BusinessMagazin

Blog

  • 60 de ani frigurosi

    Infiintata in 1949, Frigotehnica este astazi cea mai mare companie din industria frigului, cu operatiuni atat in implementarea de instalatii frigorifice industriale si comerciale, cat si in climatizarea locuintelor si a birourilor.

    • MANAGEMENT
      Grupul este condus din 1995 de Nicolae Bara, care a fost si actionar principal pana la sfarsitul anului trecut. Din cei trei fosti actionari majoritari, Nicolae Bara este singurul care a mai ramas actionar, cu 25% din actiuni.
    • PRIVAT
      Fosta companie de stat a fost privatizata in 1995, prin MEBO (preluarea actiunilor de catre salariati).
    • GRUP
      Alaturi de Frigotehnica, din grupul cu acelasi nume fac parte Eco Clima Industrial, Frigosystem, Technoelectric si Frigo Leasing, specializate in executie de instalatii de frig industriale si comerciale, instalatii de aer conditionat, dotare cu mobilier frigorific, instalatii electrice de control si automatizare.
    • CLIENTI
      Printre clientii Frigotehnica se numara Metro, Selgros, Carrefour, Real, Cora, Auchan, Kaufland, Billa, Plus, Prodlacta, Agroalim Distribution, Inbev Romania, Avicod Codlea etc, pe segmentele retail, dar si industrial.
    • ACTIONARI
      Inainte de BAF, peste 70% din actiunile firmei erau concentrate in mana a trei persoane: Nicolae Bara avea 38%, iar restul pana la putin peste 60% din actiuni apartineau directorului economic al firmei. Un al treilea actionar mai detinea aproape 10 procente, iar restul de aproape 30% erau detinute de cei peste 300 de salariati ai companiei.
       

  • Cine mai intra in imobiliare

    La mijlocul anului trecut, Viorel Gheorghiu renunta la functia de CEO din cadrul companiei Gaz Sud. Trecusera doar cateva luni de cand vanduse afacerea pe care o infiintase in 2002 (fiind a doua afacere privata in domeniul furnizarii de gaze, dupa Gaz Vest), fondului de investitii ceh PPF, in urma unei tranzactii estimate la 50 de milioane de euro. Printr-o intelegere contractuala, cele doua parti au decis ca Gheorghiu sa continue dezvoltarea furnizorului de gaze naturale din judetul Ilfov, cel putin pana la atingerea planului de afaceri pe care il avea compania pentru viitorul mediu.

    “In negocierea cu fondul de investitii, eu pusesem niste conditii, voiam sa duc reteaua Gaz Sud in tot Ilfovul si voiam sa fac asta repede, deoarece concurenta era deja foarte mare pe piata gazelor, iar eu stabilisem unde sa luam concesiunile si sa inchidem inelul in jurul capitalei”, povesteste Gheorghiu. Omul de afaceri folosea in avantajul lui faptul ca, dupa cum prevede legea gazului, o conducta odata construita nu mai poate fi dublata, asa ca e importanta demararea investitiei inaintea vreunui competitor. Odata cu auditul facut de KPMG si Deloitte la vanzarea companiei, activele Gaz Sud au fost estimate la 35 de milioane de euro, iar Gheorghiu spune ca planul de afaceri prevedea atingerea unor active de 100 de milioane de euro in trei ani.

    Ce nu a luat in calcul Gheorghiu a fost schimbarea modului de dezvoltare a companiei odata cu vanzarea, de la modelul antreprenorial la cel corporatist: “Da, intelegerea era sa raman la conducere, dar in afacerea asta trebuie sa fii foarte flexibil si sa iei deciziile foarte rapid, de aceea o companie ca asta se dezvolta foarte bine antreprenorial. Cum aparea o oportunitate, construiam, daca incepi sa o tratezi corporatist, pierzi”.

    Din vara anului trecut, dupa ce a parasit compania, Viorel Gheorghiu a analizat mai multe variante de investire a banilor incasati (Gaz Sud s-a vandut pentru 50 de milioane de euro, iar Viorel Gheorghiu a incasat aproximativ 20 de milioane de euro, conform cu pachetul sau de 42%). “Am decis ca banii mei sa fie doar un avans in fiecare investitie pe care o voi face, pentru a putea sa incep mai multe afaceri in paralel.” Distributia riscului l-a facut pe Gheorghiu sa priveasca spre doua zone de business: productia de energie si imobiliarele.

    Afacerile cu imobiliare au debutat pentru Viorel Gheorghiu cu achizitia de terenuri. De anul trecut si pana acum, omul de afaceri spune ca a cumparat mai multe hectare de teren in Bucuresti, investind aproape jumatate din banii incasati pe Gaz Sud, dar si bani luati de la banci: “Practic, am urmarit oportunitati; terenuri carora nu are cum sa le scada valoarea, dar carora le-a scazut semnificativ pretul pe fondul crizei”.

    Dintre terenurile achizitionate, Viorel Gheorghiu a decis ca momentan sa construiasca pe doua, pentru a profita de preturile scazute de constructie: “Materialele de constructie s-au ieftinit cu 30%, nu mai este criza de manopera, de aceea ar fi si pacat sa nu construiesc acum”. Viorel Gheorghiu spune ca investitiile le face partial din bani proprii, restul de bani necesari venind din imprumuturi, in special de la Commerzbank. “Am reusit sa iau credite si in 2008, si in 2009; cred ca atat timp cat nu ai gresit cu nimic, vei putea lua credite”, crede Gheorghiu, care construieste un hotel si o cladire de birouri. Hotelul (cu 150 de camere, plus spatii comerciale) va fi o investitie de 25 de milioane de euro, iar Viorel Gheorghiu spune ca a facut proiectul in asa fel incat sa il poata afilia unui lant international atunci cand va fi gata – in aproximativ sase-opt luni.

    Cladirea de birouri este o investitie de aproximativ zece milioane de euro, pentru care Gheorghiu spune ca a semnat deja si o parte din contractele de inchiriere. S-a decis sa construiasca birouri dupa ce incepuse lucrarile la ceea ce el intentiona sa fie un bloc de locuinte: “Am schimbat proiectul in ultimul moment din cauza scaderii abrupte a pretului locuintelor si mai ales pentru ca sunt convins ca terenurile si birourile nu vor atinge aceeasi scadere”.

  • Gaz Sud, inainte si dupa

    Compania infiintata de Viorel Gheorghiu furnizeaza gaze in imprejurimile Capitalei, avand in 2008 active estimate la 35 de mili¬oane de euro si 400 de kilometri de retea.
    IntenTii. Tranzactia prin care fondul de investitii ceh PPF Investments a preluat 100% din actiunile distribuitorului de gaze Gaz Sud ar trebui sa fie continuata si de alte achizitii, scopul cehilor fiind
    de a forma o baza solida pe piata de profil construita in jurul Gaz Sud. In vizorul cehi¬lor ar putea intra companii precum Covi Gaz, Otto Gaz sau Megaconstruct Gaz.

    Zone. Gaz Sud distribuie si comercializeaza gaze in localitatile Snagov, Moara Vlasiei, Ciolpani, Gruiu, Cornetu si Pantelimon. 70% din afacerile companiei vin din consumul clientilor industriali, de la companii precum Loulis sau Tuborg.

    Afaceri. In 2007, Gaz Sud a avut afaceri de 8,7 milioane de euro, in crestere cu 71% fata de anul 2006. Pentru 2008, Gaz Sud estimeaza afaceri de 16 milioane de euro.
    PPF. Fondul de investitii ceh este implicat in domenii precum finante, asigurari, energie si utilitati, infrastructura, piata imobiliara, explorare si activitati miniere. In Romania, PPF Investments este si actionarul majoritar al asiguratorului ARDAF, cu peste 70% din actiuni, al firmei de asigurari Roumanie Assurance International (RAI), dar si actionar mino¬ritar al retelei hoteliere Continental Hotels.
     

  • Cine mai face angajari?

     

    “Pentru noi, numarul mare de someri din economie este o oportunitate, pentru ca avem de unde sa angajam”, spune Theodor Alexandrescu, directorul general al companiei de asigurari AIG Life, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin. Pentru asiguratori, recrutarea de personal a fost pana nu de mult o problema complicata, din cauza competitiei stranse din sectorul financiar si a putinilor specialisti disponibili. Anul acesta, AIG vrea sa angajeze agenti noi de vanzare si, spre deosebire de alte perioade, Alexandrescu are de unde alege acum, pentru ca sunt destui cei care si-au pierdut sau isi vor pierde locul de munca. Pentru companiile care nu sunt constranse de criza sa-si reduca personalul, numarul mare de someri este o oportunitate, pentru ca gasesc mai usor oamenii potriviti si la costuri mai reduse decat in trecut. Pentru altele, faptul ca au de unde alege e o buna ocazie de a-si reduce bugetele salariale, inlocuind angajatii cu salarii ridicate cu unii mai modesti.
     
    Anul 2009 se prefigureaza a fi insa foarte greu pentru cei ce isi vor pierde locul de munca din cauza ca firmele unde lucreaza sunt nevoite sa reduca din personal, sa se reorganizeze sau pur si simplu sa-si inchida portile. La fel de multi someri pot veni anul acesta din sectorul de stat, acolo unde autoritatile sunt obligate sa dea afara o parte din oameni, din cauza presiunilor de costuri. La mai mult de jumatate de an de cand s-a declansat primul val de disponibilizari, e clar deja ca problema somajului e numai la inceput. Nu la fel de clara e si strategia autoritatilor, ce promiteau sa ofere solutii celor ce isi pierd locul de munca. In teorie, “avem unde sa-i angajam”, sustine Dumitru Cornoiu, secretar de stat in cadrul Ministerului Muncii, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin. Unde, mai exact? Macar putem estima de cati oameni va fi vorba?
     
    Estimarile referitoare la numarul celor ce isi vor pierde slujbele au variat destul de mult. Daca anul trecut Ministerul Muncii anticipa ca vor fi in jur de 525.000 de someri in 2009, cifra a fost reevaluata in primavara, urcand la aproape 800.000, pentru ca saptamana trecuta, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) sa aprecieze ca pana la sfarsitul anului nu vom avea mai mult de 620.000 de persoane fara loc de munca, judecand dupa tendinta recenta de aplatizare a ratei somajului, care a ajuns la 5,8% in mai, cu numai 0,1% mai mult decat in aprilie si cu 2,1% mai mult decat in aprilie 2008. In total, circa jumatate de milion de oameni nu au un loc de munca, arata evidentele autoritatilor.
     
    Problema somajului se complica insa cu faptul ca, fortati de conditiile economice din tarile unde muncesc, pana la o jumatate de milion de romani din Italia si Spania s-ar putea intoarce anul acesta acasa. Nu in ultimul rand, numarul de candidati pentru putinele locuri de munca disponibile va creste si mai mai mult in lunile urmatoare, cand intra pe piata fortei de munca peste 100.000 de absolventi de facultate.
     
    Deocamdata, semne ca economia se va repune pe picioare in curand nu sunt. Prognozele oficiale nu sunt deloc imbucuratoare, indicand o scadere a economiei in jur de 4%. Investitiile straine directe, care au sustinut in ultimii ani crearea de locuri de munca, se vor injumatati in 2009, la aproximativ 4,5 miliarde de euro, aprecia Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei. Cel mai probabil, spun specialistii, recesiunea e doar la inceput, iar semne de revenire s-ar putea vedea, intr-un scenariu optimist, doar spre finele anului sau inceputul lui 2010.

    Mult mai realiste par scenariile potrivit carora primele semne de recuperare se vor simti abia la sfarsitul anului viitor. Pe piata fortei de munca, problemele au inceput sa se simta inca de anul trecut, cand companii precum Dacia, Mittal Steel sau Petrom au facut concedieri importante. Cel mai rapid si mai puternic s-au gripat industria constructiilor, sectorul auto si textilele, insa treptat virusul s-a extins si spre zone ce pareau mai stabile, precum comert, industrie si sistemul financiar-bancar.

    Bogdan Hossu, presedintele Cartel Alfa: “Asteptam sa vina cam jumatate de milion anul acesta”

    Theodor Alexandrescu, directorul general al AIG Life: “Anul acesta vrem sa angajam cateva sute de agenti noi”

    Anca Georgescu, director de resurse umane la Romtelecom: “Pana acum au fost trimisi acasa 2.000 de oameni. Mai sunt 500, dupa care acest proces se va incheia”

     

  • Nici Europa n-o duce bine

    • 17,9 mil. someri s-au inregistrat, la sfarsitul lunii decembrie 2008, in cele 27 de state ale Uniunii Europene
    • 1,67 mil. persoane si-au pierdut locul de munca in ultimul an
    • 8% a fost rata somajului, inregistrata la sfarsitul lui 2008, in zona euro
    • 7,2%rata somajului in randul barbatilor, in decembrie 2008
    • 8,5% rata somajului in randul femeilor, in crestere cu 0,4% fata de luna decembrie a anului 2007
    • 18% cea mai ridicata rata a somajului din Europa, inregistrata in Spania. Letonia se situeaza pe locul secund, cu 16,1%
       

  • Cum au facut altii

    Tarile vestice au apelat la diverse masuri sociale pentru pastrarea locurilor de munca. Cele mai multe guverne considera ca e esential ca oamenii sa nu fie concediati, chiar daca sunt platiti mult mai putin.
     
    • Germania
      Programul “Kurzarbeit” (“program scurt de munca”) ofera compensatii pe timp de 18 luni, din fondurile sociale de la buget, pentru angajatii companiilor care convin reducerea programului (de pilda, o saptamana lucrata, una nu) in loc de concedieri pur si simplu. Oficiul Federal pentru Munca estimeaza ca anul acesta va cheltui 2,85 miliarde de
      euro (fata de 135 de milioane in 2006 si 2007) pentru un sfert de milion de oameni despre care se estimeaza ca vor ramane angajati anul acesta in regim de Kurzarbeit. “Initial, companiile nu indraznesc sa angajeze oameni, pentru ca ei se vor lipi de ele pe urma. Dar e bine ca ei sunt lipiti de companii; isi pastreaza slujbele, veniturile, consuma”, considera Hans-Werner Sinn, presedintele Institutului de Cercetare Economica Ifo din München, citat de New York Times.
    • Franta
      Probabil cea mai controversata legislatie a muncii din Europa este cea franceza, unde “legea Aubry” din 1998 a initiat trecerea la plafonul de 35 de ore de lucru pe saptamana, calculat ca medie pentru fiecare an, plafon care a devenit obligatoriu din 2000 pentru toate firmele cu mai mult de 20 de angajati. Scopul legii era sa reduca somajul si sa ofere o flexibilitate mai mare contractelor de munca. In schimbul RTT (Reduction du Temps de Travail), angajatii francezi au acceptat si anumite reduceri ale salariilor, fapt care i-a incurajat acum pe unii comentatori sa sustina ca, pe cat de criticata a fost legea dupa venirea la putere a lui Nicolas Sarkozy, care a predicat pe vremea cand economia crestea ca “munca mai multa aduce salarii mai mari”, pe atat se va dovedi acum de utila. Mai mult, unii cred ca ar putea fi si o solutie pentru alte tari, ca Japonia sau chiar SUA.
    • Statele Unite Ale Americii
      Sunt economisti care cred ca SUA nu-si mai pot permite sa dispretuiasca politicile de protectie sociala promovate pana acum de europeni. “Intr-o economie unde exista, statistic, mai mult de patru someri pentru fiecare loc de munca disponibil, concedierea completa poate fi devastatoare pentru bunastarea unei familii”, afirma Heather Boushey, senior economist la Center for American Progress. Ea noteaza ca, pe langa venituri, angajatii dati afara pierd si accesul la asistenta medicala, din moment ce majoritatea angajatilor obtin asigurarea medicala de la angajator. Truman Bewley, profesor de economie la Yale, adauga ca avantajul pastrarii oamenilor este ca angajatorul nu-i pierde in favoarea concurentei. Pe de alta parte, dupa Bewley, dezavantajul e ca angajatii reduc instinctiv ritmul activitatii, simtind ca nu prea au ce face, si “pot dezvolta obiceiuri proaste de lucru”.

  • A trecut ce a fost mai rau pe Bursa?

    In ultimele saptamani, indicii bursieri au dat semnalul intrarii pe un trend ascendent, variatiile zilnice ale principalelor actiuni listate s-au mai redus, iar rapoartele publicate de analistii bancilor straine arata ca actiunile romanesti mai au potential de crestere. Cu alte cuvinte, Bursa intra usor in normalitate, pe masura ce si pietele internationale se consolideaza, iar investitorii nu se mai tem sa-si asume riscurile unor investitii in actiuni. Pentru cei care nu au apucat sa investeasca in ultimele luni, asta nu e neaparat o veste buna, deoarece odata cu reasezarea pietei scade probabilitatea ca investitorii sa mai poata obtine castiguri de 100% sau chiar 200%, cum s-au vazut pe Bursa in ultimele trei luni.

    Pe de alta parte, se reduce si riscul ca, odata intrat in piata, un investitor sa inregistreze pierderi de 50% sau chiar mai mari, precum cele din perioada octombrie 2008 – februarie 2009. In mai, Bursa a inregistrat primele corectii dupa revenirea spectaculoasa din martie si aprilie, odata ce actiunile s-au apropiat de evaluari considerate de analisti “normale” pentru aceasta perioada. Cu toate acestea, revenirea a continuat, inclusiv in primele sedinte din iunie, chiar daca intr-un ritm mai moderat. Indicele BET a inregistrat in primele doua saptamani din luna iunie o crestere de 9%, similara celei din mai, dupa ce urcase cu 25% in martie si cu 29% in aprilie. In urma acestor cresteri sustinute, indicele si-a depasit, pentru prima data in ultimul an si jumatate, media mobila a valorilor din ultimele 200 de zile, dand astfel semnalul unei schimbari a trendului. Majoritatea indicilor de pe marile piete externe sunt intr-o pozitie similara.

    Adrian Lupsan, directorul general adjunct al societatii de brokeraj Intercapital Invest, sustine ca indicatorul mediei mobile la 200 de zile este cel mai important indicator tehnic care poate sa semnaleze sfarsitul perioadei de panica de pe pietele de capital: “Cand indicele intersecteaza media, de obicei jucatorii mari institutionali il vad ca un semnal de cumparare si intrare in piata”. De altfel, investitiile straine si-au facut si ele simtita prezenta in piata, desi fondurile de investitii sunt in continuare discrete. Intrarile nete de capital strain pe pe Bursa de la Bucuresti au atins in luna mai cel mai ridicat nivel din ultimul an, de peste 7 milioane de euro, in conditiile in care investitorii locali, in cea mai mare parte speculatori, au fost mai prudenti si si-au marcat castigurile din lunile precedente.

    Chiar daca la nivelul pietei ponderea tranzactiilor realizate de straini reprezinta mai putin de un sfert din total, intrarile nete din mai arata ca interesul este in crestere. Valoarea achizitiilor investitorilor straini s-a ridicat luna trecuta la 30 de milioane de euro, marcand a treia luna de cresteri consecutive, dupa ce in februarie atinsesera un nivel minim de circa 8 milioane de euro. Faptul ca strainii cumpara acum mai mult, dupa o crestere de peste 80% a Bursei, arata ca perceptia lor incepe sa se schimbe, aceasta tendinta fiind observata de analisti pe majoritatea pietelor emergente.
    Analistii bancii Erste considera intr-un raport ca performantele spectaculoase ale pietelor din regiune si scaderea pretului CDS-urilor pentru tarile din zona arata ca aversiunea exagerata la risc a investitorilor a fost depasita. Indicatorii care masoara increderea investitorilor in economiile din zona au inregistrat de asemenea o revenire. Analistii bancii austriece intaresc aceasta concluzie prin faptul ca in prima parte a acestui an, la nivel mondial, investitorii au retras 78 mld. dolari din fondurile care investesc in instrumente monetare, cautand castiguri mai bune, si au plasat 10 miliarde de dolari in fonduri de actiuni dedicate pietelor emergente, care pierdusera circa 50 de miliarde de dolari anul trecut doar din retrageri.

    Printre pietele preferate de investitori in acest moment se numara China si India, dar si piete din regiune, precum Rusia sau Turcia. Pe de alta parte, analistii atrag atentia ca pierderile determinate de sentimentul negativ fata de pietele emergente din regiune au fost recuperate in mare parte, iar pentru ca revenirea sa continue pe burse, sunt necesare si semne concrete de imbunatatire la nivel macroeconomic. “Inregistram valori de tranzactionare mult prea scazute, chiar si in comparatie cu alte piete din regiune. O crestere a lichiditatii ar putea duce si la o majorare a numarului strainilor din piata, principalul motiv pentru care acestia ar vrea sa intre fiind potentialul considerabil al pietei locale, de majorare a profiturilor”, crede Darius Moldovan, directorul general adjunct al Broker Cluj. Rapoartele de analiza publicate in ultima perioada de analistii bancilor straine care activeaza pe piata locala arata ca principalele actiuni de pe Bursa au in continuare potential. De exemplu, analistii bancii austriece Raiffeisen Centrobank, care tranzactioneaza direct pe BVB, au majorat recent pretul tinta pentru actiunile Petrom de la 0,26 la 0,3 lei (titlurile Petrom au crescut in acest an cu 50%).

    Recomandarile analistilor straini sunt favorabile si pentru actiunile Transgaz Medias si Transelectrica Bucuresti, mai putin expuse la criza, dar si pentru unele companii din sectoare volatile, precum retailerul electro Flamingo International sau dezvoltatorul imobiliar Impact. Principala problema a Bursei de la Bucuresti ramane insa lichiditatea scazuta, care impiedica intrarea in piata a investitorilor institutionali care ar dori sa profite de evaluarile atractive ale companiilor romanesti.

  • Fata cea noua a asigurarilor

    “Nici nu puteam sa ne alegem un an mai bun pentru aceasta campanie, pentru ca acum nimeni nu mai comunica si tarifele sunt mult mai mici decat anul trecut”, spune Ioana Laura Pasca, directorul de marketing al Uniqa Asigurari. Observatia sa nu este insa in totalitate adevarata. Daca nimeni nu mai contesta ca tarifele practicate de agentii si de furnizorii media au scazut considerabil, in ceea ce priveste absenta campaniilor de comunicare, lucrurile trebuie nuantate. Desi multi si-au amanat pentru anul viitor campaniile pe care le pregateau, altii au fost nevoiti sa le continue. Sau au vazut avantajele evidente pe care le oferea momentul. De voie sau de nevoie, alaturi de Uniqa si-au mai anuntat rebrandingul si Interamerican, care a devenit Eureko, Groupama, pentru integrarea Asiban, BT Asigurari si OTP Garancia in Groupama Asigurari si AIG Romania, care urmeaza sa preia numele actionarului sau majoritar, ALICO.

    Primii care au deschis acest sir surprinzator de lung pentru un an de criza au fost cei de la Interamerican, liderul pietei de asigurari de sanatate, care in luna februarie anuntau ca isi schimba numele in Eureko, dupa ce au primit aprobarea necesara din partea Comisiei pentru Supravegherea Asigurarilor (CSA) la sfarsitul anului 2008. Ce a socat la acel moment a fost bugetul alocat campaniei de comunicare – 2 milioane de euro, foarte mare pentru un an de criza, cand toti incearca sa-si reduca mai repede costurile. Tot atunci, Frans van der Ent, directorul executiv al companiei, spunea ca “Interamerican a luat aceasta decizie pentru a sublinia apartenenta la grupul olandez Eureko, care a preluat Interamerican in 2001”. Intrarea olandezilor in atentia publica a fost facilitata si de cele doua achizitii ale fondului de pensii – Bancpost si KD Pensii. Campania, inceputa in luna februarie si prevazuta sa continue pana in toamna, a parcurs mai multe etape de introducere a brandului in piata si in constiinta publicului. “Acum suntem in etapa in care promovam valorile brandului, iar din toamna trecem la promovarea de produs”, spune Besim Jawad, directorul general al Eureko Pensii. Rebrandingul Eureko a fost realizat de agentia de comunicare Ogilvy, iar executia campaniei s-a facut prin TV, print, radio, internet si outdoor.

    O campanie la fel de complexa si care a implicat un buget similar este cea derulata in prezent de Uniqa Asigurari. Austriecii au achizitionat anul trecut intreaga participatie a asiguratorului Unita, de la Vienna Insurance Group, si anul acesta au marcat transformarea de imagine si de brand. Uniqa opereaza deja pe pietele din Polonia, Cehia, Slovacia, Serbia, Ucraina, Ungaria, Croatia, Slovenia, Bosnia-Hertegovina si Bulgaria si este prezenta in Romania din 2005, cand a cumparat o participatie la capitalul Astra Asigurari, urmand ca pe parcurs sa preia pachetul majoritar de actiuni. Asa se face ca in momentul de fata, pe piata de asigurari exista doi jucatori cu numele Uniqa – Uniqa si Astra-Uniqa – si un razboi mocnit intre cei de la Uniqa si cei de la Astra. “Cand am venit, am avut o intelegere care nu a fost respectata – sa preluam, in timp, pachetul majoritar. Cand am inteles ca nu va mai fi posibil, am hotarat sa ne retragem. Asa ca acum asteptam o oferta buna pentru a ne vinde participatia pe care o mai avem la Astra. Dupa aceea, ei va trebui sa renunte la numele nostru si pe piata va ramane un singur jucator cu numele Uniqa”, precizeaza Alfred Vlcek, vicepresedintele Uniqa Asigurari.

    Cu atat mai mult, in aceste conditii, austriecii au tinut sa faca o campanie rasunatoare si sa situeze clar numele Uniqa, in mintea consumatorului, ca brand distinct de Astra-Uniqa. Impreuna cu Graffiti BBDO, departamentul de marketing si comunicare a inceput sa lucreze la proiect inca din luna octombrie a anului trecut, insa actiunea propriu-zisa a inceput din aceasta primavara. La fel ca in cazul olandezilor de la Eureko, rebrandingul se va face in mai multe etape. “Prima etapa dureaza pana la sfarsitul lunii iunie inceputul lunii iulie. Apoi vom face o pauza si vom reveni in toamna, cu o campanie de produs pentru politele non-auto si cu un de imagine”, explica Ioana Laura Pasca, directorul de marketing si comunicare al Uniqa Asigurari. Bugetul de promovare a fost impartit intre TV, outdoor, print si online si s-a incadrat in “pretul pietei”, adica a depasit un milion de euro, desi cei de la Uniqa Asigurari au beneficiat de o serie de avantaje.

  • Un sandwich de criza

    Atunci cand a gasit pe biroul sau un plic de la Tribunalul Bucuresti, nu mica i-a fost mirarea lui Florin Balu, omul de afaceri din spatele lantului de restaurante de tip fast-food si producatorului de sandvisuri Snack Attack. Documentul din plic era o instiintare cu privire la un proces in instanta in care urma sa fie implicata compania sa. Furnizorul de carne de pui Convenience Prod, una dintre firmele de unde erau procurate pana anul trecut ingrediente pentru sandvisuri, a depus in instanta un dosar prin care solicita intrarea in insolventa a Snack Attack din cauza unor datorii neachitate, “fara a tine insa cont de acordul de esalonare a platilor incheiat intre cele doua parti”, dupa cum sustine Balu.
     

    Datoriile totale ale lantului de restaurante catre furnizor au insumat 349.000 de lei (peste 83.000 de euro) si erau programate, conform acordului din aprilie, sa fie platite in mai multe transe, intr-un interval de sase saptamani, termenul final fiind 19 iunie. Snack Attack a emis in aprilie bilete la ordinele de plata pentru intreaga suma si achitase deja 75.000 de lei (aproape 18.000 de euro).
    “Plangerea vine la cateva luni dupa incetarea contractului cu acest furnizor. Snack Attack a inlocuit la finalul anului trecut carnea de pui folosita la prepararea sandvisurilor, din cauza nemultumirii fata de calitatea produselor”, afirma Florin Balu. Cu alte cuvinte, Balu sugereaza ca decizia sa de a inceta contractul din cauza ingredientelor primite de la furnizor ar fi tocmai motivul care a impins Convenience Prod sa aleaga calea justitiei in loc sa rezolve problema pe cale amiabila. Insa motivul incetarii contractului ar putea fi la fel de bine acumularea datoriilor si intarzierile de plata, iar furnizorul sa considere ca nu poate gasi alta solutie pentru a-si recupera banii.
     
    In mod obisnuit, o datorie mai mica de 100.000 de euro nu ar trebui sa fie o problema pentru Snack Attack, cel mai mare producator de sandvisuri din Romania. Compania detine 17 restaurante in Bucuresti, numara 200 de angajati si produce 8.000 de sandvisuri triunghiulare zilnic, pe care le vinde in magazinele proprii si le distribuie in hipermarketuri precum Carrefour, Metro, Real sau Cora, in hoteluri – Novotel, Sofitel si Ibis, in diferite cafenele si in lanturile de benzinarii Petrom, OMV, Agip, MOL si Rompetrol.

    In total, afacerile companiei s-au cifrat anul trecut la 8,5 mil. euro (din care mai putin de 1% profit net), in crestere cu 27% fata de 2007, iar pentru acest an, Florin Balu se asteapta la 10 mil. euro: “In prezent, vanzarile au o evolutie foarte buna, salariile sunt platite la timp, iar activitatea nu inregistreaza nicio intrerupere”. Cu toate acestea, Tribunalul Bucuresti a admis la finalul lunii trecute cererea formulata de Convenience Prod pentru deschiderea procedurii de insolventa asupra Snack Attack, moment in care conducerea activitatilor acesteia din urma a fost preluata de A&A Consultants IPURL, administratorul judiciar al firmei.

    Pus in fata faptului implinit, directorul general si actionarul Snack Attack a initiat recurs impotriva deciziei judecatoresti, dar, pana cand se vor lamuri lucrurile, compania este obligata sa treaca la al doilea pas din procedura de insolventa, reorganizarea judiciara, continuand sa isi desfasoare astfel activitatea pana cand vor fi achitate toate datoriile. “Perioada de observatie este cuprinsa intre data deschiderii procedurii si data confirmarii planului sau, dupa caz, a intrarii in faliment”, spune Marieta Anastasescu, administratorul juridic al acestui caz din partea Snack Attack. Mai departe, va trebui elaborat planul de reorganizare, care, dupa ce va fi admis de catre judecator si confirmat de creditori, in conditiile legii, va putea fi aplicat.
     

    Scenariul optimist si, de altfel, cel mai plauzibil in acest moment pentru compania lui Balu ar fi aplicarea reorganizarii judiciare in urma platii datoriilor si continuarea activitatii in mod obisnuit. Scenariul pesimist insa ar fi ca masurile dispuse prin planul de reorganizare sa nu conduca la redresarea financiara a companiei si atunci decizia judecatoreasca sa atraga intrarea companiei in faliment. “Aceasta perspectiva nu este reala, mai ales ca procesul este rezultatul unui abuz din partea avocatului, care a dat dovada de neprofesionalism, cauzandu-ne prejudicii foarte mari”, afirma Balu.

    Deocamdata, planurile de extindere a Snack Attack pentru acest an raman in picioare, desi actionarul companiei admite ca a resimtit dificultatile din economie si scaderea consumului. Principalele investitii programate pentru acest an ar fi terminarea fabricii de la Balotesti, deschiderea a trei noi restaurante, precum si lansarea noilor ambalaje si extinderea gamei cu patru noi produse, suma totala necesara acestor investitii fiind de aproximativ 700.000 de euro.

  • Drumul vinului in Spania

     

    VITORIA: Capitala Tarii Bascilor este un loc unde nu poposesc multi turisti, parand mai degraba un parc decat un oras. In centrul sau se afla Plaza de la Virgen Blanca, dominata de un frumos monument inchinat bataliei ce s-a desfasurat in acest loc in 1813, in timpul razboaielor napoleoniene.
    STRAZI: Vechile strazi din Vitoria, cum ar fi Correria sau Calles Herreria, sunt intortocheate si presarate cu cafenele, mici magazine si baruri. Pe Calle del Prado se poate face o pauza, fie pentru niste tapas ca aperitiv, fie pentru o masa completa.
    CATEDRALA: Un punct important de atractie al orasului il reprezinta catedrala Santa Maria, in prezent in plin proces de restaurare. Impunatoarea catedrala a servit drept sursa de inspiratie unui cunoscut autor britanic de romane istorice, Ken Follett (dupa publicarea cartii sale a crescut semnificativ numarul vizitatorilor). In semn de recunostinta, localnicii i-au inaltat o statuie langa Santa Maria.
    HARO: Situat intr-una din regiunile viticole ale Spaniei, La Rioja este un oras cu multe crame si cunoscut pentru un eveniment anual spectaculos: Batalia Vinului, in care echipe de localnici se stropesc cu vin intr-o inclestare care nu se soldeaza cu victime sau raniti, ci doar cu combatanti uzi leoarca. Evenimentul are loc la finalul lunii iunie.
    SFANT: Tot in La Rioja se afla si o veche asezare ce poarta numele intemeietorului sau, Santo Domingo de la Calzada, si dateaza din secolul al unsprezecelea, cand era loc de popas pentru pelerini. Se poate vizita catedrala, unde pe tot timpul anului se pastreaza intr-o cusca, dupa un obicei vechi de secole, o gaina si un cocos de culoare alba. Pasarile amintesc de una din minunile infap­tuite de catre sfant, cand, se spune, doua pasari au inviat de pe platourile pe care asteptau, gata fripte, sa fie mancate de corregidor (reprezentantul local al regelui).
    LAGUARDIA: O posibila poarta de intrare in La Rioja. Cocotata in varf de deal, aceasta asezare medievala nu este pe lista de destinatii a multor turisti, desi peisajele ce se pot admira in acest loc ar merita vazute. Dealuri abrupte, stanci si vii pe povarnisuri si coaste de deal alcatuiesc o priveliste uimitoare.
    LOGROÑO: Capitala regiunii La Rioja are probabil cea mai mare concentratie din toata tara de baruri in care se servesc tapas, inghesuite pe strazile din zona Calle San Juan si Calle Laurel. Se recomanda programarea unei vizite cu ghid la Cramele Elciego ale firmei Marques de Riscal, unde se poate admira, printre altele, o impresionanta colectie de vinuri, cu sticle din fiecare recolta de la 1862 incoace.