companie din SUA

     Verizon Wireless este cel mai mare operator de telefonie mobilă din SUA.

    Oferta de 100 de miliarde de dolari ar trebui să includă bani şi acţiuni, citată scrie CNBC.

    Verizon Communications, cu o participaţie de 55% în compania mixtă, nu a transmis încă o propunere, dar a angajat consultanţi juridici şi bancheri pentru o posibilă ofertă, au spus sursele.

    Nu există garanţii că grupul britanic ar fi interesat de ofertă sau că aceasta se va materializa, au spus sursele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bank of Cyprus – sucursala din România mai rămâne închisă o zi

     “În ziua menţionată clienţii pot folosi în continuare reţelele ATM, iar pentru necesităţi deosebite sunt invitaţi să contacteze call-center-ul sucursalei băncii din România”, se arată în comunicatul băncii.

    Surse bancare au declarat miercuri pentru MEDIAFAX că Banca Centrală a Ciprului a decis suspendarea pentru încă 24 de ore a activităţii sucursalei din România a Bank of Cyprus, pentru a finaliza transferul depozitelor unităţii sub jurisdicţie românească.

    “Suspendarea este necesară pentru finalizarea tranzacţiei, care presupune transferul depozitelor Bank of Cyprus în România, o operaţiune complexă ce necesită o analiză mai aprofiundată atât din partea autorităţilor din Cipru, cât şi din România”, au afirmat sursele.

    Suspendarea activităţii sucursalei Bank of Cyprus din România a fost prelungită marţi de Banca Centrală a Ciprului cu încă două zile, marţi şi miercuri, după trei săptămâni în care activitatea a fost întreruptă pentru a găsi o soluţie de transfer a depozitelor sub jurisdicţie românească.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Transporturile de legume-fructe şi produse congelate, controlate la TOATE INTRĂRILE în Bucureşti. Percheziţii la firme şi persoane suspectate de evaziune fiscală

     Echipe mixte de control verifică mai multe societăţi comerciale de tip angro, cu puncte de lucru în complexele comerciale din Bucureşti şi judeţul Ilfov, care fac achiziţii intracomunitare de legume-fructe şi produse alimentare congelate, a anunţat Poliţia Română într-un comunicat de presă.

    Simultan cu controalele din complexele comerciale sunt verificate şi autotrenurile care transportă legume-fructe şi produse congelate, la punctele de intrare în Bucureşti fiind şase filtre formate din poliţişti rutieri şi de la investigarea fraudelor

    Anchetatorii verifică 377 de importuri intracomunitare de legume-fructe şi produse congelate.

    La acţiune participă peste 140 de poliţişti de la Direcţia de Investigare a Fraudelor, Serviciul de Investigare a Fraudelor din Poliţia Capitalei, Serviciul Regional de Poliţie Transporturi – Biroul de Investigare a Fraudelor şi de la Rutieră.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Netopia mobilPay: Jumătate de milion de tranzacţii procesate în primul trimestru

    Avansul înregistrat de companie se datorează atragerii de noi comercianţi în platforma de plăţi, dar şi sporirii numărului de tranzacţii efectuate de parteneri. Totodată, şi din punct de vedere al valorii, tranzacţiile efectuate prin platforma mobilPay au fost cu 40% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În primele trei luni din 2012, procesatorul de plăţi online prin card a efectuat peste 400.000 tranzacţii prin platforma mobilPay, iar pe parcursul întreg anului trecut 1,9 milioane.

    Referitor la piaţa locală de plăţi online cu cardul, aceasta a ajuns la 6 milioane de tranzacţii în anul trecut şi la valoarea de 260 de milioane de euro.

    “Pentru acest an estimăm că piaţa de profil va ajunge la 7,5 milioane de tranzacţii, cu aproximativ 25% mai mult faţă de anul precedent, pe fondul creşterii încrederii românilor în siguranţa plăţilor online şi a numărului de comercianţi care introduc şi promovează această metodă de încasare”, a declarat Antonio Eram, CEO Netopia mobilPay.

    Cele mai mari plăţi online cu cardul procesate de Netopia mobilPay în T1 au atins şi 4.000 de euro.

    Netopia mobilPay a realizat, în primele trei luni ale acestui an, tranzacţii record, de câteva mii de euro. şapte dintre aceste plăţi online au totalizat 20.000 de euro. Acestea au fost realizate pentru plata de echipamente foto, pachete software şi bilete de avion.

    “În primul trimestru al acestui an, cea mai mare tranzacţie procesată de Netopia mobilPay a fost de 3.900 de euro, pentru echipamente foto. De asemenea, în aceeaşi perioadă am înregistrat şi câteva tranzacţii pentru bilete de avion, fiecare în valoare de peste 2.300 de euro”, a mai spus Antonio Eram.

    Cea mai mare valoare procesată anul trecut prin intermediul serviciului mobilPay a fost de 6.300 de euro, pentru un pachet turistic.

  • Reportaj: Malta dă lecţii României la absorbţia de fonduri europene

    Mierea produsă de o specie locală de albine, „melite” în limba greacă, sau corespondentul în feniciană pentru rai – „melith„ – datorită golfurilor şi peşterilor de pe insulă sunt originile cumva incerte ale numelui unuia dintre cele mai mici state din Uniunea  Europeană, Malta. O discuţie cu Jonas, un pescar vorbitor de engleză la modul impecabil,  trasează câteva dintre caracteristicile generale ale locului şi e relevantă pentru culoarea locală. A renunţat la şcoală la 10 ani în favoarea pescuitului, una dintre ocupaţiile de bază din arhipelag,  iar „Ballena Blanca„, barca lui, l-a transformat într-un om liber: „Vând homari restaurantelor din zonă cu 30 de euro/kg”.

    Mica barcă face parte din miile de ambarcaţiuni acostate în porturile cu deschidere spre bazinul Mediteranei şi Africa de Nord – Marele Port din La Valetta, destinat navelor de croazieră, cel industrial, Marsaxlokk, unde se află cele mai mari flote marine comerciale din lume, dar şi unele mai mici, cum ar fi cel din apropierea hotelului Hilton, unde îşi amarează iahturile milionarii lumii. Pescarul vorbeşte despre lipsa fermelor eoliene şi de resursele scăzute de energie electrică, cauzate în parte de organizaţiile care protejează păsările, Malta fiind unul dintre cele mai ostile locuri pentru păsări din Europa, vânate agresiv. Ostili cu păsările, dar prietenoşi cu turiştii, majoritatea maltezilor vorbesc atât engleză, cât şi italiană şi aşteaptă turiştii în cele  300 de zile de soare pe an. În Saint Julians, oraşul în care locuieşte Jonas, au început să răsară din ce în ce mai multe clădiri şi să dispară plajele: „Doar în Gonzo poţi să vezi o bucăţică din Malta de acum 20 de ani”. Dezvoltarea în sectorul imobiliar poate fi una dintre consecinţele proiectelor europene care s-au desfăşurat în ultimii ani aici. Malta este una dintre ţările cu cele mai mari rate de absorbţie a fondurilor europene, de 91% pentru perioada bugetară 2007-2014, potrivit timesofmalta.com.

    AICI S-A DESFĂŞURAT RECENT ŞI UNUL DINTRE EVENIMENTELE ANUALE ALE JASPERS (JOINT ASSISTANCE TO SUPPORT PROJECTS IN EUROPEAN REGIONS), instrument de asistenţă tehnică pentru cele douăsprezece ţări care au aderat la UE între 2004 şi 2007 şi, din 2011, pentru Croaţia, în anticipare la aderarea programată pentru mijlocul lui 2013. Evenimentul din acest a reunit reprezentanţi ai statului maltez, Comisiei Europene, Băncii Europene de Investiţii, Băncii pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, dar şi ai celor 13 state membre. Din partea României, au participat reprezentanţi ai Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Ministerului Dezvoltării Regionale şi economişti ai BERD.

    EVENIMENTELE ANUALE ALE JASPERS AU ÎNCEPUT SĂ FIE ORGANIZATE DIN 2009, NEFIIND, de obicei, deschise publicului. Evenimentul din acest an a marcat tranziţia spre următoarea perioadă de şapte ani de proiecte bugetare – 2013-2020. Discuţiile între state s-au desfăşurat cu uşile închise, iar accesul jurnaliştilor a fost permis doar la deschidere. Malta a fost aleasă ţară gazdă datorită exemplului pozitiv pe care l-a dat statelor vecine: în luna iulie 2012, a fost semnat un contract de 40 de milioane de euro între Banca Europeană de Investiţii şi compania locală de imobiliare Malita Investments pentru restaurarea unei părţi din centrul istoric al capitalei, care va include inclusiv un teatru şi un nou Parlament.

  • Cine este tânărul care face patru milioane de euro pe an după ce a creat trei branduri de la zero

    Anul acesta a bifat deja deschiderea primului magazin de tării fine, urmează alte două, iar planurile lui Preotu merg până în Serbia, acolo unde vrea să ducă brandul Comtesse du Barry, alături de un partener local. 2013 va fi cu atât mai aglomerat cu cât spune că vrea să lanseze un nou brand, de data aceasta în domeniul vinurilor.

    LA ÎNCEPUT NU EXISTA NIMIC ÎN DOMENIUL ACESTA ÎN ROMÂNIA, însă era clar că avea să fie o nişă ce se va dezvolta foarte tare (gastronomia premium – n. red.). Dacă în 2004 căutai pe Google foie gras găseai o singură poziţie, acum sunt sunt zeci de pagini”, spune Cristi Preotu. Firma Le Menoir care operează Comtesse du Barry a apărut în anul 2004, iar până în 2006, când a fost inaugurat primul magazin, Cristian Preotu împreună cu soţia sa, Maria, vindeau cadouri de afaceri către firme. În aceeaşi perioadă a călătorit foarte mult (de obicei după Paşte până în septembrie) căutând noi furnizori, noi produse şi noi idei. Şi acum călătoreşte mult, însă cu avionul, pe când la început de bază era maşina.

    Cel mai mult l-a impresionat sud-vestul Franţei, unde spune că produsele gastronomice şi vinurile sunt excepţionale, iar oamenilor le plac soarele, mâncarea bună, vinul şi rugbyul. În 2006, când a deschis primul magazin spune că a prins cel mai propice moment, iar pentru cine vrea să facă acest lucru în 2013, lucrurile sunt cu totul altfel. „Al doilea magazin a apărut în 2008 la Constanţa. A fost o oportunitate şi o decizie bună.” În total, acum sunt şase magazine Comtesse du Barry, dintre care unul în franciză (cel de la Constanţa).

    A studiat multe modele de lanţuri din afară, iar pentru România a decis să adapteze modelul francez, unde magazinele sunt specializate pe anumite produse. Dacă iniţial companiile erau cele care căutau foie gras, terine, jambon, brânzeturi maturate, caviar sau somon afumat pentru cadouri, acum Preotu spune că a observat că sunt tot mai mulţi cei care cumpără pentru consum.

    DE CEALALTĂ PARTE, şi consumul de vin premium este în creştere, atât din Franţa, cât şi din Italia, Spania sau lumea nouă. Este ataşat de vinurile din Franţa, ţară pe care o cunoaşte foarte bine deoarece a locuit la Grenoble de la vârsta de 11 ani până la 22, când a decis să se întoarcă în ţară. Şcoala generală, liceul şi facultatea le-a făcut la Grenoble şi a lucrat la o firmă de consultanţă care în 2002 l-a trimis în România cu misiunea de a deschide un birou propriu. Era consultant în cadrul firmei şi a lucrat pe proiecte imobiliare. Ulterior, împreună cu soţia sa, a decis să lanseze afacerea Le Menoir. Cele mai scumpe sticle de vin pe care le-a vândut sunt cele care au trecut de 10.000 de euro.

    Anul acesta a venit momentul lansării magazinelor specializate pe whisky premium, The Whisky Shop, primul fiind cel din zona Floreasca, urmând să mai apară alte două (încă unul în Bucureşti şi altul în provincie). De trei ani a lucrat la acest proiect, iar 95% dintre produse nu au mai fost pe piaţa din România. La nivel internaţional consumul de whisky premium este în creştere, iar la licitaţiile de profil sunt atinse noi recorduri.

    Pentru magazinul deschis pe calea Floreasca, Preotu spune că aşteaptă vânzări de minimum 350.000 de euro în primul an de funcţionare. Cel mai scump whisky este Mosstowie din 1973 (care costă 2.700 de lei). Magazinul vinde whisky din Japonia, India, Australia, Republica Cehă, Irlanda, Scoţia, dar şi rom, coniac sau sake.

    AFACERILE LUI PREOTU AU CRESCUT ÎN FIECARE AN, iar în primul trimestru din 2013 businessul s-a majorat cu 20% comparativ cu acelaşi interval din 2012. De Paşte anul acesta există premisele ca vânzările să fie mai mari.
    Cu toate acestea, criza s-a simţit şi în acest domeniu, recunoaşte omul de afaceri, ceea ce s-a văzut în faptul că o parte dintre concurenţi au dat faliment. Afacerile lui Preotu ar putea ajunge anul acesta la 5 mil. euro, iar următorul prag de 10 mil. euro crede că va fi atins în 2016, când va avea „cu mult mai multe magazine”. Spune că în timpul crizei a învăţat că trebuie să muncească mai mult şi de să-şi sacrifice adesea orele libere şi zilele de vacanţă pentru rezultate pe care înainte le avea cu mai puţin efort. O altă direcţie de dezvoltare este cea din afara ţării, iar primul pas ar trebui să fie cel din Serbia, alături de un partener.

    „Serbia de acum seamănă cu România din 2006-2007 în domeniul gastronomiei. Sunt puţini expaţi la Belgrad, dar cu toate acestea restaurantele sunt pline”, spune Cristi Preotu. Investiţia în primul magazin Comtesse du Barry din Belgrad se va ridica la 100.000 – 200.000 de euro. În funcţie de oportunităţi există posibilitatea extinderii şi în Ungaria sau Bulgaria sau „tot ce înseamnă ţările din Est”.

  • Berarii joacă la ruletă în 2013: se mai repetă vremea bună de anul trecut?

    PROFITURILE PE CARE LE VOR ÎNREGISTRA ANUL ACESTA BERARII SUNT STRÂNS LEGATE DE VREME, din moment ce toţi ceilalţi factori sunt mai degrabă potrivnici. „Despre «influenţa vremii în vânzări», ne uităm la o cuantificare în acest sens şi dacă vom găsi formula matematică dăm de ştire, evident după ce o brevetăm şi luăm premiul Nobel pentru ea”, spune, cu o undă de umor, Andrew Highcock, preşedinte al Asociaţiei Berarii României şi al Ursus Breweries. Tot el adaugă însă că „este cert că, deocamdată, nu avem suficiente date ca să putem face o cuantificare precisă„. Însă tocmai căldura de anul trecut a susţinut creşterea vânzărilor de bere, Constantin Bratu, director general al aceleiaşi asociaţii, spunând că în 2012 au fost de circa trei ori mai multe zile caniculare, cu temperaturi medii de peste 25 de grade Celsius. Pentru comparaţie, cam toţi europenii au băut în ultimii ani mai puţină bere, chiar dacă puterea de cumpărare diferă ca de la cer la pământ. Un român trebuie să muncească 24 de minute pentru a-şi cumpăra o bere, în timp ce europenii doar cinci minute. Cel mai bine la acest capitol stau nemţii, care pot cumpăra o bere dacă lucrează trei minute şi jumătate.

    Anul trecut consumul a înre-gistrat o creştere de şapte procente, ajungând la 90 de litri per capita, faţă de 87 de litri în urmă cu trei ani. Recordul absolut al acestei pieţe s-a înregistrat în 2008, când consumul mediu anual se plasa la 100 de litri de bere pe cap de locuitor. Mai mult, punctează Constantin Bratu, şi preferinţele de consum s-au schimbat. Dacă în urmă cu numai câţiva ani peste 33% din volume se vindeau în baruri, restaurante şi terase, în prezent doar 28% din cantitatea totală de bere o mai aduce chelnerul. O altă preferinţă de consum, care nu a suferit însă modificări în ultimii ani, este cea pentru berea produsă local. 98% din berea consumată de români este produsă în ţară, în timp ce media Uniunii Europene este de doar 12%. Iar berea produsă în fabricile româneşti merge şi peste hotare, acolo unde sunt comunităţi de români – 4,5% din berea consumată în Europa este produsă în România.


    DE MENŢIONAT FAPTUL CĂ ANUL TRECUT EXPORTURILE DE BERE AU ATINS UN MAXIM ISTORIC, ajungând la 0,23 milioane hl, adică 1,3% din producţia locală de bere, arată datele asociaţiei, care reuneşte cinci producători –  Bergenbier, Heineken România, Romaqua Group, Ursus Breweries şi United Romanian Breweries, care deţin în acest moment peste 90% din volumele vândute pe piaţa autohtonă. Acestora li se adaugă, din 2012, un nou producător, Clinica de Bere Timişoara, o microfabrică, asemeni celor care împânzesc alte ţări, cum sunt Cehia sau Germania. Membrii asociaţiei au fabrici în 11 oraşe din ţară, iar cele două miniberării sunt în Cluj-Napoca şi Timişoara. Din asociaţie fac parte şi producătorii de materii prime – Asociaţia Producătorilor de Hamei şi Soufflet Malt România, care îşi desfăşoară activităţile în nouă fabrici şi ferme. Tot anul trecut, importurile au atins 0,43 milioane hl, reprezentând aproximativ 2% din volumul de bere consumat.

    Berarii au investit, de la momentul înfiinţării asociaţiei, în 2004, 1,2 miliarde de euro pe piaţa românească, bani ce ar fi asigurat finanţarea pentru construcţia a cinci stadioane National Arena. În fiecare an, membrii asociaţiei achiziţionează de pe piaţa românească produse şi servicii în valoare totală de 500 de milioane de euro, iar numărul total al angajaţilor din activităţile conexe berii – din agricultură, producţie, comerţ sau producţia de ambalaje este de 76.000, suficienţi cât pentru a umple National Arena cu tot cu gazon. Practic, de un angajat în producţia de bere se leagă activitatea altor trei din agricultură şi alţi zece în alte zone ale economiei.

    CONFORM ESTIMĂRILOR, ÎN FUNCŢIE DE PREŢUL DE VÂNZARE, industria berii a ajuns anul trecut la o valoare de 1,8 miliarde de euro, fiind a doua ca mărime din domeniul bunurilor de larg consum. Pe poziţia fruntaşă în acest clasament se află industria tutunului, care are o valoare anuală de peste 3,5 miliarde de euro, incluzând şi vânzările ilicite.

    Datele asociaţiei mai arată că în piaţa berii evaziunea fiscală este zero, faţă de domeniul băuturilor alcoolice, unde nivelul pieţei negre este greu de estimat. Cert este însă că berea contribuie cu 60% la volumul accizelor colectate din vânzările de băuturi alcoolice, în vreme ce media europeană este la jumătate.

    Jumătate din cât plătesc românii pentru o bere merge la bugetul de stat, valoarea totală a contribuţiilor ajungând anul trecut la 651 de milioane de euro, sub formă de TVA, contribuţii sociale şi asigurări. Suma ar fi suficientă pentru a finanţa construcţia a trei pasaje precum Basarab din Bucureşti.

  • Minutul de ştiri, cu Mirabela Tiron – 24 aprilie – VIDEO

    VIDEO – Cele mai importante ştiri economice ale zilei – 24 aprilie 2013

  • Stolojan: Declaraţia din mai 2012 viza situaţia din 31 decembrie 2011, când nu cumpărasem acţiuni

     “Eu în aprilie 2012 am cumpărat acţiuni la Transgaz. În mai am făcut declaraţia de avere pentru 2011 şi am declarat acţiunile pe care le-am avut la sfârşitul anului 2011. În mai 2013 voi raporta situaţia de avere la sfârşitul lui 2012, unde vor apărarea şi acţiunile de la Transgaz achiziţionate în aprilie 2012”, a explicat Stolojan.

    El crede că astfel a raportat “corect”.

    “Am raportat corect, pentru că declaraţia de avere era până la 31 decembrie 2011. În mai 2013 voi face declaraţia de avere pentru 31 decembrie 2012”, a menţionat Stolojan.

    Europarlamentarul Theodor Stolojan, membru PDL, este acuzat de ANI de fals în declaraţii pentru că nu şi-a trecut în declaraţiile de avere şi de interese completate la data de 25 mai 2012 acţiunile la Transgaz Mediaş, în cazul său fiind sesizat Parchetul ICCJ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro