BusinessMagazin

Blog

  • Austriecii de la Erste au schimbat aproape toată conducerea BCR. Cine sunt noii directori

    Comitetul Executiv al BCR va fi extins de la de cinci membri în prezent la şapte, prin includerea poziţiei de vicepreşedinte executiv Operaţiuni (Chief Operating Officer) şi a celei de vicepreşedinte executiv Trezorerie, Pieţe de Capital şi Group Large Corporates, funcţie nou înfiinţată.

    Tomáš Spurný (foto), care va fi noul preşedinte executiv de la 1 aprilie, este un bancher cu experienţă internaţională, care în ultimii zece ani a ocupat funcţia de director general al mai multor instituţii financiare şi bancare importante din Slovacia, Cehia şi Ungaria. În ultima perioadă a fost directorul general al CIB Bank Ungaria, membră a grupului financiar italian Intesa Sanpaolo. Înainte de a activa în domeniul bancar, Tomáš Spurný a lucrat câţiva ani la firma de consultanţă pentru management McKinsey and Company, oferind consiliere instituţiilor financiare pe diverse pieţe din Europa Centrala şi de Est.

    “În ciuda mediului de afaceri în continuare dificil, România şi-a păstrat excelentul potenţial de creştere şi reprezintă una dintre principalele pieţe asupra cărora Erste Group se concentrează. Deciziile de astăzi ne pregătesc pentru a deveni parteneri şi mai buni ai cetăţenilor români şi ai economiei reale”, a declarat Andreas Treichl, preşedintele Consiliului de Supraveghere al BCR.

    “Aş dori să îi mulţumesc lui Dominic Bruynseels pentru că şi-a folosit talentul şi experienţa în cel mai bun mod posibil pentru consolidarea poziţiei BCR de lider al pieţei şi pentru calităţile de lider de care a dat dovadă, conducând eficient banca printr-o perioadă dificilă”, a mai spus Treichl.

    Noii directori ai BCR (GALERIE FOTO)

    Funcţia de vicepreşedinte executiv financiar (CFO) va fi preluată de Bernd Mittermair (43 de ani), actualul şef al departamentului Managementul Performanţei Grupului din Erste Group Bank AG. El îi succede în funcţie lui Helmuth Hintringer (61 de ani), care se va retrage după o carieră de peste patru decenii în domeniul bancar în Europa Centrală şi de Est.

    Bernd Mittermair a venit în Erste Group în 1992, dezvoltându-şi cariera, în diferite funcţii, în domeniul managementului activelor şi pasivelor, în controlling şi managementul performanţei. Este specialist în planificarea strategică şi operaţională şi în elaborarea bugetelor. A fost implicat în toate procesele majore de due diligence ale Erste Group începând din 1999.

    Sergiu Manea (39 de ani) este numit în funcţia nou-creată de vicepreşedinte pentru Trezorerie, Pieţe de Capital si Group Large Corporates. El va prelua o parte din atribuţiile actuale ale liniei de afaceri conduse de Wolfgang Schoiswohl.

    Sergiu Manea are peste 15 ani de experienţă pe pieţele financiare şi a lucrat în cadrul mai multor bănci internaţionale, precum Citibank, ING, ABN Amro şi Bank Austria Creditanstalt. În ultima perioadă, a activat ca partener asociat în cadrul Ithuba Capital, o firmă austriacă independentă care oferă servicii de management al activelor şi consiliere financiară.

    Martin Skopek, în prezent membru al conducerii Erste Group responsabil cu activitatea de retail, va prelua funcţia de vicepreşedinte executiv Retail şi Private Banking începând cu data de 1 aprilie 2012. El o înlocuieşte pe Oana Petrescu, care a fost vicepreşedinte executiv mai bine de cinci ani şi a condus din 2010 divizia de retail.

    Martin Skopek a mai activat în această funcţie între anii 2006 şi 2010, jucând un rol esenţial în dezvoltarea activităţii de retail a băncii. El va continua să coordoneze activităţile de retail la nivelul Erste Group şi va rămâne preşedinte al Consiliului de Retail al grupului.

    “Ne-am întărit echipa de conducere cu bancheri cu experienţă internaţională, dar având şi rădăcini în Europa Centrală şi de Est. Am convingerea că vor constitui o echipă care va conduce banca pe calea dezvoltării”, a comentat Andreas Treichl.

    Singurii vicepreşedinţi executiv care şi-a păstrat funcţia sunt Michael Beitz, care rămâne CRO (Chief Risk Officer) şi Wolfgang Schoiswohl, vicepreşedinte executiv pentru Corporate Banking.

    Christian Bruckner, Chief Operating Officer in BCR din anul 2010 – şi consilier al Comitetului Executiv până în prezent – va deveni membru al Comitetului Executiv si vicepreşedinte executiv Operaţiuni (COO).

    Toate numirile trebuie sa fie aprobate de Banca Naţională a României.

    BCR, controlată de grupul austriac Erste, este cea mai mare bancă din România, cu active de aproape 70 mld. lei la finele lunii septembrie 2011 şi o cotă de piaţă de peste 20%.

  • Cine a cumpărat casa lui Charlie Sheen (GALERIE FOTO)

    Helberg ar fi plătit 2,9 milioane de dolari pentru proprietatea din Los Angeles, situată la sud de Observatorul Griffith şi Mount Hollywood, în zona rezidenţială de lux Los Feliz.

    Vânzarea reprezintă o totuşi victorie pentru Sheen. Actorul cu probleme reale în carieră în ultimele luni, după ce a fost exclus din serialul Two And A Half Men, a achiziţionat locuinţa în 2007, cu suma de 2,6 milioane de dolari, şi încerca să o vândă de la mijlocul anului 2009.

    Construită în 1927, noua casă a lui Helberg măsoară peste 2.000 de metri pătraţi şi e dotată cu un living impresionant, o sală de mese extrem de spaţioasă şi un apartament de lux. Elementele decorative mediteraneene, curtea generoasă şi piscina îi vor face şederea mult mai confortabilă.

    Simon Helberg îi dă viaţă în serialul The Big Bang Theory lui Howard Wolowitz, un inginer evreu la departamentul de Ştiinţă aplicată al Caltech, care, deşi are 27 de ani, locuieşte cu mama lui. Este pasionat de cucerirea de noi partenere, deşi are grave probleme cu felul în care interacţionează cu femeile. Howard uimeşte episod după episod cu ţinutele sale neobişnuite şi replicile de un umor inconfundabil.

  • Bosch a decis să vină la Jucu. Germanii vor investi 60 mil. euro şi vor crea 2.000 de noi locuri de muncă

    Acesta a confirmat ieri pentru postul de televiziune local Transilvania L!VE, că pe lângă producătorul italian de electrocasnice De’Longhi SpA care va achiziţiona facilităţile de producţie Nokia din Cluj, şi grupul german Bosch va demara o investiţie în parcul industrial Tetarom III. Investiţia germanilor va crea circa 2.000 de noi locuri de muncă.

    ”Consiliul Judeţean Cluj a făcut unele declaraţii în ceea ce priveşte acestă nouă investiţie, în momentul în care a fost anunţat acordul pentru achiziţionarea de către compania italiană De’Longhi a facilităţii de producţie Nokia din Cluj. Contractul cu Bosch este finalizat, astfel că aşteptăm semnarea lui, după ce un anumit dosar va fi avizat de Ministerul de Finanţe”, a declarat directorul general Tetarom, în cadrul unei emisiuni la postul Transilvania L!VE. Potrivit acestuia, Bosch îşi va instala facilităţile de producţie pe 21 de hectare din parcul industrial Tetarom III, parcul unde a funcţionat şi fabrica de telefoane mobile Nokia, iar investiţiile ar putea ajunge la peste 60 mil. euro. Aici urmează să fie produse, chiar din acest an, componente electronice pentru automobile, conform lui Găvrea.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Despre impozite şi taxe: când cafe concert-ul devine manea…

    Şi, totuşi, dacă tot renunţăm la predictibilitatea, atât de necesară, a legislaţiei fiscale, măcar să ştim de ce o facem; parafrazându-l pe Caragiale, am putea spune: “Să se modifice primesc, dar să se schimbe ceva”. Altfel spus, ce am obţinut şi ce avem, în urma acestui adevărat război al nervilor?

    Ca să fim corecţi şi obiectivi, trebuie să admitem că modificările fiscale ale ultimilor ani au condus la un cadru normativ marcat de progrese evidente (în special, la nivelul procedurii fiscale) pe linia depistării şi sancţionării economiei nefiscalizate. Foarte bine! În plus, avem o legislaţie armonizată, în mare parte, cu directivele europene din domeniu. Corect spus, “în mare parte”… deoarece, parcurgând ultimele modificări legislative, nu pot să nu remarc că acestea nu conţin referiri la transferul “de afacere”, grupul de TVA, grupul fiscal sau corelarea amortismentului fiscal cu cel economic. Deşi e adevărat că unele dintre aceste prevederi se regăsesc, oarecum, şi în actualul referenţial normativ, forma mai mult sau mai puţin incipientă în care acestea se prezintă implică evidente riscuri de retratare fiscală, în raport cu eventuala lor operaţionalizare în practică.

    Nu pot nega că mă aşteptam la un set consistent şi bine articulat de reglementări care să contribuie la conservarea parametrilor de lichiditate la nivelul grupurilor de firme; pe scurt, la o legislaţie fiscală coerentă specifică holding-urilor. Nu neapărat sub forma unei legi speciale, care ar putea inflama spiritele, ci sub forma unor reglementări presărate “ici şi colo, în părţile esenţiale”, în cuprinsul Codului fiscal. Spre exemplu, referitor la transferul de active (sau de afacere, în unele accepţiuni comunitare), rămân în continuare mici semne de întrebare legate de încadrarea unei operaţiuni ca şi transfer global, al unui tot unitar (în loc de livrare individuală de bunuri), deşi acest fapt este esenţial pentru a atrage aplicarea “facilităţii fiscale la nivel de TVA”. Cred că se impunea clarificarea explicită a acestui aspect, mai ales în actuala conjunctură economică, în care operaţiunile de reorganizare a afacerilor se presupune că ar trebui să fie “la ordinea zilei”.

    Mergând pe acest fir logic, aş fi văzut necesară şi “punerea de acord” a amortismentului fiscal cu cel economic, atât raportat la permisivitatea utilizării metodelor de amortizare, cât şi la reducerea duratelor normale de utilizare a mijloacelor fixe (apropo, limita valorică minimă privind încadrarea în categoria mijloacelor fixe nu s-a mai modificat cam de multişor…). De asemenea, o detaliere coerent structurată şi referitoare la regulile fiscale aplicabile în cazul unui grup de interes economic cred că ar fi fost destul de bine primită de mulţi contribuabili.

    Ce am primit în schimb? Nimic din toate acestea, ci ceea ce generic denumim “deductibilitatea fiscală de 50%” (sincer, în opinia mea, mai mult o măsură de PR, decât de încurajare reală a mediului de afaceri), posibilitatea renunţării la calitatea de plătitor de TVA oricând pe parcursul anului fiscal (evident, în anumite condiţii), redefinirea bunurilor de capital prin corelarea duratei de utilizare cu cea de amortizare fiscală, corelarea termenului de depunere a declaraţiei informative 394 cu cel al decontului de TVA formular 300, ceva incidenţe fiscale la nivelul contribuţiilor sociale obligatorii, la nivelul operaţiunii de ajustare a TVA şi la nivelul valorii fiscale rămase neamortizată aferentă părţilor înlocuite din componenţa mijloacelor fixe amortizabile şi, în mare, cam atât.

    A afirma că, în ultimii ani, nu s-a făcut nimic sau nu s-a încercat măcar modernizarea legislaţiei fiscale mi se pare chiar o ipocrizie. Dar totul depinde la ce ne raportăm. La ceea ce era înainte ? Atunci, e totul ok. Dacă însă ne raportăm la ceea ce se întâmplă acum în alte jurisdicţii fiscale – din punctul de vedere al unei analize fiscale comparative – s-ar putea să nu mai fie totul ok; şi asta deoarece nici cota unică de 16% nu mai e ce a fost pe vremuri (cotă care, între noi fie vorba, nu a fost chiar atât de “unică”, încă de la începuturile ei). Lumea se schimbă, conjuncturile evoluează şi se transformă şi s-ar putea să constatăm – fără măcar să ne dăm seama la început – că actualul referenţial normativ din domeniul fiscal tinde să semene, tot mai mult, cu o manea de prost-gust: melodioasă în aparenţă, dar lipsită de consistenţă şi cu dese schimbări de ritm, care conduc (inevitabil) la numeroase dezacorduri. Poate că, în 2005 şi în perioada imediat următoare, ritmurile erau ale unui cafe concert de calitate şi multă lume (a se citi investitorii) se înghesuia să prindă un loc pe ringul de dans, dar, între timp, “notele” s-au schimbat, iar ringul de dans, încet, încet, devine din ce în ce mai gol… Îmi place să cred că avem puterea şi înţelepciunea să schimbăm iarăşi repertoriul – aşa, ca în 2005! – înainte ca sala să rămână goală; pentru că, atunci când investitorii reprezentativi, nerezidenţi sau autohtoni, se vor retrage “din scenă”, poate că nu vor mai fi aici “ca să scoată banii din ţară”, dar noi nici măcar nu vom mai avea pe cine arunca vina pentru neputinţa noastră. Şi, tot atunci, s-ar putea ca melodia “la modă” să fie nu Simfonia nr. 5 în C Minor a lui Beethoven, ci celebra manea “Cine-o fi de vină, cine-o fi greşit”.

    Dragoş Pătroi este consultant fiscal, managing partner la DRP Tax Wizards.

  • Aprovizionarea cu fructe, legume şi carne a marilor magazine, afectată de drumurile blocate

    “Sunt, în principal, blocaje ale alimentării de la depozitele centrale, care sunt aşezate, în general, în jurul Bucureştiului. Mai sunt blocate, de asemenea, şi o parte dintre importuri”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Delia Nica, vicepreşedintele AMRCR.

    Ea a adăugat că cele mai mari probleme sunt la livrările de fructe, legume, carne şi produse din carne.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Munca prin agent de muncă temporară şi salariaţii temporari

    Aceste reglementari sunt extreme de utile pentru angajatorii care desfasoara activitati sezoniere (de exemplu, activitati in domeniul turismului pe litoral).

    De asemenea, avand in vedere contextul economic actual caracterizat prin incertitudine si imprevizibiliate, aceste reglementari pot fi folosite de catre angajatorii care au in vedere derularea unui anumit proiect dar nu pot preconiza daca dupa finalizarea acestuia volumul activitatii le va permite pastrarea angajatilor.

    Munca prin agent de munca temporara reprezinta munca prestata de un salariat temporar care a incheiat un contract de munca temporara cu un agent de munca temporara si care este pus la dispozitia anagjatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea si conducerea acestuia din urma.

    Contractul de munca temporara are natura unui contract individual de munca, prin urmare trebuie respectate conditiile prevazute de Codul Muncii pentru incheierea si continutul acestuia. Durata pe care se poate desfasura munca temporara este de cel mult 24 de luni sau, in cazul prelungirii contractului, cel mult 36 de luni.

    Conditiile referitoare la durata timpului de lucru, munca suplimentara, repausul zilnic si saptamanal, munca de noapte, concediile si sarbatorile legale si salarizarea aplicabile salariatilor temporari sunt, cel putin acelea care s-ar aplica salariatilor în cazul în care acestia ar fi fost recrutati direct de catre angajator. Pentru serviciile de punere la dispozitie a salariatilor temporari, agentul de munca temporara primeste de la angajator un comision.

    Anagajatorii trebuie sa aiba in vedere urmatorul aspect cand intra in relatii comerciale cu un agent de munca temporara: acesta din urma trebuie sa aiba o autorizatie emisa de catre Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale pentru a putea desfasura asemenea activitati.

    Comerciantul care intentioneaza sa desfasoare activitati de punere la dispozitie de personal pe baze temporare trebuie de asemenea sa aiba in vedere urmatoarele cerinte prevazute de Hotararea de Guvern in vederea autorizarii:Solicitantul trebuie sa faca dovada constituirii unei garantii financiare la o banca din Romania, care sa acopere contravaloarea a 25 de salarii de baza minime brute pe tara, la care se adauga contributiile datorate de catre angajator bugetelor de asigurarilor sociale. Aceasta cerinta este determinata de faptul ca agentul de munca temporara este cel care retine si vireaza toate contributiile si impozitele datorate de salariatul temporar catre bugetele statului si plateste pentru acesta toate contributiile datorate conform legii. In cazul in care acesta nu achita contributiile, angajatorul va fi cel obligat la plata, in baza solicitarii salariatului temporar

    Prin urmare, reglementarile legale permit anagajatorilor contractarea pe baze temporare a a personalului, in functie de necesitatile concrete ale acestora si dau posibilitatea intreprinzatorilor care activeaza in domeniul plasarii de personal sa isi dezvolte activitatea in functie de contextul economic actual.

    Andreea Piţurcă este Senior Associate Lawyer în cadrul companiei Danila Petre şi Asociaţii (www.dpp.ro)

  • 28 de drumuri importante închise. 48 de trenuri anulate. Întârzieri la decolare pe aeroporturile Otopeni şi Băneasa

    Potrivit situaţiei publicate pe site-ul CNADNR, pe A1 (Bucureşti – Piteşti) la kilometrii 13+000-115+000 se înregistrau precipitaţii abundente; viscol la sol; vizibilitate redusă. Din cauza înrăutăţirii condiţiilor meteo-rutiere s-a luat decizia ca A1 să fie închisă circulaţiei rutiere pentru garantarea siguranţei participanţilor la trafic.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Citeşte în noul număr din BUSINESS Magazin

    COVER STORY: Capital străin vs. Capital românesc

    Valoarea adăugată creată de companiile străine din România, cea mai scăzută din Europa Centrală, este mai mică decât cea a firmelor locale. Investiţiile străine au ajuns în 2011 la nivelul primilor ani de după 2000, iar multe din companiile care au ales cândva România pentru a-şi dezvolta afacerile s-au mutat pe alte meleaguri. În ce domenii ar putea atrage statul român capital din afara ţării? Ar trebui Guvernul să protejeze afacerile autohtone dat fiind că cele străine îşi îndreaptă atenţia către ţările mai ieftine?

    ECONOMIE: Armata e cu noi! FMI e cu noi!

    REPORTAJ: Abu Dhabi – miros de cauciuc încins pe circuitul F1

    SPECIAL: Frica de viitor, văzută de la Davos

    ASIGURĂRI: Manageri – costul dreptului de a greşi

    BUSINESS Magazin este revista de business care, într-o manieră clară şi accesibilă, prezintă evenimentele cu adevărat relevante din mediul de afaceri din România şi din lume. De şase ani, evenimentele ce au impact asupra economiei şi mediului de afaceri românesc sunt reflectate cu acurateţe în analizele BUSINESS Magazin, iar premiile obţinute în aceşti ani sunt o recunoaştere a valorii brandului BM. BUSINESS Magazin apare lunea şi poate fi cumpărată de la centrele de difuzare a presei, la preţul de 4,9 lei.

  • Davos: Marii bancheri ai lumii sunt tot mai încrezători în rezolvarea crizei zonei euro

    Participanţii la o reuniune privată de la Forumul Economic Mondial de la Davos, între care s-au aflat directorii generali ai JP Morgan Chase, Barclays, Citigroup şi UBS, au recunoscut că au avut loc progrese semnificative.

    Majoritatea au menţionat lansarea de către Banca Centrală Europeană (BCE), luna trecută, a unor împrumuturi ieftine pe trei ani, în valoare de aproape 500 de miliarde de euro, ca un posibil moment de cotitură, după aproape trei ani de haos pe pieţele financiare care a pus în pericol pe unii dintre cei mai mari jucători din sectorul financiar.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • BCR Leasing oferă finanţare pentru vehicule comerciale mai vechi de 6 ani

    Oferta celor două companii – vehicul şi finanţare – se adresează firmelor care vor să cumpere un vehicul comercial cu o vechime mai mare de 6 ani şi care nu îşi pot finanţa integral achiziţia din resurse proprii.

    “Există multe companii care activează în domeniul construcţiilor sau al transporturilor şi care nu îşi pot permite în acest moment să achiziţioneze vehicule comerciale noi, având în vedere costurile ridicate. Produsul nostru le va permite să ramână active în piaţă, într-un mediu economic încă dificil”, a declarat Bogdan Speteanu, director general al BCR Leasing.

    Interesul potenţial companiilor pentru acest tip de vehicule rezultă şi din configuraţia parcului circulant de vehicule comerciale al Romaniei, care este format preponderent din maşini cu o vechime de peste 6 ani. Tranzacţiile de vânzare-cumpărare de vehicule comerciale rulate au reprezentat un segment de piaţă cu dimensiuni ce au ajuns în 2011 la dublul volumelor de vehicule noi vândute.

    Vehiculele achiziţionate prin acest serviciu de finanţare beneficiază şi de garanţie tip drive-line pe o perioadă de şase luni, valabilă în reţeaua de service autorizat Cefin.

    “Această ofertă ne va ajuta să devenim mai competitivi şi în ofertele pentru înlocuirea marilor flote, pentru că în principal vehiculele comerciale înmatriculate în perioada 2002 şi 2006 sunt produsele tipice de trade-in”, a declarat Stefano Albarosa, CEO al Cefin România.

    BCR Leasing IFN este prezentă pe piaţa românească de leasing din 2001, ca subsidiară a BCR.

    Cefin România este dealer autorizat Iveco, comerciant de vehicule comerciale rulate şi furnizor de servicii şi produse post-vânzare (service, piese de schimb, consumabile), având în prezent 8 puncte de vânzari de vehicule comerciale şi servicii în Bucureşti, Arad, Constanţa, Deva, Galaţi, Piteşti, Ploieşti şi Timişoara.