BusinessMagazin

Blog

  • Românul care optimizează facebook pentru Android: Limbajele de programare vor deveni la fel de uzuale ca orele de matematică

    “No one checks-in and checks-out as a programmer. Meseria de programator îţi mănâncă tot timpul.” Vorbele spuse cu un accent american perfect din gura lui Alexandru Petrescu nu trădează un discurs motivaŢional dobândit la vreo Şcoală de leadership. În 1992, la vârsta de 8 ani, emigra alături de familia sa în SUA, iar în toamna anului 2014 se întorcea pentru prima dată la Bucureşti, în postura de Software Engineer Lead la Facebook.

    Într-o sală cu peste 200 de tineri programatori din mai multe ţări prezenţi în luna octombrie la Droidcon Bucureşti, unul dintre cele mai importante evenimente pentru dezvoltatorii de aplicaţii pentru platforma mobilă Android, Petrescu împărtăşeşte câteva dintre ideile care l-au ajutat să ajungă să lucreze la cea mai mare reţea socială din lume.

    „Lumea are nevoie acum de «problem-solveri». Şcoala e importantă, dar trebuie să faci mai mult de atât. Dacă ai învăţat la Stanford ai şanse mai mari să fii chemat la un interviu, dar nu ai garanţia că vei fi angajat“, spune românul într-un interviu acordat la finalul prezentării.

    Alexandru Petrescu a copilărit cu sora sa în apropierea Bucureştiului până la vârsta de 8 ani. Tatăl său, inginer agronom, a decis în 1990 să emigreze, sătul de „politica de rotire de cadre“ a vechiului regim. Ajuns în Arizona alături de soţia sa şi cei doi copii, tatăl lui Alexandru a încercat să se angajeze. „A intrat în primul restaurant mai dichisit şi a început să vorbească cu unul dintre bucătari în limba franceză. L-au angajat imediat“, povesteşte Alexandru.

    Trei ani şi câteva joburi mai târziu, tatăl lui Alexandru a cheltuit 300 de dolari pentru un calculator pe care i l-a făcut cadou fiului său. „A fost primul contact pe care l-am avut cu un calculator şi atunci am început să învăţ programare pe cont propriu. Mai târziu, tatăl meu a cumpărat pe credit un calculator de 2.000 de dolari. Era o sumă uriaşă chiar şi pentru Statele Unite. I-a luat ani să plătească ratele, dar a fost cel mai de preţ cadou pe care l-am primit în viaţa mea“, îşi aminteşte Alexandru.

    Ce a urmat pentru românul devenit adolescent între timp pare desprins din capitolul de poveşti clasice din Silicon Valley: a intrat la facultate, din care s-a retras înainte de a o termina (la fel ca şi Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook) şi a început să dezvolte proiecte proprii, înfiinţând diverse start-up-uri. Între timp a lucrat pe poziţia de consultant în publicitate pentru a se întreţine.

    Una dintre firmele pe care le-a înfiinţat a fost Urban Pixels, un start-up din New York care a realizat „Can i Stream It?“, o aplicaţie de căutare a filmelor şi clipurilor care sunt disponibile pentru vizualizarea online contra cost. Aplicaţia a fost folosită de peste 4 milioane de utilizatori de platforme mobile, atât pe Android, cât şi pe iOS, conform lui Alexandru Petrescu.Cel mai important pas din cariera lui Alexandru a venit în 2013, când s-a programat pentru un interviu la Facebook.

    „Oamenii de acolo pun foarte mare accent pe ceea ce ştii să faci. De aceea, faptul că nu am terminat facultatea nu a contat foarte mult. Oamenii obişnuiţi cu programarea încă de mici au un avantaj foarte mare, pentru că sunt obişnuiţi să găsească soluţii acolo unde alţii abandonează“, spune românul.

    La Facebook, Petrescu lucrează la îmbunătăţirea performanţelor şi eficienţei traficului de date ale aplicaţiei reţelei sociale pentru Android.Pe Zuckerberg, Alexandru l-a întâlnit la un hackathon, genul de evenimente pe care Facebook le organizează pe o perioadă de câteva zile, în cadrul cărora se încearcă dezvoltarea unor aplicaţii noi, indiferent de aria de utilizare. „L-am văzut o singură dată acolo, este în general o persoană foarte ocupată. El lucrează în Menlo Park, eu în birourile din Seattle“, spune Petrescu, fără să dea prea multe detalii despre şeful său.

    Partea care i-a plăcut cel mai mult lui Alexandru la noul loc de muncă a fost că nu există şefi. „Toată lumea lucrează după un proiect, există câţiva coordonatori pentru programe mai complexe, dar în principiu toată lumea ştie ce are de făcut. Nu există un şef care să te preseze să-ţi termini sarcinile de serviciu. Acesta este stilul pe care l-a impus Mark Zuckerberg“, spune Petrescu.

    Găsirea oamenilor potriviţi pentru jobul potrivit pare să fie marea problemă a dezvoltatorilor din IT în ultimii ani. La nivel european, spune Danny Gooris, senior regional manager la Oracle Academy în Bruxelles, există un deficit de 300.000 de joburi neacoperite, care ar putea urca la 500.000 până la finalul lui 2015, iar antreprenorii din SUA par să se confrunte cu aceeaşi problemă. „Există multe joburi neacoperite care au nevoie de specialişti“, susţine Petrescu. Cât despre colegii români de la Facebook, Alexandru estimează că sunt „câteva sute“, dar nu poate spune foarte precis pentru că sunt împrăştiaţi în toate birourile companiei. „Am întâlnit foarte mulţi colegi români în birourile din Seattle sau Londra“.

    Care este cea mai mare provocare când lucrezi la o companie cu aproape un miliard şi jumătate de utilizatori? Interconectarea, spune Petrescu. Dezvoltatorul român se alătură ideii conform căreia limbajele de programare vor deveni în viitorul apropiat la fel de uzuale ca orele de matematică, însă ceea ce vor fi nevoiţi să facă programatorii viitorului e să-i aducă şi mai aproape unii de alţii pe utilizatorii de aplicaţii.

    Ce sfaturi ar putea da studenţilor români? În primul rând oamenii care lucrează la Facebook fac lucruri în afara şcolii, iar programatorii cu adevărat pasionaţi încep să înveţe limbaje de codare cu mult timp înainte de a merge la facultate. „Dacă te concentrezi timp de patru ani doar pe programa şcolară o să pierzi foarte multe lucruri care se schimbă în jurul tău, mai ales în această industrie extrem de dinamică. Acum 5 ani făceam programe în Flash. După aceea, a apărut iPhone şi Flash-ul a dispărut. Este foarte important să ţii pasul cu schimbările din piaţă“, argumentează Petrescu.
    Cum sunt dezvoltatorii

    români şi ce le lipseşte să dezvolte o aplicaţie care să fie folosită cel puţin la nivel regional? „Acum zece ani nu ştiam că sunt programatori buni în România, dar acum a devenit un stereotip“, spune Petrescu, remarcând totdată că spiritul antreprenorial local nu se dovedeşte foarte pragmatic. „Probabil cea mai mare problemă este că există prea mulţi antreprenori de un dolar, fiecare încearcă să facă ceva de unul singur, în loc să se asocieze şi să-şi delimiteze fiecare sarcinile. Cred că există totuşi potenţial foarte mare pentru programatorii români, nu doar ca locuri de muncă  în marile companii, dar şi ca dezvoltare de firme proprii“.

  • Opinie Cătălin Olteanu: Unităţi de măsură fără rost

    CĂTĂLIN OLTEANU (Director general al FM România)

    Comentam într-una din poveştile mele despre faptul că la aceeaşi viteză, pe o linie de producţie mai scurtă, produsul ajunge la capăt mai repede decât pe una lungă. Nu pare mare scofală dacă o gândeşti logic. Dar viaţa bate filmul…

    Asa că să discutăm despre LMSSBB… sau oricum s-o chema, care a venit de la instruirea pe linie de Lean Manufacturing cu o idee simplă şi fixă: spaţiul liber e Muda (pierdere, în japoneză) şi trebuie eliminat! Fără să se întrebe o secundă care ar fi de fapt câştigul şi care e obiectivul îmbunătăţirii, a mai pus un metru la indicatorul de măsură şi în loc să măsoare câţi metri are de parcurs produsul ca să ajungă la capătul liniei, a început să câştige metri pătraţi de shop floor!

    A făcut omul nişte heijunka, care nu este altceva decât o tehnică pentru reducerea Muda.

    După câteva heijunka am reuşit să ne lăudăm cu aproape 40% spaţiu câştigat în metri pătraţi. Nici nu mai conta faptul că liniile de producţie erau atât de înghesuite încât în loc să câştige productivitate operatorii se înghionteau la greu!
    În momentul în care unul dintre ei ridica mâna ca să facă vreun tip de operaţiune, de cele mai multe ori îi administra un cot vecinului, făcându-l pe celălalt să scape ce avea în mână. Astfel în zona de lucru s-a instalat o veselie totală pigmentată cu vânătăi, produse scăpate pe jos, ciobite etc.

    Uneori se iscau certuri, alteori cereri în căsătorie temporară adresate mamei adversarului din ringul… de la serviciu.

    În înghesuiala generală, singurii care se bucurau erau băieţii, care aveau norocul unui post de producţie pe lângă vreo fată drăguţă, pe care o pipăiau fără niciun fel de jenă, că deh!, linia de producţie ajunsese la un grad de intimitate greu de imaginat.

    Că metrii pătraţi câştigaţi nu foloseau la nimic, pentru că nu prea aveam ce pune pe ei, nici nu mai conta. Dar scăderea de productivitate era mai mult decât evidentă şi totuşi asta era o altă mâncare de peşte, o poveste separată despre cum se pictează indicatorii de performanţă ca să dea bine la raport.

    La un moment dat psihoza s-a numit U-shape. Că e benefic să pui nişte posturi de lucru în formă de U, astfel încât un operator care nu este foarte încărcat să poată presta operaţiuni la două staţii de lucru, sau că este util să aşezi staţiile de lucru în formă de U, astfel încât să câştigi acea viteză de care pomeneam scrie prin toate manualele. Dar să nu fii în stare să citeşti mai mult decât capitolul ăsta şi să începi să crezi că U-shape e un feng shui universal şi care se aplică la orice, deja e altă salată. Mai ales când descopeream că unele linii de producţie aveau tendinţa să se ducă înapoi spre magazia de materii prime în loc să se îndrepte spre magazia de produse finite şi docurile de livrare.

    Evident, dacă vreunul dintre cei neatinşi de virusul U-shape încerca să comenteze ceva, apărea instantaneu comentariul cu „rezistenţa la schimbare“. Se pare că Sensei avea o problemă cu capitolele lungi de prin cărţile de management.

    Astfel că la el orice proiect sărea partea de analiză, implementarea schimbărilor nu ţinea cont de comunicare şi influenţare, iar PDCA (plan–do–check–act) sărea partea cu check, care se înlocuia cu „nu forţa, ia un ciocan mai mare“.

    Probabil că o fi luat de bun bancul acela cu elefantul („Cum bagi un elefant în frigider? Deschizi uşa, bagi elefantul şi închizi uşa“). Noi reuşeam cu succes să băgăm linia de producţie în tramvaiul 2 barat şi mai rămânea loc şi pentru călători în orele de vârf.

    Şi n-ar fi fost aşa de rău, dacă măcar am fi avut cui să subînchiriem metrii pătraţi cu care ne-am ales în urma mirificelor implementări. Mai salvăm din banii cheltuiţi de-a proasta doar ca să batem recordul de popor îndesat pe metru pătrat. Doar că acţiunea nu a fost făcută de dragul de a face un lucru util, ci de a aplica un subcapitol dintr-o carte de management.
     

  • Un membru al CNA face apel la Parlament să numească noi membri pentru ca instituţia să funcţioneze

    Valentin Jucan a făcut acest apel într-o declaraţie acordată jurnaliştilor prezenţi la şedinţa CNA de marţi.

    El s-a referit la faptul că, în prima parte a lunii noiembrie, vor expira mandatele a încă doi membri ai CNA (Radu Călin Cristea şi Christian Mititelu, care se află în prezent în concediu), după încheierea recentă a altor două mandate (Narcisa Iorga şi Cristina Trepcea). Pentru a putea funcţiona, CNA trebuie să aibă un cvorum de opt din cei 11 membri numiţi, potrivit Legii audiovizualului.

    “Fac un apel către Parlament de a numi în decembrie membrii CNA, pentru că altfel noi vom fi în situaţia de a şterge cu buretele tot ce s-a întâmplat în campania electorală. Şi tot ce s-a întâmplat în CNA anul ăsta se va reflecta în raportul MCV de anul viitor”, a spus Valentin Jucan.

    El a spus că numirea celor patru noi membri titulari ai CNA ar putea fi discutată în Parlament în decembrie, atunci când se va reuni plenul pentru bugetul pentru anul 2015.

    Valentin Jucan a făcut un apel şi la actualii săi colegi din CNA. “Rugămintea către colegi este aceea de a asigura joi, la ultima şedinţă (în care CNA mai poate funcţiona, n.r.), o modalitate prin care instituţia să funcţioneze pe perioada în care Consiliul nu poate funcţiona. Dacă nu se pot ţine şedinţele, asta nu înseamnă că Direcţiile (din cadrul CNA, n.r.) nu-şi pot face treaba”, a spus Valentin Jucan.

    El a mai spus că, dacă nu vor fi numiţi cei patru noi membri titulari ai CNA, Consiliul va intra “în colaps instituţional”.

    “Se cunoştea de mult timp că o să intrăm în acest colaps instituţional, pe care nu ni-l dorim. Nu pot să acuz Parlamentul că şi-a dorit să aducă instituţia în această situaţie, dar comoditatea cu care a tratat subiectul este extrem de periculoasă”, a spus Valentin Jucan.

    El a precizat că au fost discuţii în legătură cu ce este de făcut, ce se întâmplă în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, în care CNA nu va mai funcţiona. “Şi, până la urmă, asistăm la un simulacru de monitorizare în prima parte a campaniei electorale şi, de fapt, singura parte de campanie pe care putem să o monitorizăm”, a spus Jucan. El consideră că monitorizările făcute de direcţiile de specialitate ale CNA pentru prima parte a campaniei au surprins doar “nişte lucruri puerile”. “Dacă doar atât a considerat Consiliul că sunt lucruri de sesizat, înseamnă că noi ne batem joc”, a spus Jucan.

    El a amintit că a făcut sesizări la CNA în legătură cu mai multe aspecte din campania electorală. “Când vor fi luate în considerare sesizările mele? Probabil în luna ianuarie, când vor fi şedinţe de plen (la Parlament, n.r.)” şi ar putea fi numiţi noi membri în Consiliu.

    “Fac un apel la Parlament să repornească motoarele instituţiei, cu Laura Georgescu sau nu, nu contează (…) Dacă o facem abia în luna ianuarie, prognozez că în luna februarie veţi asista la şedinţe ale CNA în care vor fi cumulate sesizări foarte multe pe radiodifuzor, adică vom avea pe ordinea de zi calupuri cu 10-15 reclamaţii, care vor primi nişte sancţiuni mici în comparaţie cu dezastrul care este în audiovizual (…) Cu mâna noastră vom da cu buretele peste tot ce s-a întâmplat în audiovizual în această campanie electorală”, a mai spus Valentin Jucan.

    Totodată, Valentin Jucan a spus că, dacă Parlamentul a dorit ca CNA să nu poată funcţiona în campania electorală, aceasta a fost o tactică greşită. “Dacă asta a fost gândirea şi tactica Parlamentului, a fost o tactică total greşită”, a mai spus Jucan.

  • DOSARUL MICROSOFT: Gabriel Sandu şi Dorin Cocoş, ridicaţi de poliţişti şi duşi în arestul Poliţiei Capitalei

    Fostul ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu şi oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru au plecat marţi noapte de la instanţa supremă, înaintea pronunţării deciziei de arestare preventivă pentru 30 de zile, în dosarul Microsoft.

    După decizia instanţei, doar Nicolae Dumitru s-a predat la Poliţie, de unde a fost dus în arest. În cazul lui Dorin Cocoş şi Gabriel Sandu, poliţiştii au mers la locuinţele lor pentru a-i duce în arest, după ce au primit mandatele de arestare emise pe numele acestora de către instanţa supremă. Ultimul care a fost dus în arest este Gabriel Sandu, acesta fiind încarcerat miercuri, în jurul orei 08.00.

    Primarul municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, arestat şi el în dosarul Microsoft, a fost dus în arest direct de la instanţa supremă, după ce judecătorii au pronunţat decizia.

    Gabriel Sandu, Dorin Cocoş, Nicolae Dumitru şi Gheorghe Ştefan au fost reţinuţi luni noapte, în dosarul licenţelor Microsoft, iar marţi după-amiază au fost duşi de procurorii anticorupţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu propunere de arestare preventivă. Instanţa i-a audiat mai multe ore şi a pronunţat decizia de arestare după aproximativ zece ore de la începerea şedinţei de judecată.

    Decizia de arestare preventivă a celor patru poate fi contestată la Completul de cinci judecători al instanţei supreme.

    Dorin Cocoş, Nicolae Dumitru şi primarul Gheorghe Ştefan sunt acuzaţi de trafic de influenţă şi spălare de bani, iar Gabriel Sandu, ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, pentru luare de mită în formă continuată şi spălare de bani.

    Potrivit DNA, Dorin Cocoş a cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziţionarea dreptului de utilizare a licenţelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro au ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.

    Omul de afaceri Nicolae Dumitru, care controlează grupul de firme Niro, a cerut şi primit, prin firma sa, 7,65 milioane de dolari provenind de la Fujitsu Siemens Computers pentru a interveni la Şerban Mihăilescu şi Dan Nica, membri ai Guvernului la data faptelor, pentru a obţine încheierea contractului de închiriere a licenţelor Microsoft, mai spun anchetatorii.

    Potrivit anchetatorilor, contractul cadru de închiriere de licenţe Microsoft, din 15 aprilie 2004, ar fi fost încheiat în condiţii oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47 la sută acordat de Microsoft în considerarea Guvernului şi, implicit, permiţând plata unor comisioane către persoanele implicate.

    Contractul cadru s-ar fi încheiat cu încălcarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, invocându-se, în mod nereal, calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un preţ cu cel puţin 40 la sută mai mare faţă de cel real, având la bază un necesar nefundamentat, susţin procurorii.

    În 16 octombrie, procurorii anticorupţie au făcut percheziţii la locuinţele fostului ministru Gabriel Sandu, fostului consilier prezidenţial Dorin Marian, fostului şef al Serviciului de Informaţii Externe Cătălin Harnagea, la oamenii de afaceri Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, Remus Truică şi Nicolae Dumitru, la tatăl preşedintelui Comitetului Olimpic, Adrian Petrache, precum şi la Fundaţia Dinu Pescariu, în dosarul Microsoft.

    În acest dosar, DNA a cerut avize pentru urmărirea penală a nouă foşti miniştri – senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău.

    Potrivit DNA, persoanele din Guvern, ministere şi din societăţile implicate în derularea proiectului privind licenţele Microsoft pentru şcoli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.

    Camera Deputaţilor a aprobat, în 13 octombrie, cererea de începere a urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme.

    Preşedintele Traian Băsescu a avizat, în 3 octombrie, cererea DNA, pentru foştii miniştri Adriana Ţicău, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Daniel Funeriu.

    Săptămâna trecută, procurorii anticorupţie le-au adus la cunoştinţă Adrianei Ţicău şi lui Daniel Funeriu acuzaţiile şi faptele de care s-ar face vinovaţi în dosarul Microsoft, potrivit unor surse judicare.

  • Serviciile secrete britanice pot accesa fără mandat date colectate de NSA şi alte agenţii străine

    “Aranjamentele” secrete ale GCHQ pentru accesarea materialelor sunt dezvăluite în documente trimise Investigatory Powers Tribunal, un organism judiciar britanic cu competenţe în privinţa supravegherii, ca răspuns la o acţiune judiciară comună a organizaţiilor Privacy International, Liberty şi Amnesty International, în urma dezvăluirilor fostului consultant al NSA Edward Snowden, relatează The Guardian, în ediţia electronică.

    Potrivit documentelor, Marea Britanie poate obţine fără mandat informaţii “neselectate” – ceea ce înseamnă date neanalizate sau brute – de la parteneri din străinătate, dacă “nu este posibil din punct de vedere tehnic” să obţină comunicaţiile printr-un mandat şi dacă este “necesar şi adecvat” ca agenţiile de informaţii să obţină acele date.

    Regulile permit în principal colectarea în masă a materialului, care poate include comunicaţii ale cetăţenilor britanici, cu condiţia ca cererea să nu presupună “eludarea deliberată” a Legii privind reglementarea puterilor de investigare (Ripa), care guvernează mare parte din activităţile de supraveghere ale Marii Britanii.

    Datele pot fi stocate până la doi ani, aceeaşi durată ca informaţia colectată direct de agenţie. Aceasta poate fi extinsă unilateral dacă un oficial consideră că este necesar şi adecvat pentru securitatea naţională.

    Privacy International, unul dintre grupurile care au iniţiat acţiuni judiciare împotriva supravegherii desfăşurate de CGHQ şi NSA, a afirmat că dezvăluirea ar trebui să ridice semne de întrebare asupra măsurilor de protecţie legale din Marea Britanie. “Ştim că datele din orice apel telefonic, căutare pe Internet sau website vizitat în ultimii doi ani pot fi stocate de baza de date a GCHQ şi analizate după bunul plac, toate fără mandat de colectare, în primul rând”, a declarat vicepreşedintele Eric King. “Este scandalos că Guvernul crede că supravegherea în masă, justificată de aranjamente secrete care permit primirea vastă şi fără constrângeri şi analizarea materialelor de la serviciile de informaţii străine, este legală”, a adăugat el.

    Amnesty International şi Liberty au cerut, d asemenea, o reformă a protejării securităţii naţionale prin supraveghere.

  • SUA iau în calcul disuasiunea pentru a combate eventuale atacuri cibernetice

    Michael Rogers, care conduce şi Comandamentul Cibernetic al Pentagonului, a vorbit, într-o conferinţă de presă, despre strategia în materie de război nuclear, în care deţinerea bombei atomice este considerată ca fiind disuasivă în faţa unui adversar ce ar lua în calcul un potenţial atac.

    În calitate de director al acestei unităţi militare de apărare cibernetică, Rogers intenţionează să avertizeze hackerii în privinţa consecinţelor acţiunilor lor. “Astăzi, fie că este vorba de un stat, de o organizaţie sau de un individ, majoritatea (piraţilor informatici) ajung la concluzia, în opinia mea, că acţiunile lor comportă prea puţine riscuri, că preţul de plătit este foarte mic”, a subliniat el.

    “Eu nu spun că este adevărat”, a declarat directorul NSA, “dar sunt de părere că cei mai mulţi dintre ei consideră că îşi pot permite să fie destul de agresivi şi nu este în interesul nostru pe termen lung, în calitate de ţară, de a menţine această percepţie. Trebuie să încercăm să o schimbăm”, a spus el la Camera de Comerţ de la Washington.

    Potrivit lui, armata are un “cadru legal” pentru folosirea oricărei arme cibernetice ofensive, cu condiţia să aibă aprobarea preşedintelui american şi a secretarului Apărării.

    “Sper”, a adăugat el, “că se va putea pune în aplicare pe termen lung un ansamblu de norme şi reguli care să ne permită să avem definire o mai clară a ceea ce este acceptabil (în spaţiul cibernetic) şi chiar (să conturăm) ideea disuasiunii”.

    Aceste declaraţii au fost făcute în contextul în care două rapoarte, publicate marţi, au conchis că Guvernul rus şi cel chinez sunt, în mod sigur, în spatele unei vaste reţele de spionaj cibernetic împotriva Statelor Unite şi Europei.

  • Atac cibernetic semnificativ asupra reţelei informatice a Casei Albe

    Un oficial de la Casa Albă a confirmat că administraţia a “identificat o activitate îngrijorătoare la reţeaua EOS”. Problemele de reţea nu sunt ceva ieşit din comun la Casa Albă, dar acestea nu durează de obicei mai mult de câteva ore. Faptul că sistemul a fost avariat zile la rând arată că atacul a fost deosebit de puternic.

    “Cu siguranţă, numeroşi actori consideră reţelele noastre drept ţinte atractive şi caută acces la informaţii sensibile ale administraţiei. Încă evaluăm activitatea respectivă şi nu suntem în măsură să oferim detalii suplimentare la acest moment”, a declarat un oficial al Casei Albe.

    Defecţiunie reţelei au fost un mecanism de apărarea, a fost informat personalul Casei Albe printr-o notă internă. “Computerele şi sistemele noastre nu au fost avariate, deşi unele elemente ale reţelei nesecretizate au fost afectate. Penele temporare şi pierderea conectivităţii cu care s-au confruntat utilizatorii sunt rezultatul măsurilor pe care noi le-am luat pentru a ne apăra reţelele”, explică e-mailul.

  • Viorel Hrebenciuc, ARESTAT preventiv în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri

    Decizia de miercuri dimineaţă a magistraţilor instanţei supreme poate fi contestată de fostul parlamentar la completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    Fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc a fost reţinut, marţi, de către procurorii DNA Braşov în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri, după ce fusese citat să se prezinte marţi dimineaţă la DNA Braşov, în condiţiile în care luni Camera Deputaţilor luase act de demisia deputatului. Camera Deputaţilor a trimis la Ministerul Justiţiei un document prin care a informat că Viorel Hrebenciuc nu mai este deputat şi că nu se mai impune avizul Parlamentului pentru reţinerea şi arestarea acestuia. Actul a fost trimis Parchetului instanţei supreme, iar de aici la DNA, care solicitase avizul de la Parlament în cazul lui Hrebenciuc.

    La intrarea în sediul DNA Braşov, Hrebenciuc a fost întrebat dacă este pregătit pentru ce e mai rău şi a răspuns afirmativ, menţionând însă că nu îi este frică pentru că ştie ce a făcut.

    “Da, da, sunt pregătit. Peste două-trei luni de zile o să râdeţi de el (dosar – n.r). Un singur lucru vreau să vă zic: de ani de zile frica domină în România. Toate acţiunile noastre sunt paralizate de frică, nimeni nu semnează o hârtie, nimeni nu are o iniţiativă, toată lumea are o spaimă celebră devenită de acum. Eu am demonstrat prin gestul meu că nu-mi este frică pentru că ştiu ce am făcut. Nu am niciun motiv să nu mă prezint cu inima deschisă în faţa procurorilor de la DNA”, a declarat Hrebenciuc.

    De asemenea, întrebat dacă se simte trădat de PSD, Hrebenciuc a răspuns: “Sunt coincidenţe care s-au întâmplat, dar în niciun caz nu m-a trădat partidul şi nici eu nu l-am trădat niciodată””.

    Camera Deputaţilor a luat act, luni, de demisia lui Viorel Hrebenciuc din Parlament. Hrebenciuc, pentru care DNA a cerut încuviinţarea arestării preventive în două dosare, şi-a depus în 21 octombrie demisia din Parlament.

    DNA a cerut aviz de la Camera Deputaţilor pentru arestarea preventivă a lui Viorel Hrebenciuc în dosarul privind retrocedările ilegale de păduri, precum şi în dosarul în care este acuzat de instigare la infracţiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, trafic de influenţă, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi cumpărare de influenţă. În acelaşi dosar, Dan Şova este urmărit penal pentru trafic de influenţă.

    Potrivit DNA, Hrebenciuc ar fi aflat informaţii din interiorul DNA cu ajutorul fostului şef al Serviciului Protecţie şi Pază (SPP) Dumitru Iliescu, acesta cerând şi obţinând de la un angajat al Direcţiei informaţii despre interceptarea deputatului.

    În dosarul retrocedărilor ilegale, Hrebenciuc este urmărit penal pentru constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. În acest dosar, fiul său, Andrei Hrebenciuc, a fost arestat preventiv, în 24 octombrie, pentru 30 de zile.

    Procurorii susţin că, în 2012, prin intermediul deputatului Ioan Adam, Paltin Gheorghe Sturdza le-a cerut judecătorilor Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă, de la Tribunalul Covasna, să pronunţe o hotărâre judecătorească în favorarea sa. Tribunalul Covasna a dispus punerea în posesia lui Strudza a unei suprafeţe de 43.227 de hectare de pădure în Bacău, producând astfel Romsilva un prejudiciu de 303.888.615 de euro.

    Imediat după decizia din 17 aprilie 2012 a Tribunalului Covasna, Sturdza, împreună cu Ioan Adam, Daniel Constantin Călugăr, Ioan Gheorghe Varga, Dan Costin Bengescu şi Viorel Hrebenciuc, a constituit şi coordonat un grup pentru a urgenta punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate precum şi o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier dobândit.

    Pentru a pune în aplicare decizia instanţei, obţinută fraudulos, Sturdza şi Adam le-ar fi promis lui Viorel Hrebenciuc, Călugăr, Varga şi Bengescu bani sau alte foloase. În schimbul banilor, aceştia ar fi promis că vor determina funcţionarii de la Comisia Judeţeană de Fond Funciar Bacău, Direcţia Silvică Bacău, comisiile locale de fond funciar Asău, Dofteana, Brusturoasa, Palanca, OCPI Bacău şi ITRSV Suceava să urgenteze îndeplinirea actelor pentru punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate pentru terenul de peste 43.000 de hectare de pădure.

    Procurorii mai arată că Andrei Hrebenciuc l-a ajutat pe tatăl său, deputatul Viorel Hrebenciuc, să comită infracţiunea de trafic de influenţă.

    Anchetatorii susţin că Andrei Hrebenciuc, în baza unei înţelegeri cu Dan Costin Bengescu, Viorel Hrebenciuc şi cu avocaţii Victor Adrian Prodan şi Nicolae Mergeani, ar fi determinat-o pe Carmen Elisabeta Drăgoi, administrator al SC Reşedinţa Vârstnicilor SRL, să încheie un contract cu Paltin Gheorghe Sturdza, prin care societatea a dobândit calitatea de promitent cumpărător, alături de Bengescu, pentru suprafaţa de 43.277 de hectare de teren forestier.

    Preţul tranzacţiei a fost stabilit la 2.500 de euro pe hectar, acesta fiind de aproximativ trei ori mai mic decât valoarea de piaţă, “întrucât contractul masca, în cuprinsul său, şi cumpărarea de influenţă de la autorităţile din judeţul Bacău”, a arătat DNA.

    Potrivit anchetatorilor, toate persoanele implicate, respectiv Andrei Hrebenciuc, Viorel Hrebenciuc, Paltin Gheorghe Sturdza, Dan Costin Bengescu şi Ioan Adam, cunoşteau faptul că s-a stabilit un preţ mult mai mic decât cel real, deoarece diferenţa de preţ ce urma să fie obţinută din vânzarea pădurii reprezenta folosul lui Viorel Hrebenciuc şi al lui Dan Bengescu în schimbul exercitării de influenţe faţă de funcţionarii cu atribuţii privind punerea în executare a deciziei din 2012 a Tribunalului Covasna.

    În acest dosar, au mai fost arestaţi preventiv Dan Bengescu şi Paltin Gheorghe Sturdza. Judecătorii Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă sunt cercetaţi sub control judiciar.

  • Administraţia Obama, cea mai “periculoasă” pentru presă din istoria SUA

    Potrivit publicaţiei, şefa Biroului de la Washington al ziarului USA Today Susan Page a adăugat aceste critici celor formulate anterior, într-un seminar organizat sâmbătă de Asociaţia Corespondenţilor la Casa Albă (WHCA), referindu-se la investigaţiile preşedinţiei asupra scurgerilor de informaţii şi la catalogarea de către aceasta a jurnalistului James Rosen de la Fox News drept un posibil “co-conspirator” în încălcarea legii cu privire la spionaj (Espionage Act), relatează Washington Post online.

    Între alţii, fostul editor executiv de la New York Times (NYT) Jill Abramson a subliniat, anterior, că “aceasta este cea mai secretoasă Casă Albă în a cărei acoperire am fost implicat”, iar reporterul NYT James Risen a spus pur să simplu “eu cred că Obama urăşte presa”. De asemenea Bob Schieffer de la CBS News a apreciat că “această administraţie exercită un control mai mare decât cea a lui George W. Bush şi a celei dinaintea acesteia”.

    WHCA a convocat seminarul atât pentru a elabora strategii despre modul de a deschide alte căi către administraţia lui Barack Obama – care se proclamă cea mai transparentă din istorie, cât şi pentru a compara “poveşti” care arată în multe privinţe că aceasta nu este ceea ce pretinde. Peter Baker, un reporter-veteran la Washington de la NYT, a dat ca exemplu faptul că a primit o notă de la Casa Albă în care se preciza că preşedintele a fost informat despre subiectul respectiv.

    Corespondenţii au criticat, de asemenea, organizarea unor briefinguri ample pentru “informaţii profunde de background”, în prezenţa a până la 40 de reporteri, cărora li se interzice să scrie numele oficialilor care participă şi să citeze ceea ce li se spune. Corespondentul-şef la Casa Albă al ABC Nwes Jonathan Karl a subliniat că administraţia nu a oferit absolut nicio informaţie în timpul dublului atac cu bombă de la Boston, aflând pe alte căi că FBI trimite echipa de interogatori în oraş, ceea ce nu ar fi aflat de la Casa Albă, a insistat el.

    Exprimarea acestor nemulţumiri sâmbătă a avut loc în contextul în care preşedintele Obama a primit-o cu o zi înainte pe infirmiera Nina Pham din Texas, după încheierea perioadei de recuperare, la Institutele Naţionale de Sănătate (NIH), în urma infectării cu Ebola. Casa Albă a anunţat că doar fotografi vor fi primiţi la eveniment, dar nu şi ziarişti şi cameramani.

    Potrivit preşedintei WHCA Christi Parsons, Casa Albă a “crescut” numărul oportunităţilor pentru fotografi, în urma unui protest de anul trecut, şi discută săptămânal cu Asociaţia “oportunităţi pentru o acoperire mai mare”. De asemenea Asociaţia lucrează la un set de “obiective” pentru “mai mult acces” la Casa Albă.

    “Credem în valoarea transparenţei şi de aceea acţionăm pentru a oferi cât mai mult acces putem. Acestea fiind spuse, presa are responsabilitatea să facă presiune să obţină mai mult acces, iar dacă nu obţine înseamnă că nu-şi face meseria”, a comentat Eric Schultz, un purtător de cuvânt al Casei Albe, pe aceste teme.

  • STUDIU: În România există peste 122.000 de magazine. Doar 1,1% sunt hipermarketuri, supermarketuri şi discounteri

    “Estimăm o evoluţie negativă a universului de magazine din România, o reducere a acestuia ca urmare a faptului ca numărul magazinelor noi va fi mult mai mic decât al celor care se vor închide”, a declarat pentru MEDIAFAX Simona Stoica, statistician al firmei de retail tracking Vektor Marktforschung.

    Tendinţa ultimilor ani în rândul retailerilor mari a fost extinderea pe segmentele de magazine de proximitate şi supermarketuri, trend care va continua şi va afecta în principal magazinele alimentare mici ale antreprenorilor locali.

    “O cifră exactă privind numărul de magazine deschise şi închise în comerţul tradiţional şi impactul deschiderilor din comerţul modern asupra celui tradiţional vom avea peste doi ani când intenţionam să realizăm din nou un recensământ complet”, a arătat Stoica.

    Vektor Marktforschung a efectuat anul trecut primul recensământ complet al tuturor punctelor de vânzare de bunuri de larg consum alimentare şi nealimentare din România, până în cele mai îndepărtate sate din ţară.

    Potrivit studiului, comerţul tradiţional este reprezentat de 86.222 de magazine, urmat de HoReCa – 34.526 unităţi şi retailul modern – 1.353 magazine. Suprafaţa totală a spaţiilor de retail era de 6.857.514 metri pătraţi, din care 44,5% retailul tradiţional, 30,5% HoReCa şi 25% comerţul modern.

    Totuşi, cu doar 1,1% din totalul magazinelor de pe piaţă şi 25% din suprafaţa de vânzare, cele 12 reţele mari de retail cumulau la finele anului trecut jumătate din cifra totală de afaceri a pieţei de retail (comerţ modern şi comerţ tradiţional).

    De altfel, Vektor Marktforschung estimează că şi în acest an retailul modern îşi continuă ascensiunea şi va ajunge la o pondere de 55%.

    Comerţul modern din România îşi are începuturile la miljlocul anilor ’90, odată cu intrarea pe piaţă a grupului german Metro, care a deschis în 1996 un magazin cash&carry în Otopeni. Apoi, în 1999 Billa deschide primul supermarket de pe piaţa locală în cartierul bucureştean Titan, a urmat Profi în 2000 la Timişoara, iar anul următor şi-a făcut intrarea pe piaţa locală Carrefour, în cartierul Militari din Capitală, Selgros Cash&Carry la Braşov şi XXL MegaDiscount în Bucureşti. Urmează în 2003 primul hipermarket Cora, în Pantelimon, iar doi ani mai târziu, în 2005, deschid primele magazine Penny Market, Plus şi Kaufland. În 2006 intră pe piaţa locală hipermarketurile Real (Timişoara) şi Auchan (Titan – Bucureşti). Anul trecut, Auchan a preluat 20 de magazine real, iar acesta din urmă a mai rămas cu patru unităţi în România. În 2010, îşi face intrarea pe piaţa locală retailerul de discount Lidl, care preia cele peste 100 de magazine ale reţelei Plus. În 2009, criza economică mondială îşi face simţită prezenţa în România şi, pe fondul scăderii consumului, majoritatea retailerilor optează, în lupta pentru menţinerea sau creşterea vânzărilor, pentru extindere, fie prin deschiderea de magazine cu suprafaţă mai mică, fie prin intrarea pe alte segmente de piaţă.

    Cel mai elocvent exemplu în acest sens este Carrefour, care a dezvoltat, pe lângă hipermarketuri, o reţea de supermarketuri – Market, una de magazine de proximitate – Express, un lanţ de magazine pentru oraşele mici – Contact, dar şi un magazin online. Anul acesta retailerul a lansat şi un concept hibrid de magazine, situat între discounter şi cash&carry, Supeco, care a ajuns la două magazine şi urmează să mai deschidă încă două.

    De asemenea Metro a lansat magazinele Metro Punct, cu suprafaţă mai mică şi sortiment redus, dar şi franciza “LaDoiPaşi”, adresată micilor comercianţi, care numără în prezent peste 600 de magazine.

    Cei mai agresivi retaileri în ceea ce priveşte extinderea au fost însă Mega Image (104 deschideri în 2013) şi Profi (63 de magazine noi în 2013). Şi dacă Mega Image s-a concentrat pe deschideri în special în Bucureşti şi judeţul Ilfov, Profi a mers în oraşele din provincie.

    De altfel, 2013 a fost anul cu cele mai multe deschideri, peste 270, din care peste 90% supermarketuri, magazine de proximitate şi unităţi de discount.

    Şi în acest an, retailerii moderni au continuat investiţiile în expansiune şi au deschis peste 170 de magazine, cei mai activi rămânând Mega Image, cu 65 de magazine noi de la începutul anului, şi Profi – 50. De asemenea, Carrefour a inaugurat peste 20 de magazine din toate formatele, Lidl – 13, Kaufland – 9, Billa – 5 şi Rewe – 5 Penny Market şi 1 XXL MegaDiscount.

    Vektor Marktforschung este o companie de retail tracking şi servicii de valoare adaugată în domeniu, activă în România şi Republica Moldova. Compania este condusă de Marius Căluian, fost director general al MEMRB România şi Republica Moldova şi Client Service Director al Nielsen România.