BusinessMagazin

Blog

  • Până unde merge jocul ieftinirii petrolului

    OPEC furnizează 40% din necesarul de petrol la nivel mondial, iar producţia statelor membre este în prezent de aproximativ 30 de milioane de barili pe zi. Analiştii fondurilor de investiţii estimaseră că dacă OPEC nu decide scăderea livrărilor cu cel puţin 1 mil. barili/zi, petrolul ar putea ajunge la 60 dolari/baril.

    Declinul cotaţiilor petrolului, declanşat în vară, a fost determinat de oferta abundentă, rezultată parţial din exploatarea zăcămintelor de şist din SUA, dar şi de cererea scăzută, în special în Europa şi Asia. La vremea respectivă, majoritatea analiştilor vorbeau lăudau felul cum investiţiile americane în exploatările de şist au permis acum SUA să se folosească de petrol ca de o armă contra Rusiei, având în vedere că economia rusească suferă direct de pe urma ieftinirii petrolului. Dependenţa Rusiei de exportul de energie face ca fiecare ieftinire cu un dolar a petrolului să taie 2,5-3 mld. dolari din valoarea exporturilor de-a lungul unui an, estima recent Reuters.

    Producţia de petrol a SUA se situează la 8,7 mil. barili/zi, recordul ultimelor decenii, în timp ce ţări OPEC ca Arabia Saudită sau Kuweit au părut pe parcursul verii şi al toamnei să accepte preţuri mai mici, în încercarea de a limita creşterea în continuare a ofertei din partea SUA şi deci pierderea de cotă de piaţă de către ele. Acum însă, unii comentatori citaţi de New York Times spun că OPEC, confruntată cu pierderi de cotă de piaţă din cauza exporturilor americane, au refuzat să reducă şi mai mult producţia pentru că aşteaptă pur şi simplu ca ieftinirea petrolului să descurajeze investiţiile în noi sonde în SUA, astfel încât avântul exporturilor americane să se mai calmeze. Iar această ieftinire loveşte în companiile energetice americane, care s-au îndatorat şi au investit enorm în producţia de petrol şi gaze pe bază de fracturare hidraulică.

    Pe de altă parte, scrie presa americană, ieftinirile favorizează consumatorii industriali şi individuali din SUA, Europa şi Japonia, oferind un stimulent atât de necesar pentru redresarea creşterii economice, deşi taxele mari pe energie din Europa limitează întrucâtva câştigurile posibile pentru consumatori.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    3.650.900
    populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie în anul şcolar/universitar 2013-2014 (elevi şi studenţi înscrişi), din care majoritatea în învăţământul primar şi gimnazial (47,7%) şi ponderi semnificative în învăţământul liceal (21,3%) şi superior (11,9%)

    41,8%
    ponderea companiilor active în 2013 care aveau activitate în servicii, în timp ce numărul cel mai mare de salariaţi a fost consemnat în industrie (35,5% din total)

    214 mld. lei
    creditele pentru populaţie şi companii existente la finele lunii octombrie, cu 3% sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, dar ritmul reducerii s-a diminuat faţă de septembrie, când stocul de credite indica o scădere cu 5%

    3,9%
    creşterea economică a SUA în T3 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în urma revizuirii datelor anterioare care arătau o creştere cu 3,5%

    7,8 mld. euro
    excedentul de cont curent al UE în T3, după un excedent de 21,2 mld. euro în T2; în comerţul cu servicii, UE a avut un excedent de 47 mld. euro, dar în comerţul cu mărfuri a avut un deficit de 22,2 mld. euro


     

  • Ce poţi să faci cu o piscină când ai imaginaţie (GALERIE FOTO)

    Dacă însă nu mai poate fi folosită pentru scopul iniţial, piscina nu poate fi nici lăsată goală să arate urât şi să adune frunze moarte, gunoaie ori să devină adăpost pentru sconcşi – şi atunci i se poate da altă întrebuinţare, şi-a zis un locuitor din San Rafael, California.

    Acesta, ajutat de cei doi băieţi, şi-a transformat piscina în operă de artă, pictând pe fundul ei scene care prezintă o comunitate ce se luptă să găsească soluţii de a proteja planeta, fiind evidenţiate alegerile bune şi alegerile proaste ale oamenilor, scrie San Francisco Chronicle. Astfel decorată, piscina a devenit acum un loc de plimbare şi reflecţie pentru proprietarii ei şi pentru toţi cei care le calcă pragul.

  • Alegerile s-au terminat, de-acum ocupaţi gările

    Primul interviu al preşedintelui ales a fost pentru presa străină, respectiv pentru agenţia Reuters, căreia Iohannis i-a declarat că e posibil ca în doar câteva săptămâni să se schimbe majoritatea parlamentară, astfel încât guvernul Ponta să poată fi dat jos rapid şi înlocuit cu un guvern PNL. A fost a doua oară după alegeri când Iohannis a vorbit de nevoia ca PNL să preia rapid puterea, uitând atât de atitudinea rezervată şi evazivă pe care o avusese în campanie faţă de această temă, cât şi de faptul că unul dintre principalele argumente ale campaniei a fost tocmai faptul că un singur partid (pe atunci era vorba de PSD) nu trebuie să dea şi preşedinţia, şi parlamentul, şi guvernul.

    Cât de rapid se va realiza planul lui Iohannis a explicat Sulfina Barbu, fost fruntaş PDL, actual vicepreşedinte PNL, care s-a referit la o moţiune de cenzură ce va fi depusă în februarie, adică la începutul noii sesiuni parlamentare, pe un motiv ce urmează să fie găsit la momentul respectiv. Cum era de aşteptat, viitorul guvernării a devenit deja instabil, după ce liderii UDMR au anunţat ieşirea formaţiunii din coaliţia care sprijină guvernul Ponta.

    Decizia UDMR ar urma să fie oficializată la 13 decembrie, însă ea deschide deja perspectiva ca partidul maghiarilor să se alăture unei viitoare guvernări PNL şi astfel să-şi satisfacă strategia de a rămâne în permanenţă la putere, indiferent cine câştigă şi cine pierde alegerile. Celelalte balamale permanente ale tuturor guvernărilor, UNPR şi PC, la care mai nou se adaugă PPDD şi rebelii din PPDD, sunt aşteptate şi ele să se ralieze noii puteri, fie oficial, la nivel de partid, fie individual, prin dezertări ale unora dintre parlamentari de genul celor care au făcut posibilă în mai 2012 căderea guvernului Ungureanu.

    Copreşedintele PNL, Vasile Blaga, a promis însă, pentru orice eventualitate, că PNL nu va primi traseişti în partid şi a dat de înţeles că omul care se ocupă de pregătirea guvernării este fostul fruntaş PDL Cătălin Predoiu, cel prezentat în campanie drept viitorul premier în cazul unei victorii a lui Klaus Iohannis.

  • Marele plan al lui Juncker pentru Europa

    Departe însă ca moţiunea şi temele legate de ea să intre în prim-planul dezbaterii europene, săptămâna a fost confiscată de mult aşteptatul plan de investiţii promis de Juncker, mai ales că europarlamentarii conservatori chiar au prezentat lucrurile ca şi când o reuşită a moţiunii ar sabota planul lui Juncker de relansare economică a Europei. Aşa a ajuns în cele din urmă să fie lansat cu succes grandiosul fond pentru susţinerea investiţiilor în UE, finanţat din bugetul european şi de către Banca Europeană pentru Investiţii şi descris de Juncker drept “o modalitate nouă şi ambiţioasă de a stimula investiţiile fără a crea noi datorii”.

    Mai exact, Comisia a înfiinţat un Fond European pentru Investiţii Strategice (EFSI), în parteneriat cu BEI. Fondul are o valoare totală de 21 mld. euro, din care 16 mld. euro vin de la bugetul UE, iar 5 mld. euro vin de la BEI. Estimările CE arată că măsurile propuse ar putea adăuga 330-410 mld. euro la economia UE pe parcursul următorilor trei ani, şi ar putea crea până la 1,3 mil. de noi locuri de muncă. Efectul de multiplicare luat în calcul este de 1:15, astfel că fondul de 21 mld. euro ar genera investiţii publice şi private cu o valoare totală de 15 ori mai mare.

    Fondul nu va fi finanţat din contribuţii directe ale statelor membre, însă Jean-Claude Juncker a solicitat solidaritate din partea statelor membre, cerându-le să contribuie la fond, “pentru a-i creşte eficienţa”. Noul fond de investiţii ar putea fi instituit până la jumătatea anului 2015, după care, la jumătatea anului 2016, CE şi şefii de stat şi de guvern vor evalua programul şi vor discuta măsuri suplimentare.

    Cu acest plan a venit de fapt la putere Juncker, care a fost votat de Parlamentul European n iulie pe baza discursului s=u n care a promis un plan de investiţii în valoare de 300 mld. euro în energie, infrastructură de comunicaţii şi transporturi şi clustere industriale, menit să crească ponderea industriei la 20% din PIB comunitar. La acest program ar urma să participe Banca Europeană de Investiţii şi sectorul privat, astfel încât să nu fie încălcate regulile stricte privind deficitul bugetar şi datoria publică, căci Juncker a precizat, spre a-i linişti atunci pe parlamentarii de dreapta, că “oricine crede că austeritatea s-a încheiat greşeşte”. În acelaşi timp, încercând să facă pe plac parlamentarilor de stânga, Juncker a propus ca în fiecare ţară din UE să fie stabilit un salariu minim.

  • Klaus Iohannis se declară “profund recunoscător” faţă de românii din diaspora

    “În curând vom marca 25 de ani de la căderea comunismului. Totodată, anul acesta, odată cu votul istoric din 16 noiembrie, românii au reuşit împreună să dărâme un mit, să alunge o vorbă veche despre neputinţa noastră, să îngroape acel sentiment că totul este pierdut şi că ţara noastră nu mai are viitor. Îndeplinindu-şi datoria de cetăţeni, românii din afara graniţelor au avut forţa şi priceperea să dovedească prin vot că România are o mare şansă. Pentru acest exemplu fascinant de solidaritate, eu şi românii de acasă le mulţumim şi le suntem profund recunoscători.

    Acesta nu este doar un capitol din istoria noastră recentă, ci este o dovadă grăitoare despre cum o naţiune îşi regăseşte fiii, moment prin care trec, la un moment dat, toate naţiunile mari. În definitiv, lecţia pe care am învăţat-o a fost că nu există loc oricât de îndepărtat în această lume unde oamenii să nu-şi dorească o Românie a lucrului bine făcut.

    După ani de dezamăgiri şi nereuşite, le spun astăzi românilor de pretutindeni că vom clădi împreună acel loc în care ne vom bucura să trăim, nu din care vom fi tentaţi să plecăm. Oricât de greu ar fi, oricât de mult timp ar lua şi mai ales oricâte sacrificii ar cere, vom întări în societatea românească ceea ce este de aşezat, cu viziune, cu calm şi răbdare: legea, încrederea în instituţii, valorile democratice, tradiţiile, toleranţa şi respectul pentru muncă şi carte.

    În încheiere, îi încurajez pe românii de pretutindeni să continue lucrurile bune pe care le fac pentru comunităţile în care trăiesc şi pentru ţară.

    La mulţi ani, tuturor românilor de pretutindeni!”

    Ziua de 30 noiembrie, a Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, este sărbătorită anual ca Ziua Românilor de Pretutindeni, potrivit Legii nr. 299 din 13 noiembrie 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

  • ALEGERI PARLAMENTARE în Republica Moldova: Peste 43.000 de oameni au votat în decurs de o oră. Coadă la o secţie de vot din Moscova – VIDEO, LIVE TEXT

    UPDATE 12:00 – Numeroşi moldoveni stau la coadă pentru a putea vota la o secţie din Moscova

    Un rând imens s-a format la secţia de votare de la Ambasada Republicii Moldova în Rusia, relatează PRO TV Chişinău, adăugând că într-o înregistrare video postată pe o reţea de socializare se poate vedea că zeci de oameni aşteaptă să-şi exercite dreptul la vot.

    “Ruşine. Cu fiecare minut rândul devine tot mai mare”, a scris Aleoshka Ciukin pe Facebook, informează Jurnal de Chişinău, care precizează că în Rusia au fost deschise în total cinci secţii de votare, dintre care două la Moscova şi celelalte trei la Sankt-Petersburg, Soci şi Novosibirsk.

    Potrivit preşedintelui Consiliului electoral de circumscripţie Chişinău, Iulian Bălan, peste 600 de moldoveni stau la coadă la cele două secţii din Moscova şi cam tot atâţia au votat deja. “Este un proces normal pentru că oamenii ies cam în acelaşi timp la vot”, a declarat Bălan, citat de site-ul ÎnProfunzime.md.

    PRO TV Chişinău informează de asemenea că şi la secţia de votare deschisă la Roma s-a format o coadă, însă aceasta nu este nici pe departe atât de mare ca la Moscova.

    Un moldovean, care a votat la secţia de la Ambasada Republicii Moldova în Italia, a postat o fotografie pe Facebook, unde arată că deja s-a format rând, însă oamenii trec destul de repede. “Am votat alături de basarabenii din Diaspora, la secţia de vot de la Ambasada Republicii Moldova de la Roma, Italia. Când am intrat, în faţa mea erau vreo 10 persoane. Peste 15 minute, la ieşire, coada era deja de peste 50 de persoane. Diaspora se mobilizează!”, scrie Dorin Dusciac pe Facebook.

    De asemenea, zeci de moldoveni aşteaptă în faţa secţiei amenajate la Timişoara ca să îţi exercite dreptul la vot, potrivit unei înregistrări video postate pe Facebook de Ghenadie Rudei. Câţiva dintre aceştia flutură drapelele, iar unii chiar au început să cânte piese patriotice.

    UPDATE 09:15 – Peste 43.000 de cetăţeni moldoveni au votat în decurs de o oră de la deschiderea urnelor

    Comisia Electorală Centrală a anunţat duminică dimineaţă că peste 43.000 de cetăţeni moldoveni şi-au exercitat dreptul la vot până la ora 08.00, relatează Jurnal de Chişinău în ediţia electronică.

    Preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, a anunţat de asemenea că s-au înregistrat o serie de probleme tehnice la implementarea Registrului electronic al alegătorilor. Două sute de computere nu au putut fi conectate din prima încercare la sistem, însă procesul electoral nu a fost periclitat.

    “La sistem au fost conectate 93 la sută dintre birourile electorale. Două sute de computere nu au putut fi conectate din prima, dar ulterior s-a reuşit. Este vorba de câteva localităţi din raioanele Cimişlia şi Floreşti. Au fost unele defecţiuni ale computerelor sau pană de curent”, a declarat Iurie Ciocan. “Procesul electoral nu este periclitat”, a subliniat preşedintele Comisiei Electorale Centrale.

    El a mai anunţat că toate secţiile de votare de pe teritoriul Republicii Moldova s-au deschis, iar deocamdată nu a fost depusă nici o contestaţie cu privire la eventuale nereguli. “O parte dintre cele 95 de birouri electorale de peste hotare au fost deschise. Altele vor fi deschise în conformitate cu ora locală”, a pecizat Ciocan.

    Registrul electronic este implementat pentru prima dată în Republica Moldova, astfel că alegătorii care vor încerca să voteze de mai multe ori vor putea fi identificaţi imediat. În cazul în care vor exista tentative de a vota repetat, sistemul electronic va da un semnal de alarmă, iar operatorul va anunţa poliţia.

    Urnele s-au deschis la ora 07.00 şi se vor închide la ora 21.00, urmând ca primele rezultate să fie anunţate de Comisia Electorală Centrală la ora 23.00.

    Cei 3,2 milioane de alegători pot vota în una dintre cele 2.073 de secţii de votare, dintre care 95 se află în străinătate. Cetăţenii pot vota în baza buletinului de identitate, indiferent dacă este sau nu valabil, a actului de identitate provizoriu, precum şi a legitimaţiei de serviciu pentru militarii în termen. Alegătorii din străinătate îşi vor putea exprima dreptul la vot cu paşaportul sau livretul de marinar, dar nu înainte de a semna o declaraţie pe proprie răspundere.

    Alegerile parlamentare din Republica Moldova, în urma cărora vor fi desemnaţi 101 deputaţi pentru un mandat de patru ani, se desfăşoară în baza scrutinului proporţional, pe liste. Numărul participanţilor era, miercuri, de 20 de partide şi coaliţii şi patru candidaţi independenţi, dar o decizie a Curţii de Apel din Chişinău, confirmată de Curtea Supremă de Justiţie, a exclus în ultimul moment din cursa electorală Partidul Patria al lui Renato Usatîi, la solicitarea Comisiei Electorale Centrale. Aceasta din urmă a acuzat formaţiunea că a primit bani din străinătate.

    Scrutinul este monitorizat de circa 4.000 de observatori naţionali şi internaţionali. Observatorii internaţionali vor prezenta declaraţia preliminară post-electorală în cadrul unei conferinţe de presă luni, la ora 15.00. Misiunea internaţională de observare a alegerilor cuprinde aproximativ 420 de observatori din 43 de ţări, relatează Jurnal de Chişinău în ediţia electronică.

    O noutate a acestui scrutin este registrul electronic, implementat pentru prima dată în Republica Moldova. Astfel, alegătorii care vor încerca să voteze de mai multe ori vor putea fi identificaţi imediat. În cazul în care vor exista tentative de a vota repetat, sistemul electronic va da un semnal de alarmă, iar operatorul va anunţa poliţia.

    Aceste alegeri pot fi declarate valabile doar dacă la urne se vor prezenta cel puţin 33,3 la sută dintre alegători. Dacă în procesul alegerilor sau la numărarea voturilor vor fi comise încălcări ale Codului Electoral, alegerile pot fi declarate nule de Curtea Constituţională.

    Opinia publică din R.Moldova este împărţită între apropierea de Uniunea Europeană şi participarea la Uniunea Vamală susţinută de Rusia. O majoritate solidă continuă să susţină relaţii foarte bune cu Rusia, în pofida semnării Acordului de Asociere cu UE, atât dintr-o teamă faţă de Rusia, cât mai ales din motive economice, consideră analiştii. Un număr mare de moldoveni aleg să meargă să muncească în Rusia, în condiţiile în care R.Moldova supravieţuieşte economic din banii pe care aceştia îi trimit acasă. Această diviziune se va reflecta, cel mai probabil, şi în noul Legislativ.

  • Mircea Cărtărescu a primit ”Premiul pentru literatură al oraşului Bistriţa 2014” – FOTO

    ”Premiul pentru literatură al oraşului Bistriţa” este o iniţiativă a Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud şi a fost instituit în anul 2013, când a fost decernat scriitorului Marin Mălaicu Hondradri, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Anul acesta, juriul, prezidat de profesorul Mircea Martin de la Universitatea Bucureşti şi din care au mai făcut parte profesorul Ion Pop de la Universitatea Babeş–Bolyai Cluj, poetul Ion Mureşan, prozatorul Alexandru Vlad, scriitorul Marin Mălaicu Hondradri, poetul Dan Coman şi criticul George Ţîra, a decis ca distincţia să-i fie acordată lui Mircea Cărtărescu “pentru forţa şi expresivitatea scrisului său, precum şi pentru însemnătatea lui în cultura română şi mondială”.

    Prezent la Bistriţa împreună cu soţia, Ioana Nicolae, originară din oraşul bistriţean Sîngeorz-Băi şi cu fiul său, Mircea Cărtărescu a spus că este ”realmente un premiu care îl onorează”.

    ”Realmente îmi place foarte mult Bistriţa, realmente cred că, de câţiva ani încoace, inima culturii şi inima poeziei româneşti bate la Bistriţa. (…) Vreau să laud acest oraş, vreau să laud această clădire (Sinagoga Bistriţa – transformată în Centru Multicultural – n.r.), care e plină de vibraţii pozitive şi în care întotdeauna m-am simţit grozav şi care a devenit o clădire foarte cunoscută în viaţa culturală naţională”, a spus Mircea Cărtărescu.

    În discursul ţinut în faţa publicului, Mircea Cărtărescu a vorbit şi despre condiţia scriitorului.

    ”Eu nu-mi recitesc cărţile. Singura carte care contează pentru mine e cea la care lucrez acum. Eu nu mă consider un scriitor în sensul tradiţional al cuvântului, ci un om care încearcă să înţeleagă ceva din propria situaţie, scriind, nu pentru obiectele fizice numite cărţi din librării. Nu pentru asta a scris Muri (poetul Ion Mureşan, prezent şi el în sală – n.r.), el a scris ca să trăiască situaţia, ca să ştie de ce există pe lume, ca să ştie ce este cu el. E acelaşi lucru pe care îl fac şi eu şi îl face orice scriitor serios care se respectă. Nu suntem autori de best-sellers. Suntem bieţi oameni care încearcă să înţeleagă de ce există realitatea, ca şi filosofii, ca şi oamenii de ştiinţă. Poezia e una din căile cunoaşterii realităţii, atât a celei interioare, cât şi exterioare. Pentru asta scriem: ca să înţelegem realitatea, pe noi în centrul realităţii şi probabil şi pe altcineva în centrul nostru”, a spus Mircea Cărtărescu.

    Scriitorul a adăugat că a venit special la Bistriţa pentru premiul care i-a fost acordat.

    ”Am venit pentru o singură seară la Bistriţa, dar a meritat. Vreau să vă mulţumesc tuturor. Sunt şi eu, deci, bistriţean. Mă consider locuitor al acestui judeţ binecuvântat pentru că este al lui Rebreanu şi Coşbuc şi al multor altora. Am descoperit lumea Ardealului prin Ioana, o lume absolut fabuloasă pe care ea o are şi mi-a arătat-o şi mie la Sîngeorz-Băi, lumea părinţilor ei, a surorilor şi fraţilor ei, pe un deal în formă de ou, o lume despre care habar nu aveam că există, aşa că mă simt mai puţin Mitică, – deşi sunt Mitică fiindcă mă cheamă şi Dumitru – , şi mai mult Ion sau Gheorghe cum se numesc bistriţenii tradiţionali”, a mai adăugat el.

    În ce priveşte suma de bani aferentă premiului, Cărtărescu a precizat: ”Acest premiu e foarte generos atât din punctul de vedere al faimei pe care o aduce, cât şi din punct de vedere material. Suma cu care este dotat acest premiu ar bucura pe toată lumea, dar bucuria de a face un lucru de care să se bucure alţii e şi mai mare pentru mine. De aceea, eu nu voi profita de această sumă, o să o las, aici, la Bistriţa, şi o să-l rog pe domnul Gavril Ţărmure (managerul Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud – n.r.) să-i dea cea mai bună destinaţie cu putinţă, o destinaţie culturală, nobilă. Eu i-aş sugera publicarea unor cărţi. Cred că e cel mai bun lucru pe care banii îl pot face”, a spus Mircea Cărtărescu.

    Mircea Cărtărescu, poet, prozator, eseist, critic literar şi publicist, s-a născut pe 1 iunie 1956, la Bucureşti. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în 1980. În prezent, este profesor la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti.

    Cărţile sale au fost premiate de Academia Română, Uniunea Scriitorilor din România şi din Republica Moldova, Ministerul Culturii, ASPRO, Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, Asociaţia Editorilor din România. Romanul ”Nostalgia” a primit în 2005 Premiul literar ”Giuseppe Acerbi“, Castel Goffredo, Italia. De asemenea, autorul a primit Premiul Internaţional pentru Literatură de la Vileniča (2011), Premiul Internaţional pentru Literatură ”Haus der Kulturen der Welt“, Berlin (2012), Premiul internaţional pentru literatură, Berlin (2012), Premiul Spycher – Literaturpreis Leuk, Elveţia (2013), Marele Premiu al Festivalului Internaţional de Poezie de la Novi Sad (2013), Premiul Tormenta en un vaso, Spania (2014), Premiul Euskadi de Plata, San Sebastian (2014).

  • Cum se vede Pământul din spaţiu – IMAGINI LIVE

    Deşi doar 543 de oameni (n.r. astronauţii) au avut ocazia să vadă Terra din spaţiu, acest lucru este acum posibil pentru orice persoană care are acces la internet, prin intermediul experimentului High Definition Earth Viewing, scrie Business Insider.

    Experimentul a început pe 30 aprilie, iar până în prezent peste 33 de milioane de oameni au privit live imagini cu planeta văzută de pe Staţia Spaţială Internaţională.

    Mai multe camere video sunt ataşate de modulul Columbus de la bordul ISS. Fiecare cameră este îndreptată spre Pământ, iar imaginile sunt transmise în timp real.

    Experimentul are însă şi un alt scop: fiecare cameră video se află într-o cutie cu temperratură şi presiune controlată. Scopul experimentului este acela de a observa efectele spaţiului asupra echipamentului şi asupra calităţii imaginilor pe care le produce acesta.

     

  • Toni Nadal: Roger Federer este cel mai bun tenisman din istorie, alături de Rod Laver

    Federer, care are în palmares 17 titluri de Grand Slam, a câştigat în urmă cu o săptămână şi Cupa Davis, cu echipa Elveţiei.

    “Federer este cel mai bun tenisman din istorie, alături de Rod Laver, şi din nefericire pentru noi asta este situaţia. Cifrele spun asta. Federer a câştigat 17 titluri de Grand Slam, în timp ce Rafael a câştigat 14. Federer a fost numărul 1 la final de an cinci ani, Rafael a fost trei ani. Deci fără discuţie, el este cel mai bun”, a spus Toni Nadal la un post de radio din Spania.