BusinessMagazin

Blog

  • Studiu: o treime dintre angajaţii din România, aproximativ 1,8 milioane de salariaţi, ar primi salarii mai mari după implementarea directivei privind salariile minime adecvate în UE

    ♦ Un milion de salariaţi câştigă salariul minim pe economie la nivel naţional. Circa 8 din 10 salariaţi cu normă întreagă câştigă cel mult salariul mediu. Doar doi din zece angajaţi au câştiguri mai mari sau egale cu salariul mediu brut pe economie.

    Implementarea directivei europene privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană ar urma să vină cu salarii mai mari pentru 25%-33% dintre salariaţii din România, potrivit unui studiu realizat de Blocul Naţional Sindical (BNS).  Directiva europeană urmează să fie implementat de la 1 ianuarie 2025.

    „De prevederile Directivei, începând cu 1 ianuarie 2025, va beneficia până la o treime din forţa muncă anga­jată cu normă întreagă din România (aproxi­ma­tiv 1,8 milioane de salariaţi), altfel spus toţi cei cu venituri mici. Ponderea sala­riu­lui minim brut în câştigul mediu brut urmează să se ma­joreze de la nivelul factual de circa 40% la sfârşitul lunii iunie spre 48 până la 52% din câştigul salarial mediu brut estimat pentru 2025 de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză“, spune studiul citat.

    În România, potrivit datelor OECD disponibile până la orizontul de raportare 2022, incidenţa salariilor mici, adică angajaţi plătiţi sub nivelul de două treimi din mediana câştigului brut, în România este de aproape 2,4 ori mai mare în România decât media Uniunii Europene, susţine studiul semnat de economiştii Radu Soviani şi Laura Braşoveanu.

    „Estimările făcute în cadrul studiilor realizate anterior de BNS au extins orizontul datelor şi arată că această tendinţă s-a păstrat şi până în iunie 2024. Rezultatele cercetării noastre arată că în iunie 2024 incidenţa salariilor mici, deşi a mai scăzut până la 34,6% (de la 36,10%), rămâne mai mult decât dublă faţă de media Uniunii Europene.“

    Cu alte cuvinte, dacă în Uniunea Europeană raportul celor cu salarii mici este de 3 salariaţi cu venituri mici din fiecare 20 de salariaţi, în România raportul este de 7 salariaţi cu venituri mici la fiecare 20 de angajaţi.

    În ceea ce priveşte numărul de salariaţi plătiţi cu salariul minim, el este de circa 1 mi­lion, după cum a subliniat economistul Radu Soviani în cadrul evenimentului de lansare a studiului BNS.

    „Un milion de salariaţi câştigă salariul minim pe economie la nivel naţional, fie că vorbim despre salariul minim de 3.700, de cel sectorial din construcţii, din industria alimentară sau din agricultură. Circa 8 din 10 salariaţi cu normă întreagă câştigă cel mult salariul mediu. Doar doi din zece angajaţi au câştiguri mai mari sau egale cu salariul mediu brut pe economie“, a spus el în cadrul evenimentului.

    Ministrul muncii Simona Bucura-Oprescu susţine că numărul contractelor de muncă plătite cu salariul minim a scăzut în ultimul an.

    „România să nu mai aibă nevoie de salariu minim european sau salarii minime adec­vate, fiindcă nivelul de salarizare în România să fie peste acest nivel propus prin directivă de 50% din salariul mediu brut pe economie. Dacă anul trecut aveam 1.855.498 de contracte de angajaţi, de lucrători care primeau salariul minim pe econo­mie, astăzi avem 1.105.977, adică avem o scădere a numărului angajaţilor care sunt plătiţi cu salariul minim pe economie. Astăzi avem un procent de 16,62%. Tendinţa este bună“, a spus ministrul muncii în timpul evenimentului BNS.

  • Harta judeţelor după raportul dintre pensionari şi salariaţi. Un număr de 20 de judeţe au mai mulţi pensionari decât angajaţi. În Teleorman sunt cu aproape 48% mai mulţi pensionari decât salariaţi

    Un număr de 20 dintre judeţele din România au mai mulţi pensionari decât angajaţi, arată calculele ZF făcute pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Aşadar, în aproape jumătate dintre judeţele ţării forţa de muncă din companii este depăşită de numărul de pensionari.

    ♦ În Teleorman sunt circa 83.600 de pensionari la un număr de 56.600 de salariaţi ♦ Judeţele din sudul şi estul României (Teleorman, Vaslui, Giurgiu, Botoşani, Mehedinţi etc.) tind să aibă o proporţie mai mare de pensionari în raport cu salariaţii ♦ Judeţele Ilfov, Timiş, Cluj şi Capitala au un număr semnificativ mai mare de salariaţi comparativ cu cel al pensio­narilor ♦ Cheltuielile totale cu pensiile au crescut în ultimii şapte ani de la 63,6 mld. lei în 2018 la o estimare de 131,4 mld. lei în 2024 ♦ Subvenţiile de la bugetul de stat pentru pensii au crescut de la 4,7 mld. lei în 2018 la o estimare de 21,5 mld. lei în 2024, ceea ce arată o creştere semnificativă a dependenţei fondului de pensii de bugetul de stat.

    Un număr de 20 dintre judeţele din România au mai mulţi pensionari decât angajaţi, arată calculele ZF făcute pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Aşadar, în aproape jumătate dintre judeţele ţării forţa de muncă din companii este depăşită de numărul de pensionari.

    Pe primul loc în clasamentul judeţelor cu cel mai mare număr de pensionari raportat la numărul de salariaţi este Teleorman. În acest judeţ erau 83.640 de pensionari la un număr de 56.654 de salariaţi în primul trimestru al acestui an, ceea ce arată că numărul pensionarilor este cu circa 47,6% mai mare decât cel al angajaţilor, un raport ce implică o povară economică considerabilă asupra populaţiei active.

    Judeţele Vaslui, Giurgiu şi Botoşani urmează în clasament cu un raport ridicat, de 37%, 25,3%, respectiv 25,2%.  La polul opus, judeţele Ilfov (-60,6%), Bucureşti (-56,8%), Timiş (-43,5%) şi Cluj (-38,0%) au un număr semnificativ mai mare de salariaţi comparativ cu cel al pen­sionarilor. Aceste judeţe beneficiază de o populaţie activă mai mare şi de o economie mai diversificată şi dinamică, cu un potenţial mai ridicat de creştere economică şi dezvoltare.

    Judeţele din sudul şi estul României (Teleorman, Vaslui, Giurgiu, Botoşani, Mehedinţi etc.) tind să aibă o proporţie mai mare de pensionari în raport cu salariaţii. Acest fenomen poate fi explicat prin migraţia forţei de muncă tinere în alte judeţe sau în străinătate sau de  lipsa de oportunităţi economice locale.

    Judeţele din centrul şi vestul ţării (Cluj, Timiş, Braşov, Sibiu) şi zona metropolitană Bucureşti-Ilfov au un număr mai mare de salariaţi decât pensionari. Acest lucru este legat de faptul că aceste zone sunt centre economice majore, cu centre universitare puternice, ceea ce atrage o populaţie tânără şi activă.

    Un număr mai mare de pensionari decât salariaţi într-un judeţ poate duce la o povară economică semnificativă, cu efecte negative asupra creşterii economice, finanţelor publice, serviciilor sociale şi calităţii vieţii. Aşadar, un număr mai mare de pensionari decât cel al angajaţilor pune presiune pe sistemul de pensii, deoarece numărul contribuabililor activi este insuficient pentru a susţine plăţile pensiilor. Aceasta poate duce la creşterea deficitului fondului de pensii.

    De asemenea, de cele mai multe ori guvernul este nevoit să compenseze acest dezechilibru prin subvenţii din bugetul de stat, ceea ce poate afecta alocarea resurselor pentru alte domenii importante, precum educaţia, infrastructura şi sănătatea.

    De altfel, de ani de zile de când se pune în mod acut problema demografiei, toţi specialiştii au spus că statul trebuie să găsească o modalitate de a aduce un echilibru între raportul dintre numărul de pensionari şi cel de salariaţi din economia locală, unul din ce în ce mai dispropor­ţionat în ultima perioadă. 

    Datele publice de la Ministerul Finanţelor arată că cheltuielile totale cu pensiile au crescut în ultimii şapte ani de la 63,6 mld. lei în 2018 la o estimare de 131,4 mld. lei în 2024. Aceasta reprezintă mai mult decât o dublare a cheltuielilor în perioada analizată.

    Subvenţiile de la bugetul de stat pentru pensii au crescut, de asemenea, puternic, în special începând cu 2020. În 2018, subvenţiile au fost de 4,7 mld. lei, dar în 2024 se estimează că acestea vor ajunge la 21,5 mld. lei, ceea ce indică o creştere semnificativă a dependenţei fondului de pensii de bugetul de stat.

    Guvernul a finalizat recalcularea pensiilor la mijlocul lunii august, după cum au anunţat autorităţile. 

    Astfel, de la 1 septem­brie, mai mult de 3,8 milioane de pensionari vor primi pensii mai mari printr-un efort bugetar de 10 mld. lei (septembrie – decembrie), după hârtii, sau de 12 mld. lei dacă luăm de bune calculele premierului, anume că pentru 3,8 milioane de pensionari pensia va creşte cu 622 de lei. Această recalculare a dus la nemulţumiri în rândul multor pensionari, în special în rândul celor care au ieşit la pensie de la exploatările miniere, care au primit decizii de recalculare a pensiilor cu sume în minus cuprinse între 1.800 şi 2.800 de lei.

  • Încă un record doborât de Warren Buffet: Berkshire Hathaway, vehiculul de investiţii al celebrului miliardar, a depăşit capitalizarea de 1.000 de miliarde de dolari pe bursa americană

    Berkshire Hathaway devine cea mai nouă companie care atinge capitalizarea de 1.000 de miliarde de dolari, singura companie din afara sectorului de tehnologie, scrie FT.

    Acţiunile conglomeratului deţinut de Warren Buffet au crescut cu 1,2% în cadrul şedinţei de tranzacţionare de marţi.

    Doar alte 7 companii americane au mai trecut de acest prag: Alphabet, Amazon, Apple, Meta, Microsoft, Nvidia şi Tesla. Aceştia sunt denumiţi şi „Cei şapte magnifici”.

  • Moşteanu: Clipuri mizerabile, cu informaţii false, sunt create de oamenii Alinei Gorghiu

    „În ultimele zile, mai multe clipuri mizerabile, care răspândesc informaţii false, sunt create şi distribuite de oamenii Alinei Gorghiu, preşedinta PNL Argeş”, afirmă deputatul USR Ionuţ Moşteanu. „Ordinul pe unitate de la PNL: atacaţi-o pe Lasconi”, adaugă el.

    „Ordinul pe unitate de la PNL: atacaţi-o pe Lasconi. În ultimele zile, mai multe clipuri mizerabile, care răspândesc informaţii false, sunt create şi distribuite de oamenii doamnei ministru Alina Gorghiu, preşedinta PNL Argeş. Mai jos este doar un exemplu. Publicat de unul din membrii PNL Argeş, răspândit de o mulţime de troli. Iar alte astfel de clipuri sunt pregătite să fie publicate şi promovate. Le este frică. Armata celor care au distrus România este unită pentru a o denigra pe Elena Lasconi. Maşinăria lor de propagandă e abia la început. Îi vom vedea pe toţi, baroni şi penali, infractori, cei cu complicităţi ascunse, cum se vor coaliza împotriva Elenei”, scrie pe Facebook Ionuţ Moşteanu.

    El îi cere Alinei Gorghiu să se ocupe „mai mult de corupţii scăpaţi zilnic fără nicio pedeapsă”.

    „De cei care au furat şi azi sunt eliberaţi. Ocupaţi-vă să aduceţi infractorii în ţară, că în fiecare zi ne râd în nas de pe iahturile lor luxoase. Domnule Nicolae Ciucă, sunteţi la guvernare alături de PSD. Îl aveţi pe preşedintele Casei de Pensii, colegul dumneavoastră din PNL, Daniel Baciu. În loc să veniţi cu soluţii după haosul şi bătaia de joc la adresa pensionarilor, voi faceţi propagandă mincinoasă împotriva Elenei Lasconi. Dacă vedeţi astfel de clipuri denigratoare la adresa Elenei Lasconi, raportaţi-le”, încheie Moşteanu.

  • „Bătrâneţea” începe în Elveţia la vârsta de 80 de ani

    Cu toate acestea, situaţia de viaţă la „vârsta a treia”, adică între 65 şi 80 de ani, diferă de cea de la „vârsta a patra”, adică de la 80 de ani, după cum se subliniază în publicaţia „Panorama Society Switzerland”.

    Persoanele aflate la „vârsta a patra” se confruntă din ce în ce mai des cu boala şi dependenţa. Conform raportului, creşterea acestui grup de vârstă este cea mai mare în termeni relativi.

    Cercetătorii au observat o diversitate din ce în ce mai mare în ceea ce priveşte condiţiile de trai şi de gospodărie şi modul în care oamenii trăiesc după pensionare.

    Pe de o parte, există mai multe opţiuni, dar, pe de altă parte, există şi inegalităţi în ceea ce priveşte situaţia financiară şi sănătatea. În ciuda situaţiei în general bune a populaţiei în vârstă, sărăcia la bătrâneţe este încă prezentă.

    Conform publicaţiei, îngrijirea pe termen lung s-a schimbat şi în contextul creşterii speranţei de viaţă şi a diversităţii. Îngrijirea instituţională în casele de bătrâni şi de îngrijire este în scădere, în timp ce îngrijirea ambulatorie şi modele precum îngrijirea de zi, îngrijirea de noapte şi şederile de scurtă durată în casele de bătrâni şi de îngrijire sunt în creştere.

  • Primăria Timişoara investeşte peste 14 mil. euro în construcţia unui pasaj rutier

    Primăria municipiului Timişoara a lansat licitaţia pentru construcţia unui pasaj modern pe locul pasajului Slavici-Polonă, construit în 1982 şi aflat în stare avansată de degradare, investiţia fiind estimată la 70,4 mil. lei (14,1 mil. euro), fără TVA. Proiectul municipalităţii timişorene prevede lucrări de reconstrucţie totală – de la cele trei rampe, la carosabil şi linii de tramvai, la trotuare şi borduri. De asemenea, sunt prevăzute intervenţii la sistemul de iluminat public, reţeaua de gaz, reţeaua de apă şi canalizare şi amenajarea unor zone verzi, potrivit unui comunicat de presă transmis de primăria Timişoara.

    ’’Noul proiect înseamnă o reconstrucţie de la zero a pasajului. Practic, vom avea trei poduri cu 2 km de şosea, cu piste pentru biciclişti şi trotuare sigure. E un proiect cu o miză foarte mare pentru întreg sistemul de mobilitate din zonă”, a declarat Dominic Fritz, primarul municipiului Timişoara.

  • O regiune pitorească din Spania oferă 15.000 de euro celor care merg să lucreze acolo

    O regiune pitorească din Spania face o ofertă de nerefuzat pentru nomanzii digitali din întreaga lume. Extremadura îi invită pe profesioniştii care lucrează de la distanţă să-şi redescopere pasiunea pentru muncă şi viaţă, oferindu-le până la 15.000 de euro.

    Extremadura, o regiune autonomă situată la graniţa cu Portugalia, se confruntă cu provocări demografice, fiind comunitatea autonomă spaniolă cu cea mai mică populaţie. Pentru a combate acest fenomen şi a atrage noi rezidenţi, autorităţile locale au conceput un plan ambiţios de atragere a angajaţilor la distanţă.

    Programul se adresează profesioniştilor calificaţi care pot lucra complet online şi la distanţă. Candidaţii eligibili trebuie să se angajeze să locuiască şi să lucreze în Extremadura pentru cel puţin doi ani. Atât cetăţenii spanioli din alte regiuni, cât şi străinii sunt bineveniţi, cu condiţia să nu fi locuit în Extremadura în ultimele şase luni şi să deţină documentele necesare, notează Euro Weekly News.

    Suma oferită variază. Femeile, tinerii sub 30 de ani şi cei care aleg să se mute în localităţi cu mai puţin de 5.000 de locuitori pot primi o subvenţie iniţială de 10.000 de euro. Pentru ceilalţi candidaţi, suma este de 8.000 de euro. După doi ani de şedere continuă, cei care decid să rămână încă un an pot beneficia de o a doua tranşă de 5.000 de euro, respectiv 4.000 de euro.

    Deşi infrastructura de transport este mai puţin dezvoltată decât în alte părţi ale Spaniei, regiunea se mândreşte cu o acoperire de internet în bandă largă şi de telefonie mobilă superioară mediei naţionale. În plus, costul vieţii este cel mai scăzut din ţară, iar zona este bogată în istorie, cu numeroase vestigii romane, şi oferă peisaje naturale spectaculoase.

    Programul vizează atragerea a aproximativ 200 de nomazi digitali. Data exactă de începere a procesului de aplicare nu a fost încă anunţată, dar autorităţile au precizat că acesta va rămâne deschis până la epuizarea fondurilor, pentru o perioadă cuprinsă între o lună şi un an.

  • Noi acuzaţii penale împotriva lui Trump: Procurorii americani intensifică luptele juridice cu două luni înainte de alegerile pentru Casa Albă

    Procurorii americani au depus un nou set de acuzaţii împotriva lui Donald Trump, legate de presupusele sale încercări de a răsturna rezultatele alegerilor din 2020, aducând din nou în prim-plan problemele sale juridice cu puţin peste două luni înainte de campania pentru Casa Albă, scrie Financial Times.

    Acuzarea suplimentară, depusă marţi de procurorul special Jack Smith la tribunalul federal din Washington, urmăreşte să se alinieze unei decizii a Curţii Supreme, care oferă preşedinţilor o imunitate largă împotriva urmăririi penale.

    Smith a luat această măsură la câteva săptămâni după ce Curtea Supremă a hotărât că dosarul trebuie analizat de un judecător federal pentru a determina ce acţiuni pot fi considerate „acte oficiale” pentru care Trump nu poate fi acuzat.

    Rechizitoriul conţine aceleaşi patru acuzaţii principale pe care Smith le-a formulat anul trecut împotriva fostului preşedinte, referitoare la consecinţele alegerilor din 2020 şi la perioada de dinaintea atacului asupra Capitoliului SUA din 6 ianuarie 2021 de către susţinătorii săi.

    Totuşi, anumite acuzaţii au fost eliminate din noul rechizitoriu, inclusiv cele care susţineau că Trump a ordonat Departamentului de Justiţie să declare rezultatele alegerilor ca fiind corupte, precum şi discuţiile sale cu Jeffrey Clark, un oficial al DoJ pe care Trump încerca să îl numească procuror general.

    Cazul a fost „prezentat unui nou mare juriu, care nu a auzit anterior dovezi în acest caz” şi „reflectă eforturile guvernului de a respecta şi de a pune în aplicare deciziile Curţii Supreme”, a precizat Smith marţi în faţa instanţei.

    Democraţii au sperat că multiplele acuzaţii penale aduse împotriva lui Trump în ultimul an îi vor afecta poziţia politică. Cu toate acestea, ele au avut un impact minim asupra sprijinului său din partea alegătorilor republicani, care continuă să îl susţină drept principalul candidat pentru alegerile din 2024.

    Condamnarea sa pentru 34 de infracţiuni în Manhattan în acest an a avut, de asemenea, un efect nesemnificativ asupra sondajelor. Celelalte cazuri legale ale lui Trump au întâmpinat obstacole care fac improbabilă soluţionarea lor înainte de alegerile din noiembrie.

    Trump a descris noile acuzaţii drept „ridicole” şi a susţinut că acestea prezintă aceleaşi probleme juridice ca şi cele anterioare. „Oamenii din ţara noastră vor înţelege ce se întâmplă cu toate aceste procese corupte împotriva mea şi le vor REJECTA, oferindu-mi o victorie covârşitoare pe 5 noiembrie”, a declarat el pe platforma sa socială, Truth Social.

    Jack Smith, desemnat să supravegheze anchetele Departamentului de Justiţie împotriva lui Trump, a intentat două procese penale federale împotriva fostului preşedinte.

  • Toni Greblă, despre clasele unde sunt secţii de votare: „Haosul” de la locale nu se va repeta

    Miercuri, la finalul şedinţei de Guvern, preşedintele AEP, Toni Greblă, a explicat aspecte legate de alegerile parlamentare şi prezidenţiale, de anul acesta.

    Întrebat cum va fi gestionată problema restituirii sălilor din unităţile de învăţământ unde se vor organiza următoarele alegeri, în contextul „haosului” de la locale, preşedintele AEP a declarat că nu se va repeta ceea ce s-a întâmplat în vară.

    „Operaţiunea de numărare şi consemnare la prezidenţiale durează mai mult, aproximativ cinci ore, nu mai mult. Iar la turul doi, numărarea buletinelor şi consemnarea se fac într-o oră, maxim două. Problema cu restituirea secţiilor de votare nu va mai crea dificultăţi, aşa cum s-a întâmplat în unele secţii de votare unde numărarea s-a prelungit câteva zile. Prezidenţialele şi parlamentarele au cu totul alt regim de funcţionare”, a spus Toni Greblă.

    Cât despre funcţionarea optimă a sistemului de comunicaţii, în zilele în care se desfăşoară alegerile, Greblă a dat asigurări că s-au „luat măsurile necesare imediat după terminarea alegerilor locale. Am avut discuţii cu conducerea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. Un atac cibernetic nu va avea succes”.

  • Xpeng surprinde piaţa auto din China: Constructorul auto lansează Mona M03, un vehicul electric la preţ redus, bazat pe tehnologia grupului de transport Didi, pregătit să concurenze Tesla şi BYD

    Constructorul auto chinez Xpeng a lansat un vehicul electric la preţ redus, utilizând o tehnologie rezultată din încercările eşuate ale grupului de transport de călători Didi de a intra pe piaţa auto extrem de competitivă din China, scrie Financial Times.

    Modelul Mona M03, o berlină dezvoltată pe baza unui proiect auto neterminat pe care Didi l-a vândut anul trecut către Xpeng pentru 5,84 miliarde HK$ (744 milioane USD), are un tablou de bord fără butoane, similar cu cel al Tesla, şi un sistem de conducere autonomă bazat pe inteligenţă artificială.

    He Xiaopeng, cofondator şi director executiv al Xpeng, a declarat marţi seară, la evenimentul de lansare de la Beijing, că M03 este „singura maşină cu conducere autonomă avansată” vândută la un preţ mai mic de 200.000 RMB. Versiunea „Max”, echipată cu funcţii de conducere autonomă, începe de la 155.000 RMB (21.700 USD).

    Gama M03 are un preţ de pornire de doar 119.800 RMB, aproximativ jumătate din preţul versiunii standard a modelului Tesla 3, concurând atât cu producătorul american de vehicule electrice, cât şi cu modelele oferite de liderul pieţei chineze, BYD.

    Didi a fost nevoită să îşi reducă ambiţiile după ce a devenit una dintre principalele ţinte ale represiunii Beijingului asupra sectorului tehnologic, în urma listării sale la Bursa din New York, în 2021.

    Compania a fost ulterior delistată. Firma a suferit o serie de restricţii privind înscrierea de noi clienţi şi şoferi şi a primit o amendă de 8 miliarde RMB pentru încălcări grave ale legislaţiei chineze privind securitatea datelor.

    „Didi a vândut proiectul către Xpeng din cauza problemelor financiare”, a explicat Wu Zhefeng, manager de produs Mona, care s-a mutat la Xpeng de la Didi după achiziţie. El a adăugat că dezvoltarea unui nou model de maşină necesită investiţii mari, „ceea ce a reprezentat o provocare pentru Didi”.

    Recent, Didi a vândut divizia sa de conducere inteligentă şi „activele de cockpit” către AutoAi, o filială a companiei de cartografiere digitală NavInfo, deţinută de stat, pentru 450 de milioane RMB, conform unei declaraţii de miercuri.

    „Cooperarea mai profundă cu NavInfo şi AutoAi se va concentra pe domeniul transportului inteligent, explorând mai multe scenarii de mobilitate inteligentă”, a declarat Didi.

    Vânzarea activităţilor sale din domeniul auto contrastează cu succesul iniţial al gigantului tehnologic chinez Huawei, care s-a impus ca principal furnizor pentru producătorii de vehicule electrice, şi cu lansarea rapidă a propriului vehicul electric de către rivalul său, Xiaomi