BusinessMagazin

Blog

  • Paşaportul românesc, unul dintre cele mai râvnite la nivel mondial. România se află pe locul al doilea în lume în topul celor mai dorite documente pentru antreprenori şi cetăţeni globali

    Paşaportul românesc s-a clasat pe locul al doilea în lume a celor mai dorite documente pentru antreprenori şi cetăţeni, potrivit clasamentului Nomad Capitalist Passport Index, realizat de firma de consultanţă fiscală şi imigraţie Nomad Capitalist, se arată într-un comunicat transmis de companie. În ediţia anterioară a clasamentului, România s-a clasat pe locul 21, ceea ce arată creşterea fulminantă a paşaportului românesc în acest clasament.

    Clasarea României pe locul al doilea în acest index arată ascensiunea ca una dintre cele mai competitive şi echilibrate cetăţenii din Europa în ceea ce priveşte mobilitatea internaţională şi atractivitatea pentru antreprenorii.

    Nomad Capitalist Passport Index evaluează 199 de ţări pe baza a cinci piloni, anume călătorii fără viză, fiscalitate, percepţie globală, cetăţenie dublă şi libertate personală.

    Grecia, Irlanda şi România împart locul al doilea, fiecare având performanţe solide în domenii diferite ale evaluării. Grecia a obţinut punctaj maxim pentru călătoriile fără viză, Irlanda pentru percepţie şi libertate, iar România pentru libertate.

    România are rezultate constante pe toate criteriile, astfel că paşaportul românesc oferă acces larg în Europa, Americi şi către destinaţii-cheie din Asia-Pacific, un avantaj major pentru antreprenori, profesionişti care lucrează de la distanţă şi familii ale căror vieţi personale şi profesionale se desfăşoară în mai multe regiuni.

    Cadrul fiscal fimplu şi cu cote reduse rămân principalele elemente de atracţie pentru rezidenţii cu mobilitate internaţionale care caută predictibilitate în Uniunea Europeană.

    Indicatorii de percepţie au jucat, de asemenea, un rol major în performanţa României. Ţara înregistrează scoruri ridicate la capitolul dezvoltare umană şi a cunoscut o îmbunătăţire constantă a reputaţiei internaţionale, poziţionându-se ca o opţiune atractivă pentru cei care caută un echilibru între stil de viaţă, costuri şi acces la piaţa europeană extinsă.

    „Ascensiunea României pe locul al doilea reflectă o ţară care oferă mobilitate, stabilitate şi flexibilitate în egală măsură. Pentru persoanele active la nivel internaţional care caută o bază europeană cu deschidere globală, România se evidenţiază ca una dintre cele mai convingătoare alegeri din indexul din acest an”, au declarat reprezentanţii Nomad Capitalist.

  • Cum modernizează Trump forţele navale americane? Preşedintele SUA anunţă construcţia a două nave de luptă din „clasa Trump”

    Donald Trump a anunţat planuri pentru construirea a două nave de luptă din noua „clasă Trump” pentru marina americană, după ce a criticat vechile amabarcaţiuni ca fiind „vechi” şi obosite, notează FT.

    Preşedintele a spus că construcţia navelor, dotate cu arme hipersonice, tunuri electromagnetice (railgun) şi lasere de mare putere, va începe „aproape imediat”, adăugând că există discuţii pentru construirea a până la 25 de astfel de nave la o dată ulterioară.

    „Acestea sunt cele mai bune din lume. Vor fi cele mai rapide, cele mai mari şi, de departe, de 100 de ori mai puternice decât orice navă de luptă construită vreodată”, a declarat Trump.

    Trump a îndemnat companiile din industria apărării să investească mai degrabă în capacităţi de producţie decât în răscumpărări de acţiuni şi dividende.

    Calendarul de construcţie pentru nave ar fi de aproximativ doi ani şi jumătate, a mai spus Trump.

    Declaraţiile vin în contextul în care SUA îşi intensifică presiunea asupra Venezuelei şi a preşedintelui său autoritar, Nicolás Maduro, în legătură cu presupuse activităţi de trafic de droguri.

    De la începutul lunii septembrie, SUA au efectuat cel puţin 27 de lovituri asupra unor ambarcaţiuni suspectate de trafic de droguri în Caraibe şi în Pacificul de Est, soldate cu cel puţin 104 morţi.

    Duminică, SUA au înăsprit aplicarea blocadei asupra petrolului venezuelean, încercând să confişte un petrolier sancţionat, care a reuşit să se refugieze în Marea Caraibilor.

  • Rafila: Proiectul Ordonanţei Trenuleţ are o componentă inacceptabilă

    „Proiectul Ordonanţei Trenuleţ prezentat de către Guvern are o componentă care este inacceptabilă din punct de vedere profesional, dar şi din punctul meu de vedere, ca preşedinte al Comisiei de sănătate, din Camera Deputatilor”, transmite Rafila.

    Potrivit fostului ministru, proiectul amână cu un an aplicarea unei măsuri care ducea la mărirea punctului pentru medicii care lucrează în ambulatoriile de specialitate.

    „Cred că trebuie să nu uităm două lucruri destul de importante. În primul rând, această categorie de medici reprezintă un procent semnificativ din totalul medicilor din România – circa 20%. Sunt 10.000 de medici care lucrează în ambulatorii. În al doilea rând, nu poţi să plăteşti un medic specialist din ambulatorii cu 60% din valoarea punctului care este oferită medicilor de familie şi ulterior să spui că vrei să faci o reformă a serviciilor de sănătate, în condiţiile în care reducerea serviciilor spitaliceşti sau impactului financiar al serviciului spitalicesc nu se poate face decât dacă dezvoltăm serviciile ambulatorii, aşa cum bine a spus Ministerul Sănătăţii”.

    Rafila susţine că nu poţi să dezvolţi serviciile ambulatorii şi să menţii o subfinanţare a unui sector extrem de important, în asigurarea nu numai serviciilor medicale de rutină, dar şi a serviciilor preventive, „pentru că discutăm că vrem să facem şi prevenţia şi vrem să ţinem şi medicii în ţară”.

    Toate aceste lucruri – respectiv schimbarea piramidei serviciilor, dezvoltarea serviciilor preventive, menţinerea medicilor în ţară – nu se pot face decât dacă această categorie de medici sunt plătiţi aşa cum a existat cadrul legal stabilit, măcar cu 6,5 lei punctul faţă de 5 lei, cât este în momentul de faţă, o altă mărire urmând să fie făcută peste un an.

    Prorogarea cu un an de zile nu face altceva decât să facă imposibilă orice reformă în domeniul serviciilor de sănătate şi aici cred că trebuie foarte serios discutat atât în cadrul Guvernului cu Ministerul Sănătăţii, cât şi în cadrul Parlamentului.

    „De altfel, această ordonanţă va ajunge şi în Parlament şi eu nu voi susţine o astfel de poziţie”, arată fostul ministru.

  • Suedezii de la Lindab pleacă din România: îşi vând fabrica şi echipa de 100 de angajaţi unor cumpărători slovaci

    Grupul suedez Lindab, producător de acoperişuri, hale metalice şi sisteme de ventilaţie, îşi vinde operaţiunile din România către antreprenorii slovaci Marián Kapusta Sr. şi Marián Kapusta Jr., marcând astfel finalul prezenţei companiei pe piaţa locală de profile metalice.

    Tranzacţia include fabrica de la Ştefăneştii de Jos, din judeţul Ilfov, împreună cu operaţiunile de depozitare şi echipa de vânzări, un business care generează venituri anuale de aproximativ 210 milioane de coroane suedeze (circa 18 milioane de euro) şi angajează în jur de 100 de persoane.

    „Această vânzare marchează finalizarea ieşirii Grupului Lindab din operaţiunile Profile Systems în Europa de Est”, declara în decembrie 2024 Ola Ringdahl, preşedinte şi CEO al Lindab când anunţa exitul din regiune. „Profile Systems se poate concentra acum pe pieţele din Scandinavia, în timp ce Ventilation Systems în Europa de Est se va focaliza pe pieţe cu potenţial solid de creştere profitabilă”.

    Cumpărătorii, Marián Kapusta Sr. şi Jr., au mai achiziţionat anterior operaţiuni similare ale Lindab din Slovacia şi Ungaria. Finalizarea tranzacţiei este aşteptată în primul trimestru din 2026, iar aceasta va avea un impact pozitiv asupra fluxului de numerar al grupului suedez.

    Decizia de ieşire din Europa de Est a fost anunţată de Lindab încă din decembrie 2024, când compania a comunicat că divizia Profile Systems din regiune a înregistrat o profitabilitate nesatisfăcătoare de-a lungul mai multor ani, din cauza dezvoltării slabe a pieţei, a volatilităţii preţurilor la materii prime şi a inflaţiei ridicate a costurilor. La acel moment, businessul din Europa de Est al acestei divizii avea 250 de angajaţi şi vânzări de aproximativ 500 de milioane de coroane suedeze.

    Retragerea suedezilor vine după ce 2023 a reprezentat un an dificil pentru piaţa locală de acoperişuri. Amânarea proiectelor rezidenţiale s-a reflectat atât în scăderea numărului de cereri de ofertă primite de Lindab, cât şi în vânzările efective ale companiei. Compania spera la o revigorare a pieţei în 2024, însă contextul nu s-a îmbunătăţit suficient pentru a schimba strategia grupului.

    Piaţa românească de acoperişuri metalice este dominată de producătorul local Bilka, controlat de antreprenorul Horaţiu Ţepeş. Compania cu sediul în Braşov şi-a consolidat poziţia de lider şi continuă expansiunea internaţională, vizând o cifră de afaceri de 100 de milioane de euro din exporturi în următorii ani, cu birouri deschise în Bulgaria şi Olanda şi reprezentanţi în Slovacia şi Polonia.

    Lindab, listat la bursa din Stockholm, a raportat vânzări de 13,1 miliarde de coroane suedeze în 2023 şi este prezent în 20 de ţări, cu aproximativ 5.000 de angajaţi la nivel global.

  • Erste Group, acţionarul majoritar al BCR, primeşte undă verde pentru achiziţia din Polonia şi va deveni acţionarul de control al Santander Bank Polska. De la începutul lui 2025 acţiunile Erste au plus 73%

    Grupul bancar austriac Erste Group, acţionarul majoritar al BCR, a primit toate aprobările necesare pentru achiziţia unui pachet de aproximativ 49% cu drept de control în Santander Bank Polska şi a unei participaţii de 50% în compania de administrare a fondurilor Santander TFI, marcând una dintre cele mai importante tranzacţii bancare din Europa Centrală şi de Est din ultimii ani, potrivit unui raport al austriecilor. Erste Bank are o capitalizare de 41,5 mld. euro după o explozie de 73% a preţului acţiunilor în 2025.

    Potrivit unui comunicat transmis investitorilor, autoritatea de supraveghere financiară din Polonia (KNF) a acordat toate aprobările de reglementare necesare, iar Comisia Europeană a avizat tranzacţia din punct de vedere al concurenţei. De asemenea, a fost îndeplinită şi condiţia privind vânzarea participaţiei de 60% deţinute de Santander Bank Polska în Santander Consumer Bank către grupul spaniol Santander.

    Finalizarea tranzacţiei este estimată pentru mijlocul lunii ianuarie 2026.

    În urma închiderii tranzacţiei, Erste Group va deveni acţionarul de control al celei mai mari bănci private din Polonia, intrând direct într-una dintre cele mai rapide şi profitabile pieţe bancare din Europa. Achiziţia oferă grupului austriac o dimensiune critică imediată pe piaţa poloneză şi consolidează poziţia Erste ca lider financiar în Europa Centrală şi de Est.

    Odată cu integrarea Santander Bank Polska, Erste Group va deservi aproximativ 23 de milioane de clienţi la nivel regional.

    Erste Group este cea mai mare grupare bancară din partea estică a Uniunii Europene, cu aproximativ 45.000 de angajaţi (echivalent normă întreagă) şi peste 2.000 de sucursale în şapte ţări: Austria, Cehia, Slovacia, România, Ungaria, Croaţia şi Serbia. La finalul trimestrului al treilea din 2022, grupul avea active totale de 335 miliarde de euro, un profit net de 1,65 miliarde de euro şi o rată a capitalului de rang 1 (CET1, pro forma) de 14,2%.

    Reprezentanţii Erste subliniază că tranzacţia din Polonia este un pas strategic major în extinderea regională a grupului şi în consolidarea expunerii pe pieţe cu potenţial ridicat de creştere şi profitabilitate ridicată.

  • La cât se ridică investiţia într-un magazin de jucării Jumbo? Retailerul grec are 20 de magazine în România

    Retailerul de jucării Jumbo, care a intrat pe piaţa locală în 2013, investeşte în medie 7-8 miloane de euro în descchiderea unui magazin, potrivit calculelor ZF pe baza informaţiilor publicate pe site-ul companiei.

    Astfel, în perioada 2021-2024, investiţiile grecilor de la Jumbo au ajuns la 39 mil. euro în deschiderea a cinci magazine, atât pe piaţa din România, cât şi cea din Grecia.

    În România, Jumbo a ajuns la 20 de magazine în cele mai mari oraşe, iar piaţa locală este a doua ca mărime după cea din ţara de origine, Grecia. Portofoliul de produse mizează pe oferte variate şi la preţuri mici, produsele fiind aduse din China.

    Ascensiunea Jumbo în România este marcată şi într-o prezentare a companiei de pe site-ul propriu, acolo unde se arată că în ţări precum Grecia, Bulgaria sau Cipru se adaugă un magazin la fiecare doi-trei-cinci ani, iar în România extinderea continuă într-un ritm mai accelerat, cu un magazin de dimensiuni mari pe an. În total, în cele patru ţări menţionate, Jumbo are 89 de magazine.

    În 2023 Jumbo a trecut pentru prima dată de pragul de 1 mld. lei pe piaţa locală, la un deceniu de la intrarea în România, iar în 2024 şi-a consolidat această cifră, ajungând la 1,2 mld. lei. Profitul companiei a fost de 333 mil. lei anul trecut, iar numărul mediu de salariaţi a ajuns la 1.500 de persoane.

    Strategia de extindere a Jumbo a urmat achiziţia spaţiilor mari, magazinele având suprafeţe de 7.000 – 14.000 de metri pătraţi. În portofoliul de produse, pe lângă jucării, sunt comercializate şi produse pentru îngrijire, rechizite, decoraţiuni, produse pentru locuinţă.

    Retailerul grec de jucării a ales marile oraşe din ţară pentru expansiune, iar magazinele sunt amplasate mai ales în zone comerciale mari, unde traficul este ridicat. În urmă cu doi ani, Jumbo a deschis şi un magazin online pentru piaţa românească.

  • Dorinel Umbrărescu, dezvăluiri despre progresul autostrăzii A7, din maşină cu ministrul Transporturilor: În 31 august 2026 terminăm Adjudu Vechi – Săbăoani, 95 de kilometri

    Dorinel Umbrărescu, directorul grupului UMB Spedition, a explicat marţi, într-o filmare realizată de Ciprian Şerban, ministrul Transporturilor, că în 2026 va fi finalizat lotul de 95 de kilometri dintre Adjudu Vechi şi Săbăoani.

    Totodată, Umbrărescu a mai explicat că, până la sfârşitul aceluiaşi an, vor mai fi daţi în circulaţie pe Autostrada A7 încă 27 de kilometri.

    „În 31 august 2026 terminăm Adjudu Vechi – Săbăoani, 95 de kilometri. Şi mai rămân ceilalţi 27 de kilometri, pe care îi finalizăm în 22 decembrie 2026.”

    Autostrada Moldovei are acum aproximativ 195 de kilometri deschişi circulaţiei între Ploieşti şi Adjud. Mai rămân de construit 122 de kilometri până la Paşcani, cu deschideri etapizate în 2026: Răcăciuni în martie, Bacău în mai şi Săbăoani în august.

    Constructorul a mai subliniat importanţa noii infrastructuri pentru siguranţa rutieră. „E un lucru bun pentru participanţii la trafic, că în primul rând au scăpat de multe accidente. Se scurtează şi timpul. Şi confortul e important”.

    Termenul de 22 decembrie 2026 este limita maximă acceptată de Comisia Europeană pentru finanţarea lucrărilor din PNRR. A7 este proiectată să ajungă până la Siret, pe o lungime totală de 450 de kilometri.

  • Nicuşor Dan a gustat colăcei în timp ce colindătorii cântau la Cotroceni

    Nicuşor Dan i-a primit, luni, la Palatul Cotroceni pe colindătorii din Satu Mare, însă şi de această dată preşedintele a afişat un comportament inadecvat şi infantil, scrie gandul.ro.

    Şeful statului a început să guste cu poftă din colăceii tradiţionali oferiţi de colindători, fără să mai ţină cont de protocolul funcţiei pe care o ocupă.

    Preşedintele Nicuşor Dan a invitat la Palatul Cotroceni, Ansamblurile Folclorice „Cununiţa” şi „Cununiţa Năzdrăvană” din zona Satul Mare. La eveniment au asistat şi partenera sa, Mirabela Grădinaru, alături de cei doi copii ai lor.

    În timpul reprezentaţiei de colinde din sala mare a Palatului Cotroceni, Nicuşor Dan şi familia sa au primit colaci tradiţionali din partea artiştilor invitaţi.

    Preşedintele, fără să mai ţină cont de nimic, a început să muşte cu poftă din colăcei, asemenea, fiului său în vârstă de câţiva anişori.

    În calitate de preşedinte şi gazdă a unui eveniment la Cotroceni, Nicuşor Dan ar fi trebuit să acorde respectul şi atenţia cuvenită artiştilor.

    Din nefericire, bucatele tradiţionale au fost mult mai tentante, aşa că Nicuşor s-a simţit ca acasă.

    Partenera sa, Mirabela Grădinaru, a reuşit să nu cedeze poftelor culinare şi să menţină o atitudine în ton cu evenimentul.

    Preşedintele Nicuşor Dan nu şi-a putut controla entuziasmul atunci când a primit, în dar, o pălărie din paie tradiţională. Preşedintele a fost atât de încântat, încât a ţinut morţiş să-şi pună pe cap pălăria şi să facă poze în Palatul Cotroceni.

  • Cum se termină epopeea aurului din Munţii Apuseni? ANAF execută silit compania Gabriel Resources, cea care a vrut să exploateze aurul de la Roşia Montană. Fiscul vrea acum aproape 47 de milioane de lei de la canadieni

    ANAF a anunţat marţi că a început executarea silită împotriva Gabriel Resources, compania-mamă a Roşia Montană Gold Corporation (RMGC).

    În urma unui conflict cu statul român care s-a întins pe mulţi ani, compania canadiană a ajuns să datoreze Guvernului peste 10 milioane de dolari, aşa cum a arătat anterior ZF.

    România a câştigat procesul cu Gabriel Resources în dosarul Roşia Montană şi are de primit 10 mil. dolari de la compania canadiană. Iniţial, investitorul, care a şi iniţiat arbitrajul internaţional de la Washington, a cerut despăgubiri de 6,7 mld. euro pentru prejudiciul care ar fi fost generat în urma faptului că guvernele României nu au pornit procesul de exploatare a resursei de aur de la Roşia Montană.

    Vedeţi mai jos comunicatul ANAF:

    „Agenţia Naţionalǎ de Administrare Fiscalǎ (ANAF) a demarat acţiunile de recuperare a creanţelor bugetare, în cuantum de 46.779.769 de lei, de la Gabriel Resources Limited.

    În vederea recuperării acestor creanţe au fost demarate măsurile de executare silită prevăzute de legislaţia în vigoare, constând în executarea silită a acţiunilor deţinute de Gabriel Resources Limited la SC Roşia Montană Gold Corporation SA.

    Pentru menţinerea valorii acţiunilor deţinute şi pentru conservarea patrimoniului SC Roşia Montană Gold Corporation SA, ANAF va manifesta un rol activ. În acest sens, în situaţia în care vor fi identificate transferuri de bunuri, se va proceda la verificarea oportunităţii şi legalităţii acestor tranzacţii”.

  • Un paradis tropical a devenit o zonă părăsită căutată doar de amatorii de senzaţii tari

    Montserrat este o insulă muntoasă din Caraibe şi un teritoriu britanic de peste mări. Plymouth a fost capitala până în 1995, când o erupţie vulcanică devastatoare a afectat întreaga insulă şi a provocat o evacuare în masă. Iniţial locuitorii s-au întors în oraş. O a doua erupţie, produsă doi ani mai târziu, a distrus o mare parte din oraş şi a reprezentant sfârşitul comunităţii.

    Vulcanul Soufrière Hills a erupt în iulie 1995, trimiţând valuri de căldură şi cenuşă pe o mare parte a insulei. Vulcanologii avertizaseră de ani de zile cu privire la posibilitatea apariţiei unei erupţii devastatoare. Experţii atrăgeau atenţia în special asupra pericolului privind capitala, care se afla la mai puţin de şase kilometri distanţă de vulcan.

    Soufrière Hills a erupt timp de săptămâni. La sfârşitul verii din acel an o explozie uriaşă a provocat acoperirea oraşului Plymouth cu un strat gros de cenuşă şi a înnegrit cerul aproape complet. Până în decembrie, 4.000 de oameni, întreaga populaţie a oraşului Plymouth, au fost evacuaţi. Unii s-au întors câteva luni mai târziu şi au stat acolo până în iunie 1997, când o altă erupţie masivă a ucis 19 persoane şi a distrus clădiri şi aeroportul insulei.

    Acest eveniment a fost decisiv pentru soarta oraşului Plymouth. Oraşul nu şi-a mai revenit niciodată de atunci, fiind îngropat sub 1,4 metri de cenuşă. De altfel, zona a primit porecla de „Pompeiul Caraibelor”.

    Plymouth se află şi în prezent sub un munte de praf şi cenuşă. Oraşul este nelocuit, iar fostul paradis tropical, inclusiv o întinsă regiune din jur, este complet abandonat. Turiştii care căutau vacanţe exotice au dispărut deoarece o mare parte din insulă nu mai poate fi vizitată. Totuşi în zonă au apărut alţi turişti, potrivit Express. Este vorba despre cei care practică aşa numitul dark tourism şi merg în zona devastată de erupţie în căutarea de senzaţii tari.

    În trecut, mulţi irlandezi au emigrat în Caraibe, iar Montserrat a fost destinaţia favorită. De altfel, alături de Labrador şi Newfoundland din Canada, este singurul loc din afara Irlandei unde Ziua Sfântului Patrick este sărbătoare legală.