BusinessMagazin

Blog

  • Scumpirile din energie inflamează şi în februarie preţurile industriale, care cresc anual cu 5,4%

     În februarie 2013, comparativ cu ianuarie 2013, preţurile producţiei industriale din România au crescut cu 0,3%. Pe piaţa internă, cât şi pe piaţa externă, preţurile producţiei industriale au crescut cu 0,3%, pootrivit Institutului Naţional de Statistică.

    Faţă de ianuarie, preţurile producţiei industriale au crescut la grupa produselor energetice (+1,6%). Pentru celelalte mari grupe industriale s-au înregistrat scăderi de preţuri; cele mai importante fiind cele ale preţurilor din industria bunurilor de capital (-0,3%), urmate de cele din industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-0,2%), industria bunurilor de uz curent (-0,2%) şi industria bunurilor intermediare (-0,1%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reacţia Apple la criticile din China: Compania cere scuze clienţilor pentru confuzii cauzate de politica de garanţie a produselor

     Compania verifică politica de garanţie pentru iPhone 4 şi iPhone 4S şi simplifică explicarea acesteia, precum şi a modului în care clienţii pot transmite reacţii, a afirmat Cook într-o scrisoare postată pe site-ul Apple din China, potrivit CNBC.

    “Suntem conştienţi că, din cauza unei comunicări externe insuficiente, unii consideră Apple o companie arogantă, care nu acordă atenţie sau este indiferentă la reacţiile consumatorilor. Prezentăm scuze sincere pentru orice neajuns şi neînţelegere”, a spus el.

    Criticile la adresa Apple au început pe 15 martie, odată cu difuzarea unei emisiuni anuale despre siguranţa şi drepturile consumatorilor de către televiziunea de stat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministru grec: Reformarea sectorului public al Greciei este o sarcină titanică

     Într-un discurs ţinut cu câteva zile înainte de revenirea reprezentanţilor troicii creditorilor în Grecia, Manitakis a părut că pledează pentru mai mult timp pentru finalizarea evaluării personalului şi introducerii unui sistem de mobilitate, prin care angajaţii vor putea fi transferaţi din departamentele supraaglomerate în cele în care este deficit de personal.

    “Reforma administrativă este o sarcină titanică, nu poate avea loc de pe o zi pe alta sau prin magie. Este nevoie de mult timp întrucât odată cu reforma trebuie să se schimbe şi practici, atitudini bine înrădăcinate”, a spus ministrul în timpul unei conferinţe la Atena, citat de publicaţia Kathimerini.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Călătoria cu metroul, plătită prin SMS. Cum se face accesul în staţie

     Clienţii Orange şi Vodafone care vor să plătească o călătorie cu metroul trebuie să transmită un SMS la numărul scurt 1700, urmând să primească imediat confirmarea plăţii, tot prin SMS. De asemenea, călătorii care vor să plătească două sau zece călătorii trebuie să trimită textul 2C sau 10C la numărul 1700, a precizat Metrorex într-un comunicat de presă.

    Preţul unei călătorii este de 0,50 euro, pentru două călătorii vor fi reţinuţi 0,90 euro, iar zece călătorii costă 3,25 de euro, tarifele fiind exprimate fără TVA.

    “Accesul în staţie se va face prin apelarea gratuită a numărului 1700 şi apropierea receptorului telefonului de validatoarele special instalate în staţiile de metrou, în zona de acces peron. Telefonul va emite un semnal sonor care va fi interpretat de validator, stabilind în timp real dacă în contul clientului există călătorii valide şi permiţând accesul către peron”, potrivit sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liderul lactatelor din Turcia a preluat fabrica Tnuva

    Preşedintele consiliului de administraţie al Sutaş, Muharrem Yilmaz spune despre noua investiţie. ”România este o ţară importantă în Balcani prin economia sa aflată în dezvoltare, apartenenţa la Uniunea Europeană şi prin piţa sa de 22 de milioane de consumatori.

    În momentul în care operaţiunile noastre din România vor porni, ţintim să acoperim cât mai bine piaţa Europei Centrale şi de Est.”
    Yilmaz a mai spus că Sutaş va coopera cu universităţi, instituţii, producători de lactate, alţi actori din industrie şi guvern pentru a creşte calitatea şi capacitatea de producţie de lactate din România.

    Oficialul a mai declarat că Sutaş intenţionează să investească în ferme, o fabrică de nutreţuri, precum şi facilităţi de reciclare şi energie regenerabilă.Sutaş a avut în 2012 o cifră de afaceri de 650 de milioane de euro şi peste 4000 de angajaţi.Iraelienii de la Tnuva, care făcuseră un parteneriat cu francezii care deţin marca de lactate Yoplait, au irosit bani mulţi în România. În urmă cu opt ani, israelienii făceau un pariu imens cu piaţa locală, investind dintr-un foc nu mai puţin de 55 de milioane de euro.

    Cine a alungat Burger King, Dunkin’ Donuts, Kiabi, Yoplait sau Esprit din România

    Planurile la acea vreme erau mari iar reprezentantul Yoplait declara pentru Business Magazin, chiar înainte de a pune efectiv produsele pe rafturi, că “în numai câţiva ani vom ajunge lideri de piaţă”. În ciuda faptului că piaţa era şi în acel moment puternic concurenţială, Bertrand Cateaux, reprezentantul Yoplait, aducea drept argument calitatea produselor.

    Anii au trecut, iar povestea nu a avut deloc un final fericit în ciuda investiţiilor masive făcute în promovarea, amplasarea pe spaţii mari de raft şi în ferma de vaci de la Adunaţii Copăceni, judeţul Giurgiu. La finalul lui 2011 israelienii au abandonat lupta şi au depus o cerere de intrare în insolvenţă la Tribunalul Ilfov.

    Finanţarea investiţiei Tnuva din România a fost realizată şi cu ajutorul băncilor, pe listă aflându-se BRD Group Société Générale, Banca Românească, membră a grupului National Bank of Greece, şi National Bank of Greece, care la sfârşitul lui 2006 au deschis o linie de credit de 25,3 milioane de euro pentru producătorul de lactate. Fabrica n-a găsit cumpărători, deşi a fost scoasă anul trecut la mezat cu un preţ de 12,3 milioane de euro, la a doua strigare. Iar vacile din ferma de la Adunaţii Copăceni au fost vândute cu un discount de 80%, deşi iniţial fuseseră evaluate la 2 milioane de euro.

  • Minutul de ştiri, cu Răzvan Mureşan – 2 aprilie – VIDEO

    VIDEO – Cele mai importante ştiri economice ale zilei – 2 aprilie 2013

  • Infograficul săptămânii: Topul companiilor aeriene în 2012 după numărul de pasageri

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Gheţea, ARB: Îi compătimesc pe clienţi, dar trebuia să-şi pună întrebări când vedeau dobânzile de 5%

    Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, afirmă că sistemul bancar românesc este solid şi că Bank of Cyprus este o sucursală a unei bănci străine care are o pondere foarte mică în totalul activelor băncilor româneşti. Sucursalele nu sunt sub supravegherea Băncii Naţionale a României, iar deponenţii nu sunt asiguraţi de Fondul de Garantare a Depozitelor din sistemul bancar românesc, ci de cel din Cipru, care se află în subordinea băncii centrale din Cipru. „Oamenii nu trebuie să tragă concluzia că s-a întâmplat şi la noi ce s-a întâmplat în Cipru. Este un semnal prost pentru Bank of Cyprus, dar nu pentru sistemul bancar. Mă îngrijorează mai mult problemele din Grecia, pentru că legăturile României cu Cipru nu sunt atât de puternice. Îi compătimesc pe clienţii Bank of Cyprus, dar toată lumea a spus de mai mulţi ani de problemele din Grecia, Cipru, şi când îţi dau băncile 5% la depozitele în euro pe an trebuie să-ţi pui întrebări.“ Radu Gheţea, care este şi preşedintele CEC Bank, a mai spus că Cipru este foarte diferit de România.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Ponta o va desemna pe Kovesi la şefia DNA

    Anterior, Ponta a spus zâmbind, înaintea discuţiei pe care o va avea cu CSM legat de numirile procurorilor, să speră ca astăzi să nu fie nevoie de Jandarmerie. “Pentru dumneavoastră, toate perioadele sunt dificile, pentru că de dumneavoastră este nevoie atunci când sunt probleme. Eu astăzi sper să nu fie nevoie de Jandarmerie, de mâine, sigur, va fi întotdeauna”, a spus Ponta. Şeful Guvernului va participa, la ora 11.00, la şedinţa secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), pentru o discuţie privind nominalizările pentru conducerea Parchetului General şi a DNA, urmând ca după aceea să aibă şi o discuţie cu preşedintele Traian Băsescu pe aceeaşi temă.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Star Trek de România – dronele pun stăpânire pe cerul Bucureştiului

    PE CERUL LONDONEZ DINTR-O SEARĂ DE SÂMBĂTĂ ACUM CÂTEVA SĂPTĂMÂNI, undeva în apropierea London Bridge, un roi de câteva zeci de luminiţe lua, după un zbor aparent dezorganizat, forma emblemei Star Trek. În realitate, o flotă de drone de mici dimensiuni desfăşura un spectacol de lumini la iniţiativa Paramount Pictures, Ars Electronica Futurelab şi Ascending Technologies, cu ocazia Orei Pământului (pentru necunoscători, un eveniment anual foarte răspândit, ce implică în teorie stingerea luminilor peste tot în lume timp de o oră). Luminiţele dronelor aşezate în formaţie înaltă de 90 de metri au scăzut şi ele în intensitate, dar dincolo de asta, au dovedit cum obiectele de zbor fără pilot întâlnite până acum doar în sfera militară îşi pot găsi şi o întrebuinţare comercială – Paramount Pictures a şi promovat astfel filmul “Star Trek: Into Darkness”.

    Spectacolul de lumini din Londra a fost practic o avanpremieră a modului în care dronele pot invada şi mediul de afaceri şi, mai cu seamă, zona rezidenţială. Cea mai mică dronă din lume, de exemplu, Delfly Micro, are dimensiunile unei monede, în timp ce printre cele mai mari se numără Heron, care se apropie de anvergura unui Boeing 737. “Dronele sunt deja disponibile într-o varietate foarte mare de forme şi dimensiuni şi au început să deservească tot mai multe scopuri. Unele se apropie de amploarea unui Boeing 737, altele sunt chiar mai mici decât un avion cu telecomandă”, confirmă un raport al Federal Aviation Administration (FAA). “Teoretic, orice avion sau aparat de zbor poate fi o dronă”, explică şi Missy Cummings, directorul Humans and Automation Laboratory din cadrul Massachusetts Institute of Technology (MIT) din SUA, ceea ce înseamnă că într-un viitor nu foarte îndepărtat există chiar posibilitatea ca avioanele de pasageri să devină drone.

    AŞA SE EXPLICĂ DEMERSURILE TOT MAI VIZIBILE PESTE TOT ÎN LUME, mai ales în ultima perioadă, pentru folosirea dronelor dincolo de sfera militară. În SUA, peste 10.000 de drone de mici dimensiuni (sub 25 de kilograme) ar putea survola marile oraşe în scopuri comerciale în următorii ani, cifră estimată să ajungă la 25.000 în următorul deceniu şi la peste 30.000 până în 2030, conform oficialilor FAA. Numai în SUA există în prezent peste 50 de companii care produc în total 155 de modele de drone, însă China nu este nici ea deloc de neglijat din acest punct de vedere. Marea Britanie are de asemenea o serie de proiecte pentru folosirea civilă a dronelor – un consorţiu de companii conduse de BAE Systems are un buget de peste 36 de milioane de euro pentru drone, iar alte 20 de milioane de euro au fost deja investite pentru transformarea unei foste baze militare din Whales în primul centru european pentru testare şi zbor de drone civile.

    Şi aici e vorba doar de dronele care intră sub incidenţa federală şi a autorităţilor, pentru că în calcul nu sunt luate cele folosite în scopuri recreaţionale, de cele mai multe ori de dimensiunea unui avion de jucărie cu telecomandă. Pe DIY Drones, o comunitate online clădită în jurul pasionaţilor de asemenea dispozitive construite chiar de mâinile lor sau cumpărate cu sume nu foarte ridicate de la zecile de mici companii producătoare care deservesc asemenea cumpărători, există peste 26.000 de membri. Cel mai probabil, peste 1.000 de asemenea drone îşi găsesc locul în fiecare lună în casele americanilor, cu atât mai mult cu cât preţurile au devenit în ultima vreme mai mult decât accesibile. O dronă rudimentară, să-i spunem, controlată prin intermediul unui iPhone sau iPad, costă în jur de 250 de euro, iar modele ceva mai avansate pentru consumatorii de acasă au un preţ cel mult dublu. Evident, există şi variante mai tehnologizate, de câteva mii de euro, dar sunt mai degrabă adresate companiilor decât consumatorilor din mediul rezidenţial.

    EXPANSIUNEA DRONELOR ARE IMPLICAŢII FOARTE MARI, mai ales pe măsură ce devin din ce în ce mai sofisticate şi dotate cu diverse tehnologii între care şi camere foto-video. Pe de-o parte, astfel de aparate de zbor îşi găsesc întrebuinţare aproape în orice domeniu – industria cinematografică le poate folosi pentru a obţine imagini altfel foarte greu de realizat, în agricultură există deja fermieri care folosesc drone pentru a monitoriza plantaţiile şi, într-un sens mai larg, dronele ar putea fi utilizate pentru stropirea şi fertilizarea culturilor, autorităţile le-ar putea folosi pentru monitorizarea traficului şi stării drumurilor, dar şi pentru urmărirea infractorilor sau misiuni de salvare, deşi din acest punct de vedere au apărut deja şi primele obiecţii cu privire la încălcarea intimităţii, iar astea sunt doar câteva exemple. Ca să nu mai vorbim despre potenţialul de generare de noi afaceri; nenumăraţi antreprenori caută sau au început deja să facă business nu din vânzarea propriu-zisă a dronelor, ci oferind servicii efectuate cu asemenea aparate de zbor. Un start-up din SUA vrea, de exemplu, să folosească drone pentru expedierea de obiecte cumpărate de pe internet sau trimise de consumatori asemenea scrisorilor prin poştă. Un altul vrea să transporte alimente şi medicamente în zonele sărace din lume.

    Iar doi tineri antreprenori români, Cosmin Negrea şi Cristian Arhire de la Eyecloud, folosesc deja de mai multă vreme drone pentru realizarea de fotografii şi filmări aeriene la cerere. În ecuaţia dronelor există şi o serie de limitări, mai ales cu privire la drepturile de zbor (asemenea aparate de zbor nu au voie să urce la o înălţime mai mare de 250 de metri pentru a nu intersecta culoarele de zbor ale aeronavelor companiilor de aviaţie), dar odată ce FAA va defini o serie de reguli şi proceduri, industria dronelor are toate şansele să decoleze. Până la 100.000 de locuri noi de muncă vor fi create în jurul aparatelor de zbor fără pilot între 2015 şi 2025, arată studiile, iar economia americană a dronelor va ajunge la aproape 75 de miliarde de euro.