BusinessMagazin

Blog

  • Hamas anunţă că nu va depune armele până la înfiinţarea un stat palestinian independent

    Gruparea militantă Hamas declară sâmbătă că nu va depune armele până când nu va fi înfiinţat un stat palestinian independent, informează Reuters.

    Într-un comunicat, facţiunea militantă palestiniană a afirmat că „rezistenţa armată (…) nu poate fi abandonată decât prin restabilirea deplină a drepturilor noastre naţionale, printre care se numără în primul rând înfiinţarea unui stat palestinian independent, pe deplin suveran, cu capitala la Ierusalim”.

    Negocierile indirecte dintre Hamas şi Israel, care aveau ca scop asigurarea unui armistiţiu de 60 de zile în războiul din Gaza şi eliberarea ostaticilor, s-au încheiat săptămâna trecută, fără niciun rezultat.

  • Cod galben de averse torenţiale, descărcări electrice şi grindină în judeţul Suceava

    ANM a emis o avertizare de tip cod galben de averse torenţiale, descărcări electrice şi grindină, valabilă sâmbătă în judeţul Suceava.

    Potrivit meteorologilor, este vorba despre „averse torenţiale care vor acumula 15…25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului (40…50 km/h) şi grindină (sub 2 cm).

    Fenomenele vizate vor afecta următoarele zone din judeţul Suceava: Cornu Luncii, Mălini, Baia, Slatina, Râşca, Boroaia, Rădăşeni, Horodniceni, Bogdăneşti, Buneşti şi Fântâna Mare.

    Avertizarea va rămâne în vigoare până la ora 18:30.

  • Arafat: Sunt oameni care ascultă bazaconii din partea influencerilor şi-şi dezactivează Ro-Alert

    Au început să iasă influenceri şi să înveţe oamenii cum să dezactiveze Ro-Alert şi sunt unii oameni care ascultă aceste bazaconi şi îşi pun viaţa lor în pericol, spune şeful DSU, Raed Arafat. „Dacă te alertăm înseamnă că ne temem că va fi ceva care îţi pune viaţa în pericol”, adaugă el.

    „La noi, totuşi, ne bucurăm de un sistem de alertare foarte bine pus la punct. Mi-a plăcut că au ieşit unii să urle pe Facebook că nu s-au dat mesaje Ro-Alert – Noi am postat un răspuns la asta şi culmea este că trebuie să vezi numai comentariile pe răspunsul respectiv, să vezi oamenii care au copiat de pe ecran mesajele Ro-Alert şi le-au postat. Bă, noi am primit mesaje ro-alert. Adică au dezminţit ei povestea că au primit mesaje Ro-alert. Oamenii au fost foarte corecţi în acest sens. Şi asta trebuie să înţelegem”, spune la TVR Info Raed Arafat, referitor la unele informaţii apărute public potrivit cărora persoanele afectate de inundaţiile din Suceava şi Neamţ nu au fost avertizaţi.

    Şeful DSU punctează că autorităţile nu se „joacă cu situaţiile de urgenţă”.

    „Am avut situaţia în timp, în anumite momente când s-au dat mesaje, au deranjat pe unii şi au început să iasă influenceriţe şi influenceri şi să înveţe oamenii cum să dezactiveze Ro-Alert: <Nmai ascultaţi ce vă spun ăştia. Uitaţi, eă învăţ cum să dezactivaţi>. arată cum dezactivează ro-alert. Problema este că sunt unii oameni care ascultă aceste bazaconi şi în final îşi pun viaţa lor în pericol. Deci trebuie lumea să înţeleagă, dacă te alertăm nu este pentru că ne place să te deranjăm. Dacă te alertăm nu înseamnă că ne jucăm. Dacă te alertăm înseamnă că ne temem că va fi ceva care îţi pune viaţa în pericol. Şi atunci normal este să iei măsurile şi să asculti recomandările”, încheie Arafat.

    Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă a respins joi seara afirmaţiile referitoare la netransmiterea mesajelor RO-ALERT în judeţul Suceava, în contextul inundaţiilor care au avut loc în zonă.

     

  • Marile companii din domeniul tehnologiei au cheltuit 155 de miliarde de dolari pe AI în acest an

    Cele mai mari companii din SUA au investit 155 de miliarde de dolari în dezvoltarea inteligenţei artificiale în acest an, mai mult decât a cheltuit guvernul Statelor Unite pentru educaţie, formare profesională, ocuparea forţei de muncă şi servicii sociale în anul fiscal 2025 până în prezent.

    Pe baza celor mai recente informaţii financiare divulgate de cele mai mari companii din Silicon Valley, cursa este pe cale să se accelereze până la sute de miliarde alocate într-un singur an, scrie The Guardian.

    În ultimele două săptămâni, Meta, Microsoft, Amazon şi Alphabet, compania-mamă a Google, şi-au publicat rapoartele financiare trimestriale. Fiecare dintre ele a dezvăluit că cheltuielile de capital de la începutul anului, o cifră care se referă la banii cheltuiţi de companii pentru achiziţionarea sau modernizarea activelor corporale, se ridică deja la zeci de miliarde.

    Capex, aşa cum este abreviat termenul, este un indicator al cheltuielilor companiilor de tehnologie în domeniul AI. Această tehnologie necesită investiţii uriaşe în infrastructura fizică, şi anume centrele de date, care necesită cantităţi mari de energie electrică, apă şi cipuri semiconductoare scumpe. Google a declarat în cadrul celei mai recente conferinţe privind rezultatele financiare că cheltuielile sale de capital „reflectă în principal investiţiile în servere şi centre de date pentru a sprijini IA”.

    Cheltuielile de capital ale Meta de la începutul anului până în prezent s-au ridicat la 30,7 miliarde de dolari, dublând cifra de 15,2 miliarde de dolari din aceeaşi perioadă a anului trecut, conform raportului său financiar. Numai în ultimul trimestru, compania a cheltuit 17 miliarde de dolari pentru cheltuieli de capital, de asemenea dublând cifra din aceeaşi perioadă din 2024, de 8,5 miliarde de dolari.

    Alphabet a raportat cheltuieli de capital de aproape 40 de miliarde de dolari până în prezent pentru primele două trimestre ale anului fiscal curent, iar Amazon a raportat 55,7 miliarde de dolari. Microsoft a declarat că va cheltui peste 30 de miliarde de dolari în trimestrul curent pentru a construi centrele de date care alimentează serviciile sale de AI.

    Directorul financiar al Microsoft, Amy Hood, a declarat că cheltuielile de capital din trimestrul curent vor fi cu cel puţin 50% mai mari decât cheltuielile din aceeaşi perioadă a anului precedent şi mai mari decât cheltuielile de capital record ale companiei, de 24,2 miliarde de dolari, din trimestrul încheiat în iunie.

  • Trimisul special al SUA, Steve Witkoff, se întâlneşte cu familiile ostaticilor israelieni din Gaza

    Trimisul special al preşedintelui american Donald Trump în Orientul Mijlociu s-a întâlnit sâmbătă dimineaţă la Tel Aviv cu membrii familiilor ostaticilor israelieni din Fâşia Gaza, potrivit unui reprezentant al familiilor, citat de AFP.

    „Steve Witkoff se întâlneşte în prezent cu familiile ostaticilor”, a declarat un membru al Forumului Familiilor Ostaticilor.

    Înconjurat de gărzile sale de corp, Steve Witkoff a sosit pe jos în „Piaţa Ostaticilor” din Tel Aviv, unde se adunaseră rudele celor 49 de persoane încă reţinute în Gaza, răpite pe 7 octombrie 2023, în timpul atacului Hamas, potrivit imaginilor difuzate pe reţelele sociale şi distribuite de mass-media israeliană.

    Steve Witkoff a discutat cu membrii familiilor într-o clădire din apropiere.

    Câteva sute de persoane, unele îmbrăcate în negru şi ţinând în mâini fotografii ale celor dragi, au manifestat sâmbătă dimineaţa în această piaţă din Tel Aviv, devenită acum un loc de adunare pentru familiile celor răpiţi şi pentru manifestanţii care cer încetarea ostilităţilor.

  • Ţările nordice sunt afectate de un val de caniculă „fără precedent”, spun oamenii de ştiinţă

    Ţările nordice sunt afectate de un val de căldură „cu adevărat fără precedent”, pe măsură ce vremea caniculară, intensificată şi prelungită de poluare, continuă să afecteze Europa de Nord.

    O staţie meteorologică din partea norvegiană a Cercului Polar Arctic a înregistrat temperaturi de peste 30°C în 13 zile din iulie, în timp ce Finlanda a avut parte de trei săptămâni consecutive cu temperaturi de 30°C.

    Oamenii de ştiinţă spun că este cea mai lungă perioadă de caniculă înregistrată din 1961 şi cu 50% mai lungă decât recordul anterior, potrivit The Guardian.

    „Valul de căldură fără precedent continuă, cu temperaturi maxime de aproximativ 32-33°C astăzi”, a declarat Mika Rantanen, climatolog la Institutul Meteorologic Finlandez, într-o postare pe reţelele de socializare publicată joi. „Chiar şi regiunile arctice au înregistrat trei săptămâni cu temperaturi peste 25°C şi mâine ar putea rivaliza cu recordurile de căldură din august”, a adăugat el.

    Institutul Meteorologic Norvegian a declarat că temperaturi peste 30°C au fost înregistrate în 12 zile din iulie de cel puţin o staţie din nordul ţării. Deşi ţara a avut o scurtă pauză săptămâna trecută, când vremea caldă s-a deplasat spre nord şi est, institutul a declarat că se aşteaptă ca temperaturile de 30°C să fie atinse din nou în weekend.

    În Suedia, meteorologii au declarat că valuri de căldură de lungă durată au fost înregistrate la mai multe staţii din nordul ţării, staţia meteorologică din Haparanda înregistrând temperaturi de 25°C sau mai mult timp de 14 zile consecutive. În Jokkmokk, Laponia, valul de căldură a durat 15 zile.

    „Pe măsură ce schimbările climatice avansează, valurile de căldură extrem de severe se vor intensifica”, a declarat Heikki Tuomenvirta, cercetător la Institutul Meteorologic Finlandez. „Acestea apar mai frecvent, sunt mai severe şi durează mai mult”, a explicat el.

  • Fără eliberarea ostaticilor, războiul „va continua fără încetare”, avertizează armata israeliană

    Dacă ostaticii israelieni din Fâşia Gaza nu vor fi eliberaţi, „luptele vor continua fără încetare”, avertizează sâmbătă şeful Statului Major al armatei israeliene, Eyal Zamir, în timpul unei vizite la trupele sale din teritoriul palestinian.

    „Cred că în zilele următoare vom şti dacă putem ajunge la un acord pentru eliberarea ostaticilor noştri. Dacă nu, luptele vor continua fără încetare”, a declarat generalul-locotenent Zamir, într-un comunicat al armatei trimisă sâmbătă agenţiei AFP.

    El „a desfăşurat o vizită pe teren şi o evaluare a situaţiei” vineri în Fâşia Gaza, însoţit de mai mulţi ofiţeri de rang înalt din armată, se arată în comunicat.

    „Războiul continuă şi îl vom adapta la realitatea în schimbare, în funcţie de interesele noastre”, a mai spus el, adăugând că „succesele obţinute ne oferă flexibilitate operaţională”.

     

  • Accident pe A1: Cinci persoane, între care doi copii, rănite după ce un autoturism s-a răşturnat

    Cinci persoane, între care doi copii, au fost rănite după ce un autoturism s-a răsturnat, sâmbătă, în afara carosabilului pe autostrada A1, pe sensul de mers Piteşti – Curtea de Argeş, anunţă ISU Argeş.

    Un accident rutier grav a avut loc astăzi pe Autostrada A1, la kilometrul 120, pe sensul de mers Piteşti – Curtea de Argeş, unde un autoturism s-a răsturnat în afara carosabilului.

    În urma accidentului, cinci persoane – trei adulţi şi doi minori – au fost rănite şi au primit îngrijiri medicale la faţa locului.

    Potrivit autorităţilor, toate victimele sunt conştiente şi urmează să fie transportate la spital pentru investigaţii suplimentare.

  • Prima ţară în care apa se termină înaintea petrolului

    Decenii de secetă, managementul defectuos şi degradarea infrastructurii au secat marile lacuri de acumulare care aprovizionează cu apă Teheranul. Deşi conduce o ţară bogată în petrol şi gaze, guvernul aproape că a epuizat hidroenergia Iranului pentru a hrăni cu electricitate marile oraşe şi industria.

    Se estimează că 70% dintre satele iraniene riscă să fie părăsite din cauza penuriei de apă. Se zice că Iranul este într-un faliment al apei. Unii spun că ţării nu-i trebuie un război pentru a se prăbuşi socio-economic. Este suficientă criza de apă fără precedent către care se îndreaptă. Unii spun că declinul regimului al-Assad care a domnit în Siria jumătate de deceniu a început  odată cu seceta prelungită care stăpâneşte ţara din 1998. Este o secetă cum regiunea n-a mai văzut de secole. Poate chiar de nouă secole. Pentru o economie săracă şi fragmentată cum este cea siriană, devastată şi de război, seceta înseamnă colaps agricol şi alimentar.

    În Irak, pământurile fertile dintre Tigru şi Eufrat au lăsat locul uscăciunii şi nisipului. Rezervele de apă sunt la cel mai scăzut nivel din ultimii 80 de ani. Iar ţara are o dispută nerezolvată cu Turcia în privinţa alimentării cu apă. În Israel, autorităţile apreciază că ţara a trecut prin cea mai secetoasă iarnă din ultimul secol. Primăvara nu a rezolvat problema. Între timp, Israel şi Iran s-au bombardat reciproc, avioanele de război şi rachetele trecând prin spaţiul aerian al Irakului şi Siriei. În Irak, Turcia şi-a construit pe tăcute o prezenţă militară care trezeşte temeri că urmează o ocupaţie. Guvernul lui Bashar al-Assad din Siria a căzut în 2024 după 13 ani de război civil. Dar regiunea Golfului Persic este notorie pentru instabilitate.

    În prezent, aceasta se suprapune cu seceta. Cu secetă extremă şi penurii de apă se confruntă din ce în ce mai mult şi alte regiuni ale globului, mai paşnice, unde sunt puse în pericol culturile agricole, economiile şi modul de a trăi al oamenilor. Impactul nu este la fel peste tot. Unele state reuşesc să combată criza de apă, după cum scrie Deutsche Welle. După o primăvară secetoasă în Europa, fermierii din unele părţi ale continentului sunt îngrijoraţi de recoltele din acest an. Şi îngrijorările nu sunt specifice Europei. Pe măsură ce temperaturile globale sunt împinse în sus de arderea cărbunelui, petrolului şi gazelor, şi alte părţi ale lumii se confruntă cu perioade mai lungi de secetă. Dar nu toate secetele sunt la fel, iar fiecare tip vine cu propriile consecinţe.

    Cu secetă extremă şi penurii de apă se confruntă din ce în ce mai mult şi alte regiuni ale globului, mai paşnice, unde sunt puse în pericol culturile agricole, economiile şi modul de a trăi al oamenilor. Impactul nu este la fel peste tot. Unele state reuşesc să combată criza de apă, după cum scrie Deutsche Welle. După o primăvară secetoasă în Europa, fermierii din unele părţi ale continentului sunt îngrijoraţi de recoltele din acest an. Şi îngrijorările nu sunt specifice Europei. Pe măsură ce temperaturile globale sunt împinse în sus de arderea cărbunelui, petrolului şi gazelor, şi alte părţi ale lumii se confruntă cu perioade mai lungi de secetă. Dar nu toate secetele sunt la fel, iar fiecare tip vine cu propriile consecinţe.

    Există secete meteorologice şi agricole. Un studiu publicat anul acesta de Institutul Federal Elveţian pentru Cercetarea Pădurilor, Zăpezii şi Peisajului (WSL) arată că perioadele de secetă extremă au crescut la nivel global în ultimii 40 de ani. Media globală a terenurilor afectate de secetă s-a majorat cu aproximativ 50.000 de kilometri pătraţi în fiecare an, o suprafaţă cam de mărimea Slovaciei. Oamenii din nordul Chilelui trăiesc cu seceta de 14 ani, în timp ce în sud-vestul SUA – state precum Arizona, New Mexico şi părţi din California, de exemplu – ultimii trei ani au fost extrem de secetoşi. Seceta meteorologică este definită prin compararea condiţiilor curente cu cantitatea medie de precipitaţii dintr-o anumită zonă într-o interval de timp. Serviciul Meteorologic German, de exemplu, numeşte secetă meteorologică o perioadă de una sau două luni de vreme neobişnuit de uscată, cu precipitaţii puţine. Dacă solul este arid, fermierii au probleme în a-şi asigura apa, plantele nu cresc corespunzător şi culturile sunt reduse sau nu se dezvoltă deloc – aceasta este cunoscută sub numele de secetă agricolă. Apoi, există secetă hidrologică. Apare atunci când nivelurile apei din râuri, lacuri şi rezervoare naturale subterane scad sub un anumit minim, iar aprovizionarea cu apă dulce este problematică. Seceta hidrologică apare adesea după o secetă meteorologică mai lungă. Pentru Serviciul Meteorologic German, aceasta înseamnă o perioadă de cel puţin patru luni de condiţii neobişnuit de uscate. Din ce în ce mai multe regiuni din întreaga lume se confruntă cu o secetă peste medie. Banca Mondială a prezis că până în 2050 o bună parte din oamenii care locuiesc în Africa, Asia de Sud-Est, părţi din SUA şi America de Sud vor avea probleme şi mai mari. În Cipru, râurile şi lacurile sunt secate. Insula mediteraneană se confruntă în prezent atât cu secetă agricolă, cât şi cu secetă hidrologică. Ploile au fost rare timp de mai multe săptămâni – lacurile sunt goale, albiile râurilor sunt uscate şi prăfuite, iar fermierii nu au suficientă apă pentru a-şi ţine culturile agricole în viaţă. În reportajele recente din mass-media se spune că recolta din acest an este ca şi compromisă. „Anul trecut a fost rău, iar acesta este al doilea an foarte secetos”, povesteşte Adriana Bruggeman, profesor asociat la Centrul de Cercetare a Energiei, Mediului şi Apei din Institutul Ciprului. Bruggeman a explicat că lunile de iarnă sunt de obicei o perioadă cu mai multe precipitaţii, oferind lacurilor şi râurilor şansa de a se reumple. Dar când ploaia nu cade, rezervoarele din Cipru rămân goale. „Nu este deloc bine”, a spus ea. Există, de asemenea, secetă socio-economică.  Nu este întotdeauna uşor de diferenţiat strict diferitele tipuri de secetă, deoarece mai multe fenomene pot să apară în paralel.

    Majoritatea secetelor pe care oamenii le observă sunt de tip socio-economic,  spune Dirk Karger de la WSL din Elveţia. Acestea apar atunci când condiţiile extrem de uscate au un efect direct asupra societăţii şi economiei – când lipsa apei face ca anumite bunuri sau electricitatea să fie mai scumpe sau chiar rare. În timpul unei perioade de secetă extremă din Spania şi Italia, în 2024, au existat momente în care aprovizionarea cu apă a fost raţionalizată. În aceeaşi perioadă, în Franţa vecină, mai multe centrale nucleare au fost închise temporar din cauza lipsei de apă pentru răcirea reactoarelor. Iar în Zimbabwe, o centrală hidroelectrică nu a putut furniza electricitate din cauza lipsei de apă, ceea ce a dus la pene de curent. Secetele pot avea consecinţe sociale şi economice dramatice. În multe regiuni, inclusiv Sudan, Sudanul de Sud şi Mali, secetele persistente au exacerbat foametea. „Dacă ne uităm spre Occident, în SUA, unde a existat penurie de apă în ultimul deceniu, au existat şi urmări asupra aprovizionării cu apă”, a spus Karger. „Acelaşi lucru se întâmplă şi în Chile, unde s-au înregistrat pagube reale.” Seceta ecologică. Efectele secetei severe, potrivit Centrului Helmholtz pentru Cercetarea Mediului din Germania, sunt adesea subestimate – chiar dacă acestea provoacă de multe ori pagube economice mult mai mari decât furtunile, inundaţiile sau ploile abundente. Spre deosebire de aceste evenimente meteorologice extreme, secetele nu vin din timp cu un semn de avertizare. Iar cât de gravă va fi o secetă se cunoaşte numai la mult timp după ce a început.

    Un exemplu deja cunoscut este Siria. Unii spun că declinul regimului al-Assad care a domnit în Siria jumătate de deceniu a început odată cu seceta prelungită care stăpâneşte ţara din 1998. Este o secetă cum regiunea n-a mai văzut de secole. Poate chiar de nouă secole. Pentru o economie săracă şi fragmentată cum este cea siriană, devastată şi de război, seceta înseamnă colaps agricol şi alimentar. În Irak, pământurile fertile dintre Tigru şi Eufrat au lăsat locul uscăciunii şi nisipului. Rezervele de apă sunt la cel mai scăzut nivel din ultimii 80 de ani. Iar ţara are o dispută nerezolvată cu Turcia în privinţa alimentării cu apă.

    Doar în SUA secetele sunt responsabile pentru pagube de 6-9 miliarde de dolari în fiecare an. Drept urmare, cercetătorii evidenţiază din ce în ce mai mult un al cincilea tip de eveniment: seceta ecologică. Aceasta descrie modul în care perioadele de secetă extremă pot destabiliza viaţa animalelor, plantele şi ecosisteme întregi. O scădere severă a nivelului apelor subterane şi a umidităţii solului poate duce la efecte ireversibile pentru ecosisteme – şi pentru oameni. Acestea includ pierderea pe scară largă a culturilor, creşterea mortalităţii copacilor, productivitatea redusă a ecosistemului şi o ameninţare la adresa rezervelor de apă, au subliniat cercetătorii WSL în studiul lor. Seceta nu cruţă nici peisajele.

    O secetă severă este aproape imediat observabilă pe pajişti, dar acestea îşi revin mai uşor după ce ploile se întorc. Pădurile, pe de altă parte, nu se pot reface la fel de uşor şi pot suferi daune de durată din cauza aceloraşi condiţii meteorologice. Seceta creşte, în plus, riscurile de producere a altor dezastre. O ploaie abundentă după o perioadă lungă de secetă, de exemplu, poate copleşi solurile uscate. Solul nu poate absorbi volumele brusc uriaşe de apă, ceea ce duce la inundaţii, alunecări de teren şi torente de noroi violente.  Ce se poate face pentru a economisi apă şi a supravieţui secetei? Pentru a preveni ca secetele să devină şi mai severe în viitor, experţii spun că trebuie făcut tot posibilul, cât mai repede, pentru a limita efectele schimbările climatice. În acelaşi timp, oamenii va trebui să se adapteze la perioade din ce în ce mai lungi fără ploaie. Găsirea unor modalităţi de a utiliza apa disponibilă mai eficient, atât în gospodării, cât şi în industrie, este esenţială. Locuri precum Singapore sunt fruntaşe când vine vorba de conservarea apei. Oraşul-stat din Asia de Sud-Est este un lider mondial în ceea ce priveşte colectarea apei de ploaie. Rezervoare de apă au fost amenajate în tot oraşul, gata să colecteze orice picătură de ploaie care cade din cer. Aceste rezervoare furnizează apă potabilă în perioadele de vreme secetoasă şi ajută la răcirea oraşului în timpul valurilor de căldură. Staţiile de epurare a apei recuperează apele uzate, transformându-le înapoi în apă potabilă. În prezent, Singapore este una dintre puţinele ţări care fac orice pentru a conserva apa. Strategia sa este un exemplu excelent pentru alte oraşe şi regiuni şi le-ar putea ajuta să se pregătească pentru penuriile de apă care vor veni. Eficienţa este o altă modalitate posibilă de a economisi apă. În întreaga lume, oraşele pierd volume uriaşe din această resursă preţioasă din cauza conductelor cu scurgeri sau sparte. În Italia, aproximativ 40% din apa proaspătă din reţea se pierde în drum spre consumator; în Europa, aproximativ un sfert din apa potabilă este irosită din cauza practicilor de gestionare inadecvate. Repararea şi întreţinerea regulată a conductelor, inclusiv verificarea des a acestora pentru scurgeri, ar contribui la protejarea rezervelor de apă la nivel mondial. 

    Traducere şi adaptare: Bogdan Cojocaru

  • Lidl a deschis primul său magazin exclusiv non-alimentar. Retailerul intră în competiţie cu Action şi TEDi

    Pentru prima dată, Lidl a deschis un magazin care oferă doar produse non-alimentare. Sub denumirea „Home & Living”, retailerul prezintă şase mărci proprii într-un spaţiu de aproximativ 500 m².
    Lidl, investiţii mari în marketing
    Primul supermarket non-alimentar al Lidl este situat în Lottstetten, Germania, aproape de graniţa cu Elveţia, vizavi de un supermarket Lidl tradiţional. Această filială oferă o gamă largă de electrocasnice, textile, scule, accesorii pentru casă, articole sportive, jucării şi multe altele, din mărcile proprii Crivit, Esmara, Livarno, Lupilu, Parkside şi Silvercrest, scrie retaildetail.eu.

    Segmentul non-food a devenit un focus important pentru Lidl în ultimii ani. Acest lucru se reflectă în investiţiile semnificative în marketing: retailerul l‑a angajat pe Arnold Schwarzenegger ca imagine a brandului de bricolaj Parkside, este partener oficial în mai multe competiţii UEFA de fotbal şi sponsorizează activ o echipă profesională de ciclism.
    În trecut, Lidl a experimentat cu magazine temporare dedicate anumitor branduri non-alimentare: anul trecut a avut un magazin Lupilu în Belgia şi magazine DIY Parkside în Ungaria şi Polonia. Totuşi, un magazin care reuneşte toate mărcile non-food proprii reprezintă o premieră.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro