BusinessMagazin

Blog

  • UNDE SE DUCE EURO

    Vinerea trecuta, euro a pierdut din valoare 1% fata de leu de-a lungul unei singure zile, cursul de schimb ajungand la nivelul incredibil de 3,1340 lei/euro, mai putin decat nivelul din 7 iunie 2002. Ce se va intampla mai departe? Leul va continua sa urce, cred bancherii care au raspuns invitatiei BUSINESS Magazin de a anticipa cursul de schimb de peste sase luni. Pentru decembrie 2007, plaja previziunilor variaza totusi larg, intre un euro de 3 lei si unul de maximum 3,35 lei.

    Leul va continua sa se aprecieze atata timp cat asteptarile legate de aprecierea lui vor exista“, rezuma situatia Ciprian Mihai, head of middle office department in trezoreria Volksbank. In lipsa unor evenimente majore care sa surpe perspectiva pozitiva a celor ce-si plaseaza banii in Romania, cresterea de valoare a leului va continua deci nestanjenita si pe mai departe. In ultima jumatate de an, leul a castigat in raport cu euro circa 5%, iar din noiembrie 2004 (cand banca centrala si-a incetat in mod oficial demersurile ce-l mai tineau in frau) aprecierea a fost de peste 27% in termeni nominali.

     

    Fostul presedinte al Casei de Economii si Consemnatiuni, Eugen Radulescu, a fost cel dintai care s-a incumetat, in ianuarie 2007, sa estimeze ca euro ar putea intra sub nivelul de 3 lei, apreciind ca moneda nationala poate continua sa urce pana la 2,95 lei pentru un euro in urmatorii trei-patru ani, sub presiunea intrarilor de capital strain.

    Ritmul accelerat de apreciere a leului din acest an a luat oarecum prin surprindere dealerii si a depasit in mod cert prognozele analistilor, admite economistul-sef al Piraeus Bank, Otilia Ciotau, care anticipa la pariul precedent, din ianuarie, ca paritatea euro/leu se va situa in iunie in intervalul 3,28-3,33. Cele mai multe pariuri plasau insa moneda nationala cu mult mai jos si nu au lipsit la inceputul anului nici analisti care sa anticipeze un raport euro/leu de 3,5 pentru sfarsitul lui iunie.

    Acum, bancherii invitati de BUSINESS Magazin sa faca o previziune pentru cursul euro/leu din decembrie 2007 au formulat estimari intr-un interval chiar mai larg (de 0,35 lei), dar si la un nivel cu mult mai jos. In opinia lor, luna decembrie va gasi moneda europeana undeva intre un minim de 3 lei si un maxim de 3,35 lei. Valorile estimate pentru sfarsitul anului nu sunt insa neaparat reprezentative pentru intreaga perioada de sase luni care urmeaza, pentru ca luna decembrie este un moment special, dupa cum apreciaza Otilia Ciotau: atunci se inchid pozitii pe piata valutara (cand strainii, in special, cumpara euro pentru a-si marca profiturile, iar in conditiile in care cererea creste, moneda europeana devine mai valoroasa). In plus, „2008 se anunta nefavorabil“, pentru ca va aduce presiuni inflationiste si ajustari de preturi (prin modificarea accizelor, de exemplu). Astfel ca in urmatoarele luni, euro ar putea cunoaste noi minime – „in august, spre exemplu, cand nu vad ca fiind exclusa o coborare sub 3 lei/euro“, afirma Ciotau. Si alti analisti impartasesc acest scenariu; Florian Libocor, analist al BRD Société Générale, spre exemplu, are pentru decembrie 2007 o prognoza de 3,2 lei/euro, insa limita de jos a intervalului in care se va plasa cursul ar fi de 3,17.

    In tot acest scenariu, in care leul se intareste nestanjenit, ar putea totusi sa existe si o opreliste cu efect imediat. In opinia mai multor analisti, banca centrala si-ar putea incalca promisiunea facuta acum mai bine de trei ani de a nu mai interveni pe piata valutara pentru a domoli o evolutie prea abrupta a cursului. Recent, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, afirma ca „este dreptul oricarei banci centrale sa intervina atunci cand este nevoie“ si ca o va face daca va deveni „foarte ingrijorata“ de ceea ce se intampla cu leul.

    In randul analistilor, afirmatiile guvernatorului BNR au avut un ecou diferit. Economistul-sef al Piraeus Bank apreciaza ca o interventie a bancii centrale ar putea aparea daca euro va cadea sub 3 lei sau daca nivelul aprecierii dintr-o singura zi ajunge la o valoare semnificativa, ca de exemplu 2-3%, dar nu inainte. Atat timp cat va exista incertitudinea privind nivelul la care BNR va ceda si va interveni cumparand euro, „piata va testa agresiv noi niveluri, prin vanzari sustinute de euro“. In conditiile in care BNR nu va interveni insa, adauga Ciotau, leul va castiga probabil teren fata de euro in continuare, cel putin pe perioada verii. Aprecierea, in acest caz, este sustinuta si de volumul traditional mai mare al remiterilor de bani din partea romanilor care lucreaza in strainatate, caracteristic pentru aceste luni ale anului. Astfel ca, desi exista in opinia lui Ciotau „suficienti factori care justifica producerea unei corectii de curs“ – cel mai important fiind marimea deficitului de cont curent -, tendinta de apreciere va persista in decursul acestui an, „cu anumite corectii la inceputul toamnei si pe sfarsit de an“.

    Melania Hancila, analist in departamentul de cercetare din trezoreria Credit Europe Bank, anticipeaza „o usoara corectie ascendenta a cursului de schimb in ultimul trimestru“, chiar daca pe termen mediu se asteapta ca intarirea leului sa continue. Motivele tin in principal de deteriorarea continua a deficitului comercial, coroborata cu diminuarea volumului de investitii straine. Pentru decembrie 2007, Hancila anticipeaza un raport euro/leu situat in intervalul 3,3-3,35, iar pentru dolar vede un curs plasat intre 2,5 lei-2,55 lei. Evolutia leului din acest an, dupa analistul Credit Europe Bank, a fost „in principal conjuncturala“, moneda nationala beneficiind de perceptia favorabila a investitorilor straini fata de pietele emergente, care ofera randamente superioare pietelor mature, precum si de reluarea emisiunilor de titluri de stat.

    Despre posibilitatea ca banca centrala sa intervina direct in piata, cumparand euro pentru a-i stopa deprecierea, vorbeste si Florian Libocor de la BRD, care sustine ca sub nivelul de 3,2 lei/euro, probabilitatea interventiei „este de 100%“ si ca „este recomandata o pozitie precauta, astfel incat o potentiala interventie sa nu surprinda jucatorii din piata cu garda jos“. Daca o astfel de interventie s-ar produce, calculeaza Libocor, exista o probabilitate de 80% ca raportul euro/leu sa revina la 3,25-3,30, „pentru ca apoi sa reia tendinta de apreciere fata de moneda unica“.

    O interventie a bancii centrale s-ar putea produce „cam pe la nivelul de 3,15-3,18“ – este cel mai ferm in opinii Alexandru Anghel, dealer-sef la Egnatia Bank. Altfel spus, undeva in jurul valorii la care se situa cursul saptamana trecuta. Daca o astfel de interventie nu ar avea loc, Anghel spune ca „in mod natural, euro ar putea sa atinga pragul de 3 lei/euro in doua luni“. Chiar si in situatia in care banca centrala ar interveni pentru a stopa caderea monedei unice, „probabil cu 5-6%, leul ar castiga 3% in aceeasi zi fara probleme, pentru ca nu-i usor sa te pui cu strainii“. Pentru finele lui decembrie 2007, dealerul-sef de la Egnatia anticipeaza un raport euro/leu de 3,22, in timp ce dolarul il vede la 2,367 lei.

    Pentru Ciprian Mihai de la Volksbank, o alta piesa pe tabla de sah pe care se joaca evolutia leului tine de perspectivele situatiei economice de ansamblu a Romaniei. „O scadere a ratingului din partea agentiilor internationale ar putea genera o iesire in masa a capitalurilor speculative“, puncteaza Mihai. Cat despre asteptarile privind atitudinea bancii centrale, reprezentantul Volksbank crede ca aceasta pare a favoriza aprecierea leului si ca este posibil sa incerce sa il canalizeze pe o traiectorie ascendenta, „dar cu o panta moderata“. In acest scenariu, armele pe care le-ar putea folosi banca centrala ar fi rata dobanzii sau chiar interventia directa, daca va fi cazul.

    Eugen Goga, directorul trezoreriei de la Libra Bank, considera ca intrarile de capital speculativ, alaturi de investitiile straine si remiterile sezoniere, vor continua sa creeze presiune pe curs. In conditiile in care diferentialul de dobanda dintre piata romaneasca si alte zone ramane atractiv, „vom asista in continuare, pe termen scurt si mediu, la mentinerea trendului de apreciere a monedei nationale“. Prognoza lui pentru finele lunii decembrie plaseaza cursul euro/leu in intervalul 3,1-3,15, iar raportul cu dolarul intre 2,31 si 2,35 lei.

    Am vazut ca, dupa liberalizarea accesului nerezidentilor la depozitele la termen in lei, din aprilie 2005, cursul de schimb al leului a devenit din ce in ce mai corelat cu cel al monedelor din tarile vecine. Printre acestea, leul este insa considerat de straini o valuta emergenta cu un nivel de corelatie mai redus fata de valutele din Polonia, Cehia, Ungaria si Slovacia, permitand prin acumulare un hedging natural. Altfel spus, daca spre exemplu zlotul sau forintul se vor deprecia abrupt fata de euro, nu se va inregistra aceeasi corectie ca intensitate si asupra leului.

    Chiar si asa insa, „eventualele schimbari ale perceptiei investitorilor la nivel global pot avea un impact direct, pozitiv sau negativ, asupra leului“, puncteaza Kiril Georgiev, country treasurer, Citibank Romania. Chiar daca intrarile masive de capitaluri si procesul de convergenta cu UE au facut din leu una dintre monedele cu cele mai bune performante, exista si riscuri. Deficitul mare de cont curent, insotit de cresterea permanenta a creditului intern sugereaza, in opinia lui Georgiev, ca leul poate fi vulnerabil in fata unor schimbari bruste de atitudine din partea investitorilor.

    Romania are o pozitie confortabila in prezent din punctul de vedere al perceptiei investitorilor, afirma economistul-sef al BCR, Lucian Anghel, iar „recentele evenimente de natura politica au aratat ca tara noastra a trecut testul cu brio“. Anghel este unul dintre bancherii ce vad, pentru decembrie 2007, leul mai puternic decat in prezent, limita inferioara a pariului sau fiind de 3,05 lei/euro. Chiar daca investitorii pot fi atrasi si catre alte zone de pe glob care pot oferi conditii favorabile de investitii, in Romania oportunitatile oferite din punctul de vedere al raportul risc-castig sunt „foarte bune, iar investitorii cunosc acest lucru si tin cont de el in deciziile pe care le iau“.

    Totusi, acest castig ar putea fi diminuat de eventualele mariri de dobanzi-cheie de catre unele banci centrale, situatie ce ar putea afecta leul „intr-o oarecare masura“, conform lui Anghel. Pe de alta parte insa, experienta recenta arata ca moneda nationala a fost practic neafectata de cresterea dobânzii de catre Banca Centrala Europeana (BCE) de la 3,75% la 4%, mentinandu-si in continuare tendinta de apreciere. Dar in timp ce BNR reduce dobanda (cu 1,75% de la inceputul anului, pana la 7% in prezent), BCE ar putea fi nevoita sa o majoreze din nou, dupa cum declara recent Lorenzo Bini Smaghi, membru in Consiliul Executiv al institutiei – iar in acest fel diferentialul de dobanda (si deci castigurile aduse de leu) ar putea scadea si mai mult. BCE a majorat dobanda de opt ori in ultimele 18 luni, iar analistii anticipeaza ca o va face din nou, pana la 4,25%, cel mai probabil in luna septembrie.

    In Statele Unite, dobanda ar putea sa ramana, cel putin pentru moment, nemodificata (la nivelul de 5,25%, cat este in prezent), anticipeaza analistii. In aceste conditii, explica Ionut Dumitru, seful departamentului de cercetare de la Raiffeisen Bank, lichiditatea existenta la nivel international va continua sa se indrepte catre pietele emergente. Aceasta tendinta se poate schimba insa din diverse motive (de exemplu, in functie de evolutia dobanzilor in SUA sau Japonia) si poate determina o iesire de capitaluri din pietele emergente, ceea ce ar putea cauza o depreciere a monedelor de acolo. Intr-un astfel de scenariu, o tara ca Romania, „cu vulnerabilitate externa ridicata“, poate inregistra o depreciere a monedei nationale. In opinia lui Dumitru, paritatea euro/leu la finele lui decembrie 2007 va fi undeva in intervalul 3,27-3,32, in conditiile in care „aprecierea leului a devenit deja excesiva“.

    Aprecierea cursului de schimb din ultima perioada ignora fundamentele economice, fiind aproape in totalitate legata de fluxurile de capital strain, inclusiv speculative, apreciaza analistul Raiffeisen Bank. In ianuarie, la precedentul „pariu pe curs“ al BUSINESS Magazin, el a fost unul dintre cei mai sceptici bancheri, anticipand pentru jumatatea anului un raport euro/leu de 3,40-3,45. Si acum spune ca, desi se asteapta ca pe termen lung aprecierea reala a leului sa continue, pe termen scurt si mediu vede mai degraba o crestere a volatilitatii, „cu aprecieri si deprecieri relativ ample“.

    Motivele pesimismului lui Ionut Dumitru tin in esenta de deficitul de cont curent, ce a crescut foarte puternic in primele luni ale anului, ajungand in primul trimestru din 2007 la 11,6% din PIB, in timp ce finantarea cu investitii straine directe a scazut sub 40%. „Ne asteptam la un deficit de cont curent in jur de 14% din PIB anul acesta si la o acoperire cu investitii straine directe sub 50%“. In aprilie, deficitul de cont curent (care masoara iesirile nete de valuta din tara) a urcat la 1,39 miliarde de euro, conform datelor publicate de Banca Nationala. Paradoxal la prima vedere (dar justificat tocmai de influentele regionale), in ziua de dupa anuntul bancii centrale, leul a atins un nou maxim fata de euro, reusind atunci sa coboare sub 3,24 lei pentru un euro.

    In aceeasi nota de pesimism, analistul-sef al ING Bank, Florin Citu, anticipeaza pentru decembrie 2007 cel mai scazut nivel al leului dintre bancherii ce au raspuns pentru BUSINESS Magazin: intre 3,30 si 3,35 lei/euro. „Exista in economia romaneasca dezechilibre mari ce vor duce la perioade de depreciere“, isi argumenteaza el pozitia – chiar daca pe termen lung tendinta va fi de apreciere. In opinia lui Citu – care isi mentine scepticismul manifestat si la inceputul anului (cand anticipa pentru iunie un curs de 3,45 lei/euro) – evolutia leului „va fi sinusoidala, cu deprecieri de durata si nu foarte mici ca amploare“. Si, in cazul in care randamentele oferite in prezent de piata romaneasca vor scadea (prin reduceri de dobanda, de exemplu, sau pe masura reducerii castigurilor din domeniul imobiliar), „nu mai e chiar asa usor sa duci cursul inapoi“. In plus, aparitia fondurilor de pensii, ce se constituie intr-o oferta suplimentara de bani pe piata financiara romaneasca, ar putea fi un alt motiv de reducere a randamentelor si, implicit, de scadere a atractivitatii Romaniei pe termen scurt.

    Intr-o perspectiva mai larga, in urmatorii ani moneda romaneasca ar trebui sa-si gaseasca un nivel de echilibru, cu care sa intre in mecanismul european al ratelor de schimb ERM II, o antecamera in care Romania va sta timp de doi ani inainte de a putea adopta moneda europeana. Acest moment este prevazut pentru 2012, dupa care timp de doi ani oscilatiile de curs ar trebui sa se incadreze intr-o banda de plus sau minus 15% fata de nivelul din momentul intrarii. Paritatea centrala, asa cum se numeste acest nivel de intrare, trebuie insa sa fie stabilita cu atentie, insista Ionut Dumitru. Intrarea in ERM II si adoptarea euro la un curs supraevaluat ar determina o pierdere de competitivitate a economiei si un proces de convergenta reala mai lent cu economia UE. Pe de alta parte, intrarea la un curs subevaluat implica presiuni inflationiste, pentru ca aprecierea reala dorita a cursului se poate realiza doar printr-o inflatie mai mare. „In ambele cazuri se pot deteriora criteriile de convergenta“, atrage atentia Dumitru – respectiv conditiile care trebuie indeplinite pentru ca euro sa poata fi adoptat ca moneda nationala.

    In momentul intrarii in ERM II, cea mai importanta este stabilitatea cursului, astfel incat acesta sa ramana „prins“ in banda impusa. Iar experienta altor state ce au parcurs sau parcurg in prezent aceasta faza arata ca nu este chiar un lucru simplu. Slovacia, care a intrat in ERM II in noiembrie 2005, a avut un parcurs relativ apropiat de cel al Romaniei. Cursul de schimb al coroanei slovace s-a apreciat in decurs de doi ani cu 10,3% in termeni nominali (de la 37,8 fata de euro in mai 2005 la 33,9 in iunie 2007). Chiar daca inainte de intrarea in ERM II coroana a castigat in valoare, continuarea aprecierii a facut necesara ajustarea ulterioara a paritatii.

    Kiril Georgiev de la Citibank Romania subliniaza totusi ca, datorita conditiilor specifice ale fiecarei tari, este greu de facut o apreciere corecta a ce se va intampla in Romania plecand de la experientele altor state. Estonia si Lituania au intrat in ERM II dupa o lunga perioada in care au avut un curs fix; in Letonia si Slovenia, monedele nationale s-au depreciat inaintea acestui moment. Si, chiar daca coroana slovaca a avut o evolutie similara cu cea a leului in acest moment, aprecierea monedei slovace nu a fost atat de pronuntata.

    Care ar fi insa un nivel de echilibru, potrivit pentru leu in acest moment? Florin Citu de la ING Bank avanseaza valoarea de 3,5 lei/euro, in timp ce Florian Libocor de la BRD spune ca va fi de circa 2,5 lei/euro. Libocor puncteaza insa ca acest nivel de 2,5 reiese dintr-o estimare facuta in toamna anului 2006, avand la baza informatiile disponibile si ipotezele asumate la acel moment; pana la intrarea in ERM II, leul va mai trece insa si prin niveluri de 3,35 sau chiar peste fata de euro.

    Drumul monedei nationale pana la acest nivel de echilibru creeaza in randul analistilor romani doua curente de opinie diferite. Pe de o parte, exista pareri conform carora intarirea leului va continua nestanjenita si fara caderi abrupte pana in 2012. Pe de alta parte nu lipsesc opiniile ca evolutia actuala a leului este mai degraba caracteristica perioadei foarte apropiate de intrarea in mecanismul ratelor de schimb, iar pana la acel moment vor mai exista caderi de amploare ale monedei romanesti. Si ca abia dupa astfel de caderi, leul ar urma sa reintre pe o panta de apreciere sanatoasa.

    „Consider cel de-al doilea curent de opinie mai reprezentativ pentru evolutia actuala a monedei nationale“, apreciaza Radu Petrea, director executiv in trezoreria OTP Bank Romania. Asemenea lui, si Luminita Runcan, directorul trezoreriei de la Banca Transilvania, este de parere ca vor exista corectii ale cursului inainte ca Romania sa intre in ERM II. In privinta paritatii „corecte“ euro/leu pentru momentul respectiv, Runcan spune ca sintagma este extrem de relativa, „pentru ca un pret normal este intotdeauna doar pretul de piata“. Pe termen mai scurt, directorul trezoreriei din Banca Transilvania anticipeaza ca in decembrie 2007 cursul de schimb va fi relativ apropiat de cel actual, respectiv in intervalul 3,15-3,2.

    Ca tendinta de ansamblu pana la momentul 2012, leul ar putea continua sa se aprecieze fata de moneda europeana, e de parere economistul-sef al BCR, Lucian Anghel. Nici el nu exclude unele corectii de curs pâna in 2012, dar fara ca acestea sa pericliteze stabilitatea financiara a Romaniei. Volumul de investitii straine directe se va mentine, crede Anghel, la un nivel apreciabil si in perioada urmatoare, iar acest lucru va influenta mult aprecierea leului, mai ales in prima parte a intervalului 2007-2012. România va ramane inca atractiva din punctul de vedere al diferentialului de dobânzi, ceea ce va crea conditiile pentru continuarea intrarilor speculative de capital.

    Treptat insa, aceasta presiune va scadea, pe masura ce procesul de convergenta nominala va avansa, iar randamentele se vor reduce, afirma Anghel. Faptul ca România este membra a Uniunii Europene, iar investitorii sunt mai increzatori sa intre pe piata autohtona creeaza conditiile ca deficitul de cont curent sa fie acoperit intr-o proportie medie de peste 45% in urmatorii trei ani. Astfel incat economistul-sef al BCR anticipeaza ca leul va continua sa se aprecieze, in special in prima parte a intervalului 2007-2012. Eventualele tendinte efemere de depreciere care ar putea aparea nu vor fi, in opinia sa, de natura sa creeze dezechilibre pe piata româneasca.

    Variatiile de curs, fie ele in sensul aprecierii sau al deprecierii, sunt insa un lucru normal si vor exista intotdeauna, atata vreme cat cursul este flotant si nu fix. Este insa important daca acestea sunt doar miscari cotidiene (determinate de cererea si oferta de pe piata valutara) sau deprecieri abrupte si de mare amploare, ce caracterizeaza o criza de curs de schimb, subliniaza analistii Alpha Bank Romania. In opinia lor, cursul de schimb leu/euro s-ar putea plasa la finele anului in intervalul 3,2750-3,3250, iar cursul leu/dolar intre 2,4444 lei/dolar si 2,4813 lei/dolar. In acelasi spirit cu cei de la Alpha Bank, directorul executiv al OTP Bank Romania, Radu Petrea, vorbeste despre corectiile cursului de schimb ca de o componenta normala a pietei, care daca sunt insa de mare amploare pot deveni periculoase pentru companii, avand in vedere ca acestea nu dispun de produse specifice pentru acoperirea riscurilor.

    La sase luni de la precedentul nostru „pariu pe curs“, putine sunt lucrurile care s-au schimbat in argumentatiile aduse de bancheri. La capitolul factori pozitivi, ce ar sustine teoretic aprecierea monedei nationale, raman in continuare pe primele locuri intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, investitiile straine directe, influxurile tot mai mari de capital, remiterile muncitorilor romani din strainatate catre familii. Nici de partea cealalta, lucrurile nu s-au schimbat prea mult: problema deficitelor ce se umfla si anul acesta devine si mai acuta, iar cresterea asteptata a dobanzii din zona euro poate din nou deturna, cel putin teoretic, o parte dintre investitii dinspre pietele emergente. In ecuatie a aparut intre timp un singur element nou: probabilitatea interventiei pe piata a BNR, evocata abia incepand din ultimele saptamani de bancherii din strada Lipscani.

  • Un spectacol de milioane

    Mase de spectatori, trupe faimoase, sponsori, organizatori. Toti depind unii de altii si contribuie la succesul evenimentului construit in jurul unui concert – presupunand ca acest succes exista. Care sunt criteriile dupa care este evaluata reusita unui concert?

     

    Pana in 2005 puteau fi numarate pe degete formatiile mari care in drumul lor prin Europa se oprisera si in Romania. Metallica, Michael Jackson, Prodigy, Moby si Faithless erau cele mai importante nume intr-o perioada de 15 ani. Ultimii doi ani au adus insa o adevarata revolutie in industria organizarii de concerte, o serie de trupe si artisti in voga incluzand rand pe rand Romania in itinerarul lor, de la Depeche Mode, Nightwish, Shakira, 50 Cent, Placebo si pana la invitatii la recent incheiatele festivaluri CokeLive si B’Estival.

     

    Daca pentru artistii de pe scena sau pentru spectatori, succesul poate fi analizat in functie de atmosfera sau de conditii tehnice, organizatorii si sponsorii evenimentelor muzicale au un set de criterii diferit. „Succesul unui eveniment de acest gen se constituie din mai multe componente. Componenta financiara – am iesit in pierdere ca organizator sau nu, modul in care s-a simtit publicul si gradul de satisfactie a sponsorilor sunt principalele elemente dupa care se poate analiza succesul unui concert“, explica Laura Coroianu, managing partner la Emag!c Entertainment, organizatorul concertelor Depeche Mode, Shakira si al festivalului B’Estival, care a adus in Romania nume ca Marylin Manson, Pink, Alice Cooper si Morcheeba.

     

    Aceleasi elemente sunt mentionate de catre toti interlocutorii BUSINESS Magazin, din partea organizatorilor sau a sponsorilor de astfel de evenimente. „Are prioritate insa, credem noi, feedback-ul publicului, urmat la scurta distanta de feedback-ul sponsorilor. Conteaza, desigur, si numarul de bilete vandute si cum iese din punct de vedere financiar“, spune managerul general al firmei Events, Sorina Burlacu.

     

    Emag!c Entertainment a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de 3,45 milioane de euro, profitul organizatorului de evenimente muzicale fiind de aproximativ 376.000 de euro, potrivit datelor comunicate de catre oficialii companiei. „Pentru acest an nu dorim sa facem nicio estimare. Avem insa ca obiectiv sa ajungem la break-even cu festivalul B’Estival, desi initial ne stabilisem acest obiectiv pentru editiile viitoare. Vrem sa repetam festivalul an de an, sa ajunga  pe termen mediu un eveniment cu care Bucurestiul sa fie asociat pe harta muzicala a Europei“, spune Laura Coroianu.

     

    B’Estival a avut un buget de 2,3 mil. euro, 1,5 milioane reprezentand onorariile artistilor. Un procent asemanator al onorariilor din bugetul total a fost inregistrat si in cazul festivalului CokeLive, de a carui organizare s-a ocupat principalul concurent al Emag!c Entertainment, compania Events. CokeLive, care a reunit nume ca Prodigy, Pussycat Dolls, Incubus si The Rasmus, a avut un buget de 2 mil. euro. Aproximativ 1,2 mil. euro au fost destinati  artistilor, potrivit datelor comunicate de Events – companie care este si organizatorul apropiatului concert Rolling Stones din 17 iulie.

     

    Dincolo de dorinta organizatorilor de a aduce nume cat mai importante de pe scena muzicala internationala, seria de mari concerte a fost si este posibila prin contributia financiara a sponsorilor, care poarta practic o lupta de la distanta prin intermediul evenimentelor muzicale. Vodafone si-a asociat numele cu Depeche Mode si Rolling Stones, Orange a sustinut concertele Placebo si Bob Sinclair, iar Coca-Cola a ales sa fie principalul sponsor al festivalului CokeLive, care i-a purtat numele. „In momentul de fata, organizarea de concerte depinde in Romania de implicarea sponsorilor. Un eveniment reusit se reflecta pozitiv in imaginea marcii care-l sustine, asa ca reusitele ne ajuta sa continuam in businessul acesta“, spune Cristian Busuioc, director al One Event, coorganizator al concertului Bob Sinclair.

     

    Cum arata insa succesul unui concert pentru o companie care alege sa isi promoveze brandul printr-un astfel de eveniment? „Pe termen scurt exista diverse metode de evaluare a succesului, mai mult sau mai putin eficiente, dar care pot ajuta intr-o evaluare imediata. Printre aceste metode se inscriu rata de participare, acoperirea mass-media, dar si calitatea articolelor scrise, discutiile de pe Internet, feedback-ul participantilor si interesul aratat de catre consumatori pentru eveniment“, spune Cristina Biciila, public affairs & communication coordinator al Coca-Cola Romania, care pe langa sustinerea ca sponsor principal al CokeLive, s-a implicat si ca partener in sustinerea B’Estival, alaturi de ClickNet si Heineken.

     

    „Obiectivul oricarei sponsorizari este, inainte de toate, ca evenimentul sustinut sa fie relevant pentru grupul-tinta. Fiind un mod concret de a trai experienta marcii, evaluam cu atentie intreaga gama de sentimente si trairi generate in randul participantilor. Al doilea criteriu luat in considerare, la fel de important, este congruenta manifestarii cu valorile brandului“, explica Paul Markovits, senior director brand & marketing communication al Vodafone Romania. Markovits adauga ca toate concertele sponsorizate sunt incadrate sub numele Vodafone Best Music, „o platforma de relationare intre operator si public“, unde relatiile sunt create, pe langa concertul propriu-zis, si prin intermediul continutului muzical special oferit pentru utilizatorii serviciilor Vodafone.

     

    Exista o serie intreaga de procedee de marketing care trebuie puse in practica pentru ca brandul sa beneficieze de o promovare cat mai buna. „Trebuie avute in vedere cateva elemente esentiale, precum prezenta brandingului de locatie, interactiuni directe cu publicul, sampling si/sau teste de produs, materiale promotionale. In plus, promovarea inaintea evenimentului si exploatarea «buzz»-ului post-eveniment sunt de asemenea importante“, explica la randul sau Costas Kapetanopoulos, director de marketing si comunicare in cadrul Cosmote, care si-a lansat recent serviciul i-mode pe piata romaneasca printr-un eveniment muzical care l-a avut in centru pe DJ Tiesto.

     

    Bugetele destinate unui astfel de eveniment sunt in general de ordinul sutelor de mii de euro sau chiar al milioanelor, daca este vorba de mai multe formatii ale momentului sau de o trupa legendara, de talia Rolling Stones. Organizatorii ca Emag!c Entertainment si Events s-au limitat doar la anuntarea bugetului total al evenimentelor organizate, in timp ce procentul cu care o companie contribuie la bugetul total pentru a se numara printre sponsori sau pentru a fi unicul brand asociat cu evenimentul respectiv ramane o clauza contractuala confidentiala. Principalii jucatori din industria de profil au precizat doar ca intotdeauna exista o negociere intre sponsor si organizator, procentul final fiind variabil. Laura Coroianu de la Emag!c a dat exemplul evenimentului Depeche Mode, cand Vodafone a contribuit cu 40% la bugetul total, in timp ce Costas Kapetanopoulos spune ca un eveniment de talia concertului lui DJ Tiesto, care a fost organizat in colaborare cu BTL Skepsis Advertising, responsabila de intreaga logistica, are un buget de cateva sute de mii de euro.

     

    Desi nu a avansat cifre exacte privind onorariile cerute de artisti, Cristian Busuioc de la One Event spune ca sumele variaza de la cateva sute de mii la cateva milioane de euro, Sorina Burlacu de la Events pomenind de un plafon de trei milioane de dolari pentru formatiile din categoria A (dintre cei neajunsi inca in Romania, un exemplu ar fi aici Red Hot Chili Peppers). Onorariile sunt printre factorii principali luati in considerare de catre organizatori, dar si de catre sponsori, atunci cand vine vorba de alegerea unei trupe sau a unui artist care sa concerteze in Romania. Alti factori luati in calcul sunt existenta unui turneu mondial sau european care poate reduce astfel din costurile de deplasare, posibilitatea de negociere a tarifului si estimarile privind vanzarile de bilete.

     

    Din partea cui vine ideea organizarii unui concert? Reprezentantii Vodafone si Coca-Cola spun ca propunerea poate veni atat din partea organizatorului, cat si din partea companiei care doreste sa fie sustinator al evenimentului. „De regula insa, evenimentele de amploare sunt planificate din timp, fac parte dintr-o strategie si au un buget prestabilit. De indata ce ne-am hotarat ce vrem sa facem, cautam cea mai buna solutie. Cu toate acestea, sunt si situatii in care nu refuzam propunerile de sponsorizare si oportunitatile noi care apar“, spune reprezentantul Coca-Cola, Cristina Biciila. Acelasi model de lucru este prezentat si de catre directorul One Event. „Intr-o relatie de parteneriat exista consultari, asa ca decizia privind aducerea unui anumit artist ajunge sa fie pana la urma luata in comun“, spune Cristian Busuioc.

     

    Emag!c Entertainment practica insa si un alt model, discutiile cu potentialii sponsori fiind initiate dupa incheierea contractelor cu artistii. „Ne asumam acest risc, deoarece credem in puterea noastra de a oferi evenimente relevante si de a ne acoperi costurile. Evident, atragerea unui sponsor este benefica mai ales pentru public, care va plati astfel bilete mai ieftine“, spune Laura Coroianu. Compania nu refuza insa propunerile venite din partea sponsorilor care doresc organizarea unui concert, Emag!c fiind organizatorul evenimentului Groove Armada, care a facut parte dintr-o campanie internationala a producatorului de bere Heineken.

     

    Cat despre rentabilitatea unei afaceri in industria organizarii de concerte, managerul general al Events spune ca unele evenimente muzicale aduc pierderi, mai ales la primele editii, dar ca in timp apare si profitul. „Cateodata este un lucru pe care-l facem din pura pasiune, fara castiguri extraordinare“, spune Sorina Burlacu. Managing partnerul Emag!c sustine insa ca organizarea de concerte in Romania este o afacere riscanta, bazata foarte mult pe intuitia unui organizator asupra succesului pe care un concert al unei trupe il poate avea, in ecuatie fiind incluse si elemente neprevazute, cum ar fi o perioada de cateva zile cu conditii meteo nefavorabile. „Industria de profil incepe sa se formeze acum, dar profiturile pot fi bune“, considera Laura Coroianu. In ceea ce-l priveste pe Cristian Busuioc de la One Event, acesta spune la randul sau ca organizarea de evenimente muzicale nu este foarte profitabila in acest moment, „in conditiile in care nu reusim sa acoperim intotdeauna costurile de productie din sponsorizari si din vanzarea biletelor. Este insa o afacere cu perspective frumoase“.

  • Obsesia extinderii spre Est

    Cea mai mare banca din Polonia, PKO BP, in care statul detine 50% din actiuni, este decisa sa-si puna in practica planurile de extindere in estul Europei.

     

    Dupa patru incercari, directorul executiv interimar Rafal Juszczak a reusit sa fie numit definitiv in aceasta functie si s-a grabit sa anunte ca prioritate un plan de expansiune, esalonat pe urmatorii doi ani, in tarile est-europene. In primul rand, banca a inceput deja negocieri cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare pentru participarea la unele proiecte comune de investitii in Europa de Est. Numai ca banca are nevoie, pentru planul ei ambitios, de sume ce depasesc un miliard de euro. Una dintre optiuni este emiterea de actiuni. In lipsa fondurilor, banca s-ar putea vedea nevoita sa amane din nou planurile de extindere, la fel cum a facut si in ultimii ani. Pentru a-si consolida veniturile de pe piata interna, noua conducere a PKO a anuntat ca va profita de faptul ca statul este cel mai important actionar, ceea ce inseamna ca banca va trebui sa fie, conform lui Juszczak, „prima alegere pentru toate companiile poloneze mari al caror principal actionar este statul“.

  • UN NOU JUCATOR PE PIATA

    Fondurile private de pensii ar putea avea in timp un impact important pe piata valutara, cu noul influx de bani adus de ele.

     

    RESURSE PENTRU STAT. Indeobste, orice suplimentare a cantitatii de bani in sistem inseamna o relaxare a politicii monetare si implica o reducere a dobanzilor. Lansarea fondurilor de pensii obligatorii gestionate privat nu presupune insa mai multa lichiditate in sistem, spun analistii Alpha Bank Romania. Lansarea fondurilor ar insemna doar trecerea unei parti din contributiile sociale din gestiunea guvernului in gestiune privata si, ca atare, va lasa mai putine venituri la dispozitia bugetului de stat. In plus, deoarece mare parte a acestor fonduri vor putea fi investite in titluri si obligatiuni de stat, „inseamna de fapt ca statul va putea folosi de acum o parte din resursele respective contra cost si nu gratuit ca pana acum“.

     

    UNDE SE DUC BANII. Un impact mai important s-ar produce in masura in care fondurile se vor orienta spre plasamente in valori mobiliare tranzactionate pe pietele straine, apreciaza Lucian Anghel, economist-sef al BCR. Datorita diferentialului de dobanda in favoarea leului, este insa destul de improbabil ca acest scenariu sa fie pus in practica. Mai degraba, crede Anghel, majoritatea plasamentelor vor fi facute pe piata interna utilizand instrumentele relativ limitate de care va dispune aceasta la momentul respectiv. In plus, pentru a afecta cursul valutar, fondurile ar trebui sa fie destul de consistente – iar acest lucru nu se va intampla prea curand.

     

    CU BATAIE LUNGA. Luminita Runcan, dealer-sef la Banca Transilvania, apreciaza ca fondurile de pensii nu vor fi un jucator important si constant pe piata valutara. Totusi, un efect va exista: odata cu aparitia acestora, „ma astept sa creasca numarul de jucatori profesionisti, iar anumite piete, care acum nu au potential, sa capete adancime“, asa cum ar fi, spre exemplu, piata secundara a titlurilor de stat. Dupa Rozalia Pal, senior economist la Unicredit Tiriac Bank, lansarea fondurilor de pensii va duce, pe termen lung, la cresterea apetitului populatiei pentru economisire, in dauna consumului, si la cresterea avutiei. Pe de alta parte, este de parere Pal, piata financiara romaneasca este suficient de matura pentru a plasa aceste fonduri, iar efecte directe asupra cursului de schimb valutar nu vor exista.

  • Aluminiu din Siberia

    United Company RusaAl, compania formata prin fuziunea RusAl, SUAL si a diviziei de aluminiu a Glencore, a inceput constructia unei fabrici de aluminiu in estul Siberiei.

     

    Investitia, estimata la 1,5 miliarde de euro, urmeaza sa fie finalizata la sfarsitul lui 2011, insa prima sarja de aluminiu va fi produsa inca din noiembrie 2009. Fabrica va fi situata in orasul Taiset din regiunea Irkutk. Aleksandr Bulighin, directorul executiv al RusAl, spune ca noua capacitate ii va permite companiei sa-si mareasca productia de aluminiu cu 19%. Unitatea, un proiect al diviziei de inginerie si de constructii a grupului, va fi una din cele mai moderne din lume, urmand sa inglobeze ultimele tehnologii in domeniu si sa respecte cele mai stricte standarde de mediu. United Company RusAl este cea mai mare companie de aluminiu din lume, detinand 12,5 din productia globala de aluminiu si 16% din cea de alumina. La nivel global, firma are 100.000 de angajati in 17 tari.

  • Numai de-ar tine

    Planurile Slovaciei de a adopta moneda unica europeana peste doi ani ar putea fi date peste cap din cauza unei posibile majorari a inflatiei si a deficitului bugetar.

     

    Intr-un document elaborat de Banca Centrala Europeana si obtinut de agentia Reuters se arata ca scaderea actuala a ratei inflatiei in Slovacia ar putea fi doar pe termen scurt. In luna mai, inflatia anuala a scazut la 1,5% si se asteapta ca acest nivel sa se mentina pana in primavara anului viitor, cand va avea loc prima evaluare a proiectului Slovaciei de a adera la euro in ianuarie 2009. Avand in vedere criteriul de aderare privind rata inflatiei, respectiv cel mult 1,5% peste media celor mai scazute trei cifre de inflatie din statele membre, Slovacia se asteapta ca pragul maxim admis sa fie de 2,7%. Stanislava Pravdova, analist la Danske Bank, avertizeaza ca aderarea Slovaciei la euro ar putea fi blocata, in ciuda indeplinirii criteriilor, din cauza refuzului guvernului slovac de a tine sub control cheltuielile publice. Acelasi avertisment a primit recent Bratislava si din partea Fondului Monetar International.

  • Inca un mogul media

    Miliardarul rus Aliser Usmanov, a carui avere era estimata anul trecut de Forbes la 2,6 mld. dolari, a cumparat 75% din ac-tiunile postului de televiziune rusesc Muz TV.


    Pretul platit, 300 de milioane de dolari (223 mil. euro), este considerat de experti mai mare cu 30% decat valoarea de piata estimata a postului.     Explicatia consta in dorinta lui Usmanov, care si-a construit averea din afaceri cu otel, de a forma un holding media. Vara trecuta, magnatul de origine uzbeca a achitat 171 de milioane de euro pentru cumpararea Kommersant Publishing House, editorul cotidianului financiar cu acelasi nume.

  • O bursa care creste lent

    Valoarea cumulata a firmelor listate la Bursa din Sofia a depasit pragul de 20 de miliarde de leva (10,2 mld. euro), adica echivalentul a 40% din PIB. Piata de capital bulgareasca a crescut in special datorita sirului de listari din ultimele luni.

     

    Avand in vedere ca mai multe companii si-au anuntat intentia de a se cota la bursa in perioada urmatoare, este de asteptat ca expansiunea pietei sa continue, iar pe termen lung perspectivele de crestere sunt sustinute de faptul ca marile firme din domeniul energetic inca nu sunt cotate. In opinia analistilor, bursa de la Sofia a inceput in sfarsit sa fie privita de companiile locale ca o optiune pentru obtinerea de finantari. In ciuda progreselor inregistrate in 2007, bursa continua sa se lupte cu o lichiditate scazuta.

  • Angajam intracomunitari

    Pentru a combate lipsa de forta de munca de pe piata interna, autoritatile estone vor propune dublarea cotei maxime legal admise de lucratori straini si inlaturarea mai multor obstacole birocratice necesare pana in prezent pentru obtinerea permisului de munca.

     

    Legea actuala impune ca numarul de lucratori straini admisi pe piata fortei de munca din Estonia sa nu depaseasca 0,05% din populatie, iar acum plafonul ar urma sa creasca pana la 0,1%, echivalentul a 1.300 de persoane. Companiile care vor sa angajeze straini pe o perioada mai mare de un an va trebui sa se oblige sa le ofere acestora salarii de cel putin 1,24 ori mai mari decat salariul mediu in Estonia, care ajunge in prezent la 614 euro, iar in cazul celor care solicita permis de munca de pana la sase luni pentru lucratorii lor straini, salariile va trebui sa atinga media din sectorul respectiv. Juhan Parts, ministrul eston al economiei, citat de publicatia The Baltic Times, spune ca nu este vorba de o liberalizare a politicii de emigrare si ca prin aceste masuri se doreste doar atragerea unor lucratori calificati din statele Uniunii Europene si nu din tarile subdezvoltate.

  • Mai bine la vecini

    Companiile farmaceutice poloneze au inceput sa-si inregistreze medicamentele in alte state din Uniunea Europeana, deoarece este mai ieftin si mai rapid decat in tara, iar producatorii din orice stat al UE au dreptul sa depuna cereri de inregistrare in celelalte state membre ale Uniunii.

     

    Firma Biofaktor a inregistrat unul din ultimele sale medicamente in Lituania. Dariusz Grabikowski, presedintele consiliului de supraveghere al Biofaktor, citat de cotidianul Rzeczpospolita, a spus ca firma a platit de cinci ori mai putini bani decat daca ar fi inregistrat medicamentul in Polonia. In plus, reprezentantii autoritatii de inregistrare a medicamentelor din Lituania au inceput sa analizeze imediat solicitarea depusa de compania poloneza si i-au tinut la curent pe reprezentantii acesteia cu parcursul intregului proces. O alta nemultumire a producatorilor polonezi de medicamente la adresa URPL este lipsa unui numar suficient de specialisti care sa evalueze cererile de inregistrare depuse. In replica, Elzbieta Wojtasik, vicepresedintele Autoritatii Poloneze a Medicamentelor (URPL), spune ca timpul pentru indeplinirea formalitatilor de inregistrare este egal in toate tarile din UE, iar nivelul taxelor din Polonia ar fi sub cel practicat in celelalte state.