BusinessMagazin

Blog

  • Cu exporturile în pierdere de viteză, ce mai împinge înainte economia?

    Economia a crescut în termeni reali în al doilea trimestru cu 0,2% faţă de trimestrul anterior (date ajustate sezonier) şi cu 1,4% faţă de trimestrul corespunzător din 2010, conform datelor publicate marţi de INS. PIB estimat pentru trimestrul al doilea a fost de 137.661,5 milioane de lei, preţuri curente.

    Industria a înregistrat cea mai mare creştere a volumului de activitate cu 4,9%, urmată de agricultură, vânat şi silvicultură, pescuit şi piscicultură (+3,4%), conform INS. Creşteri uşoare s-au mai înregistrat în activităţile de comerţ, repararea automobilelor şi articolelor casnice; hoteluri şi restaurante; transporturi şi telecomunicaţii (+0,9%) şi în activităţile financiare, imobiliare, de închirieri şi serviciile pentru întreprinderi (+0,3%).

    Reduceri ale volumului de activitate s-au înregistrat în construcţii (-1,9%) şi în alte activităţi de servicii (-5,5%). Ca o consecinţă a evoluţiei pozitive înregistrate pe ansamblul economiei, s-a majorat volumul impozitelor pe produs colectate la bugetul de stat, impozitele nete pe produs înregistrând o creştere cu 3,1%.

    Cererea internă a crescut cu 2,4 procente, iar consumul final total s-a redus cu 0,7%, atât ca urmare a diminuării volumului cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, cât şi a volumului cheltuielii pentru consum final a administraţiilor publice, ambele cu 0,7 procente.

    Un efect negativ asupra PIB l-a avut evoluţia exportului net, ca urmare a creşterii mai accentuate a volumului importurilor de bunuri şi servicii (+7,7%) comparativ cu cea a volumului exporturilor (+6,3%).

    NOROC CU AGRICULTURA

    “Consumul gospodăriilor populaţiei a intrat în teritoriul pozitiv (+0,5% faţă de ianuarie-martie) datorită unei îmbunătăţiri treptate a pieţei muncii. Comerţul de retail a rămas stabil faţă de trimestrul precedent, în timp ce agricultura a crescut cu 2,5%, ceea ce ar putea sugera o contribuţie importantă a autoconsumului la creşterea consumului gospodăriilor populaţiei”, comentează Eugen Şinca, analist al BCR. În acelaşi timp, încetinirea exporturilor este corelată cu datele dezamăgitoare privind creşterea economică a partenerilor tradiţionali din zona euro – Germania, Italia şi Franta.

    Ca atare, BCR a decis să pună sub revizuire creşterea economică din 2011 (estimată în prezent la 2%), “din cauza unui mediu global deteriorat şi a unei cereri interne slabe”, arată Şinca. În urmă cu câteva săptămâni, BCR a redus estimarea de creştere a PIB pentru 2012, de la 3,9% la 2%, însă păstrase neschimbată prognoza de 2% pentru anul în curs.

    În scenariul BCR, BNR ar putea mentine dobânda de politică monetară la 6,25% în 2011-2012, atâta vreme cât “reducerea presiunilor inflaţioniste şi deficitul de cerere ar putea prevala în faţa unor riscuri fiscale în contextul alegerilor din 2012”.

    Cu o zi în urmă, şi ING a redus estimarea de creştere economică, însă doar pentru 2012 (la 2,9%), în timp ce pentru 2011 a menţinut-o la 1,5%. “Contracţia in industrie a fost mai redusă decât ne aşteptam. În ansamblu, perspectivele revenirii rămân timide, dar având în vedere că anul agricol pare să fie foarte bun, ne menţinem neschimbată prognoza pentru anul 2011 de creştere de 1,5%. În acelaşi timp, astfel de evoluţii sunt îngrijoratoare pentru creşterea din 2012”, au comentat analiştii ING Bank România.

    Analiştii ING constată creşterea consumului privat – “probabil pe fondul producţiei agricole bune ce alimentează componenta de autoconsum” – dar şi evoluţia dezamăgitoare a investiţiilor, cu o creştere de doar 0,2%. De asemenea, “exporturile nete au avut o contribuţie negativă şi aceasta ar putea persista şi în trimestrul al treilea”.

  • Costurile ieşirii unei ţări din zona euro: între 9.500 şi 11.500 de euro/locuitor în primul an

    Conform unui raport al UBS citat de presa elenă, consecinţele ieşirii unei ţări cu finanţe slabe din zona euro ar fi incapacitatea de plată a datoriilor statului, falimente în rândul companiilor, o prăbuşire a sistemului bancar şi a comerţului cu exteriorul. În plus, moneda naţională a ţării respective ar cădea cu circa 60% faţă de euro, neputând să ajute economia să depăşească dezavantajele părăsirii zonei euro.

    Banca estimează la 9.500-11.500 de euro pe cap de locuitor costurile implicate numai în primul an de părăsirea zonei euro de către o ţară cu finanţe slabe, pentru a scădea la 3.000-4.000 de euro în anii următori. În total, costurile ar echivala cu 4-50% din PIB în primul an.

    Pentru o ţară cu finanţe puternice, ca Germania, consecinţele părăsirii zonei euro ar însemna falimente de companii, nevoia recapitalizării sistemului bancar şi prăbuşirea comerţului cu exteriorul. Pentru fiecare adult şi copil german, costurile ar fi de 6.000-8.000 de euro în primul an – echivalentul a 20-25% din PIB – şi de 3.500-4.500 în anii următori.

    Prin comparaţie, costul salvării Greciei, al Irlandei şi al Portugaliei în eventualitatea unei intrări a acestora în incapacitate de plată ar depăşi doar cu puţin 1.000 de euro pe cap de locuitor în cheltuieli totale.

    Fragmentarea zonei euro ar implica, de asemenea, costuri politice, întrucât conceptul de Europă unită şi autoritatea ei ca atare pe scena internaţională ar deveni desuete şi ar apărea riscuri de război civil ori de ascensiune a unei guvernări autoritare sau militare.

  • IIF: Noile reglementări bancare pot încetini semnificativ creşterea economică

    Producţia economică ar putea fi cu 3,2% mai mică, în 2015, decât dacă reguli precum standardele mai stricte privind capitalul nu ar fi introduse, potrivit organizaţiei, transmite Reuters.

    Introducerea de reglementări mai stricte va face ca noile locuri de muncă create să fie cu 7,5 milioane mai puţine în perioada analizată, în ţările incluse în studiu. Raportul se concentrează pe Statele Unite, Uniunea Europeană, Japonia, Marea Britanie şi Elveţia.

    Analiza a fost efectuată în condiţiile în care autorităţile de reglementare pun în practică, sau o vor face în curând, noi reguli importante, respinse de sectorul de profil.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Inaugurarea Arenei Naţionale: Aproximativ 200 de suporteri au intrat pe stadion în primele minute de la deschiderea porţilor

    Astfel, în primele cinci minute după deschiderea porţilor (ora 18.00), aproximativ 100 de persoane au intrat pe poarta de pe Bulevardul Basarabia, alte 100 de persoane pe poarta de pe Bulevardul Pierrre de Coubertin, iar câteva zeci au acces pe la intrarea din strada Mr. Coravu, fără a se înregistra vreun incident.

    Unii dintre suporteri au venit la stadion cu aproximativ o jumătate de oră înainte de deschiderea porţilor. Câteva persoane au încercat să intre în curtea arenei cu biciclete sau motociclete, însă nu au primit permisiunea la primul filtru de verificare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce restricţii va introduce BNR pentru limitarea creditelor în valută către populaţie

    Proiectul are în vedere definirea creditului de consum şi a celui pentru investiţii imobiliare, astfel încât să se asigure intrarea sub un regim restrictiv a acordării de credite garantate cu ipotecă imobiliară, dar care prin destinaţie sunt în fapt credite de consum.

    Va fi menţinut, de principiu, regimul actual în ceea ce priveşte accesul populaţiei la creditele cu destinaţie imobiliară şi garanţie ipotecară, respectiv stabilirea gradului maxim de îndatorare pe baza unei matrice ce ţine cont de o serie de variabile: tipul dobânzii (variabilă/fixă), moneda în care este exprimat creditul, garanţiile aferente, scadenţa creditului, nivelul veniturilor şi al cheltuielilor solicitantului de credit.

    În plus faţă de regimul actual vor fi introduse însă niveluri maxime ale finanţării acordate raportat la valoarea garanţiei, diferenţiat pe monede, pentru creditele pentru investiţii imobiliare. Valoarea unui astfel de credit nu poate depăşi 85% din valoarea imobilului pentru cumpărarea căruia se solicită creditul şi/sau din valoarea devizului estimativ, în cazul creditelor acordate în lei, 70% în cazul creditelor în euro sau indexate la cursul euro şi 60% în cazul creditelor în alte valute sau indexate la cursul unor alte valute. Aceste limite nu se aplică în cazul creditelor pentru investiţii imobiliare garantate integral sau parţial de stat.

    Creditele de consum pot fi acordate pe o durată de maxim 5 ani şi doar cu condiţia prezentării de garanţii reale şi/sau personale la un nivel de minim 133% din valoarea creditului. Pot face excepţie de la obligaţia de garantare facilităţile de creditare prin trageri în descoperit de cont, precum şi creditele acordate prin intermediul cardurilor de credit a căror valoare nu depăşeşte de trei ori nivelul veniturilor nete lunare, fără a depăşi însă o limită stabilită prin reglementările interne ale băncii.

    Banca analizează capacitatea de rambursare a clienţilor pe baza unui nivel al veniturilor considerate eligibile, care nu poate depăşi cu mai mult de 20% nivelul aferent anului anterior. La acordarea creditului, banca trebuie să se asigure că din documentele si informaţiile prezentate de client rezultă că pe întreaga perioadă de acordare a creditului, gradul total de îndatorare a solicitantului se încadrează în nivelul maxim admis.

    Banca va utiliza valori efective pentru elementele pe care se fundamentează nivelurile maxime admise pentru gradul total de îndatorare: pentru şocul pe curs de schimb – 35,5% EUR, 52,6% CHF, 40,9% USD; în cazul celorlalte valute se utilizează valoarea aferentă CHF; pentru şocul pe rata dobânzii – 0,6% pentru toate monedele; pentru şocul pe venit – 6%. Pentru creditorii care nu dispun de norme interne de creditare validate de BNR se introduce restricţia cantitativă a creditului de consum în valută acordat debitorilor neprotejaţi la riscul valutar (nivel maxim de îndatorare maxim – 10%).

    Excepţie de la noile reglementări fac creditele pentru tratamente medicale, pentru deces şi pentru studii, începând de la aplicarea măsurilor de limitare a creditării.

    Creditele acordate exclusiv în scopul rambursării creditelor aflate în sold sunt exceptate de la prevederile privind limitarea la 5 ani a scadenţei maxime a creditului de consum şi cele privind nivelul minim al garanţiei.

    Sucursalele instituţiilor de credit din statele membre UE vor fi incluse în aria de aplicare a reglementării privind creditarea populaţiei.

    Proiectul de Regulament va rămâne deschis dezbaterii publice până la 20 septembrie.

    MERSUL CREDITELOR PENTRU POPULAŢIE

    În perioada ianuarie-iulie, valoarea creditelor restante în lei a crescut cu 51,13%, iar valoarea creditelor în valută la care existau întârzieri la plată de minim o zi a crescut cu 81,2%.

    În sondajul din mai privind creditarea, efectuat în rândul băncilor, BNR constată că majoritatea acestora au semnalat o creştere a cererii populaţiei pentru creditele destinate cumpărării de locuinţe şi terenuri. Populaţia a solicitat deopotrivă credite de consum garantate cu ipoteci şi carduri de credit în această perioadă. Pentru trimestrul al doilea, băncile anticipau continuarea tendinţei de majorare a creşterii, în special în segmentul creditelor de consum garantate cu ipoteci.

    Variaţia cererii de credite (procent net):

    Valorile pozitive ale procentului net din grafic indică o creştere a cererii de credite. Sursa: BNR.

  • Francul a înregistrat cea mai mare scădere faţă de euro din istorie, după anunţul Băncii Elveţiei

    Banca centrală a anunţat că va stabili o ţintă a cursului de schimb la minimum 1,20 franci pe euro, pe care o va impune prin achiziţia de valută străină din piaţă în cantităţi nelimitate, intervenţia fiind prima de acest fel din ultimii 33 de ani.

    Francul a coborât în timpul tranzacţiilor cu până la 9,9%, la 1,21911 unităţi pentru un euro, cel mai redus nivel atins după 5 iulie.

    La ora 9:01 a.m., francul era tranzacţionat la New York în scădere cu 8,4%, la 1,20298 unităţi pentru un euro.

    Francul s-a depreciat cu minim 7,6% faţă de cele mai active 16 monede monitorizate de Bloomberg, cel mai amplu declin fiind faţă de coroana norvegiană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Citigroup a lansat o aplicaţie pentru plăţi mobile destinată companiilor

    Aplicaţia, compatibilă cu cele mai cunoscute tipuri de telefoane mobile, oferă clienţilor acces la funcţiile tranzacţionale de bază ale platformei CitiDirect Online Banking.

    CitiDirect BE Mobile reprezintă o alternativă mobilă pentru platforma bancară CitiDirect, disponibilă până acum pe computer sau laptop, atât pentru autorizarea plăţilor, cât şi pentru primirea notificărilor. Aplicaţia presupune utilizarea CitiDirect SafeWord Card, un sistem ce permite băncii să autentifice şi să autorizeze clientul pe baza aceleiaşi proceduri de securitate ca şi pentru platforma CitiDirect. Clienţii primesc notificări prin SMS, ca o alternativă a notificărilor standard prin e-mail.

    “În virtutea strategiei noastre bazate pe tehnologie şi inovaţie digitală, valorificăm funcţionalităţile telefonului mobil pentru a oferi clienţilor persoane juridice un instrument de plată flexibil”, a declarat Sebastian Kucharek, directorul departamentului Global Transaction Services la Citibank România.

    Global Transaction Services, o divizie a departamentului Institutional Clients Group al Citi, oferă produse şi servicii de gestiune a lichidităţilor, de finanţare comercială şi custodie pentru companii, instituţii financiare şi organizaţii din sectorul public. Cu o reţea globală ce acoperă peste 100 de ţări, departamentul Global Transactions Services al Citi are peste 65.000 clienţi. La sfârşitul trimestrului al doilea, volumul mediu al pasivelor a fost de 365 miliarde de dolari, iar cel al activelor aflate în custodie de 13.500 miliarde de dolari.

  • “Tsunami-ul” federalist loveşte Europa. De ce am trăi mai bine cu Statele Unite ale Europei decât fără ele?

    Fostul cancelar german, social-democratul Gerhard Schroder, pretinde, de-a dreptul, transformarea Comisiei Europene într-un veritabil guvern european şi federalizarea Uniunii Europene.

    Săptămâna trecută, ministrul german de finanţe Wolfgang Schauble a adus în discuţie revizuirea Tratatul de la Lisabona (versiune consolidată a tratatelor Uniunii Europene), semnat în 2007 şi intrat în vigoare în 2009, pentru a da responsabililor de la Bruxelles o marjă mai mare de manevră în domeniul economic. Nu mai departe de acum trei săptămâni, preşedintele Traian Băsescu vorbea de Statele Unite ale Europei ca soluţie la păstrarea poziţiei Europei ca mare putere pe scena lumii.

    Ultimul venit în clubul federaliştilor: italianul Mario Draghi care peste nici două luni va prelua fotoliul de şef al BCE şi care cere şi el modificarea Tratatului de la Lisabona, pe considerentul că nu pieţele, ci construcţia inadecvată a UE stă la baza ultimului val al crizei în zona euro.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Roşia Montană Gold Corporation poate vinde în avans producţia

    “Societatea va comercializa atât produse semifinte (concentrate), cât şi finite (dorebare) ori sub formă de lingouri pe piaţa internă şi la export, conform reglementărilor şi prevederilor legale aplicabile. Societatea va putea să vândă anticipat produsele menţionate, în vederea finanţării operaţiunilor sale”, se arată în actul constitutiv al RMGC din 2011, care înlocuieşte statutul companiei din anul 2000.

    Ministerul Economiei, acţionarul majoritar al Minvest Deva, a publicat pe pagina de Internet a instituţiei o serie de acte constitutive ale RMGC şi modificările aduse în perioada 1997-2011. Ministerul nu a publicat însă şi contractul de concesiune, care este clasificat la Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM).

    Publicarea acestor documente vine după ce preşedintele Traian Băsescu a făcut o serie de declaraţii referitoare la Roşia Montană, şeful statului declarând de mai multe ori în ultima perioadă că este în favoarea derulării proiectului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Festival murdar: Bătaie cu roşii în fiecare an în Spania – GALERIE FOTO

    Este vorba, mai exact, despre festivalul La Tomatina, care are loc anual în ultima zi de miercuri a lunii august. Participanţii se bat cu roşii murdărind tot ce le iese în cale.

    Festivalul are la origine o luptă de stradă din anii ’40, când un grup de tineri dornici să ia parte la o paradă au aruncat cu roşii în cei care defilau.

    Ediţia din acest an a festivalului La Tomatina a atras aproximativ 40.000 de oameni care au intrat în luptă. Majoritatea au ales tinute sumare şi au avut la îndemână ochelari de înot pentru a se feri de sucul de rosii.