BusinessMagazin

Blog

  • Ce-au cautat la San Diego

    Festivalul de film de la Berlin se lauda la sfarsitul editiei din februarie ca a vandut nu mai putin de 400.000 de bilete in 11 zile, un succes fara precedent. Conventia Comic-Con din San Diego a vandut 126.000 de abonamente pentru evenimentul cu acelasi nume in doar patru zile.

    Astfel de evenimente, unde se prezinta in premiera mondiala fragmente din cele mai asteptate blockbustere ale anului, au o importanta covarsitoare in exact ce stie Hollywoodul sa faca cel mai bine: marketing. “Congrese” (de acum o sa folosim termenul de “conventie”) anuale ale fanilor de comics-uri, SF si fantasy se tin in toata lumea, fiecare cu specializarea lui si cu un public fidel ce se bate anual pentru numarul limitat de abonamente netransmisibile.

    Daca la prima conventie a organizatorului San Diego Comic-Con nu au venit decat 300 de persoane, iar evenimentul a avut loc in salonul unui hotel obscur, cu totul alta este situatia in ultimii ani. In 1991, SDCC, asa cum o cunosc abonatii fideli, s-a mutat in pe atunci recent inauguratul Convention Center, unde ocupa un singur etaj. In prezent ocupa intregul edificiu, iar o mare parte din conferinte si evenimentele adiacente s-au mutat in alte hoteluri sau in corturile gigantice amenajate in preajma.

    Succesul organizatorilor SDCC este cat se poate de graitor in ceea ce priveste importanta acestui tip de eveniment la Hollywood. De fapt, conventiile au devenit echivalentul mult mai popular (in toate sensurile termenului) al celebrelor festivaluri de film, unde se prezinta tot ce este mai nou si interesant la capitolul cinema de arta. Conventiile americane ii lasa pe Kim Ki-duk sau pe fratii Dardenne sa-si vada de treaba, dar sunt in stare sa-ti spuna tot ce vrei sa stii despre filme precum “Iron Man 2”, “Avatar”, “New Moon” si multe altele, in conferinte, in timpul unui weekend prelungit de la finele lunii iulie. Nume mari precum James Cameron, Peter Jackson, Tim Burton, Johnny Depp, Robert Zemeckis sau John Lasseter isi fac intotdeauna loc in agendele cu siguranta incarcate pentru a da raportul in fata batalioanelor de fani, cu atat mai greu de impresionat cu cat stacheta lor este mult mai ridicata decat in cazul consumatorilor obisnuiti.

    O vorba umbla pe la Hollywood: “o impresie buna lasata la San Diego face cat o intreaga campanie de promovare”. Nimic mai adevarat, iar marile studiouri fac tot posibilul sa fie sigure ca fanii pleaca multumiti de la evenimente si ca se grabesc sa-si umple paginile din retelele de socializare online sau conturile pe Twitter cu o multitudine de comentarii laudative. De fapt, avalansa de vedete, zecile de minute proiectate in premiera, standurile cu obiecte promotionale exclusive (exclusiv de scumpe) si conferintele pe mai toate subiectele posibile si imposibile (legate de film, fireste) nu sunt decat un imens teaser pentru blockbusterele ce vor vedea in curand lumina ecranului.

    Privita ca un imens spatiu de reclama, conventia beneficiaza de prezentari exclusive din partea marilor studiouri, care pun la cale adevarate spectacole multimedia intesate de surprize pentru a-si multumi, uimi si soca fanii, obtinand exact acea faima atat de necesara intro lume unde succesul unui film este proportional cu numarul de oameni la curent cu aparitia lui pe ecrane inainte ca premiera sa aiba loc.

  • Ierbivor fara cauza

    Este vorba despre barbati adepti ai unui stil de viata linistit si necompetitiv, formati in perioada de expansiune accelerata a economiei Japoniei si ce a urmat dupa ea, scrie Reuters. Ca adulti, ei resping acum comportamentul traditional masculin in materie de relatii, serviciu si consum, manifestandu-si astfel dezamagirea fata de starea economiei si implicit a societatii.

    Atentia de care s-au bucurat din partea mass-media a starnit si interesul specialistilor in marketing, care s-au gandit sa-i studieze pentru a vedea daca pot fi o sursa de profit, mai ales ca multi “ierbivori” sunt foarte atenti la aspectul lor. Firma de cercetare de piata M1 F1 Soken a intervievat o mie de barbati cu varste cuprinse intre 20 si 34 de ani, circa jumatate dintre subiecti identificandu-se drept “ierbivori”. Studiul M1 F1 Soken a relevat ca acestor barbati le lipseste increderea in fortele proprii, sunt solitari si petrec mult timp navigand pe internet.

    Starea lor de spirit este, se pare, o reactie fata de sfarsitul perioadei de expansiune economica accelerata a Japoniei de la finalul anilor ‘80, cand preturile cresteau si perspectivele de dezvoltare erau pozitive, dar dupa care a venit recesiunea. Asa s-ar explica inmultirea celor ce pot fi incadrati in categoria “ierbivorilor”, desi persoane cu asemenea caracteristici n-au lipsit niciodata in Japonia, considera jurnalistul Maki Fukasawa, cel care a inventat denumirea. “Ierbivorii” sunt foarte atenti la lucrurile pe care le cumpara si nu iau niciodata ceva doar ca sa-si impresioneze anturajul – in parte si pentru ca nu isi permit sa o faca, deoarece sunt de regula angajati cu norma redusa si nu pot obtine o slujba cu norma intreaga.

    Dupa cum explica un “ierbivor”, nici nu stiu incotro s-o apuce, dar nici nu vor sa urmeze modelul traditional al societatii nipone, unde barbat inseamna un om de cariera, dedicat total muncii si capabil sa-si sustina familia. “De copil n-am putut sa sufar cand mi se tot zicea ”, marturiseste Roshinante, cum isi spune “ierbivorul”.

  • Bun venit pe piata cumparatorului

    Invocand intreaga lor experienta, cei doi traseaza un tablou al pietei imobiliare romanesti, al evolutiei sale istorice, al psihologiei actorilor imobiliari, al mecanismelor ei globale si locale, incercand sa configureze niste posibile linii de evolutie a domeniului. Primele capitole ofera raspunsuri la intrebari simple, dar esentiale: Cum trebuie aleasa amplasarea unei proprietati imobiliare? Trebuie sa apelam la serviciile unui broker imobiliar? Cum sa evaluam o proprietate? Ulterior suntem introdusi in nuantele subiectului, in laturile sale cu vizibilitate mai redusa: Cum sa cumperi cu banii altora? Ce trebuie sa stii inainte de a semna actele de proprietar? Cum sa investesti putin si sa castigi mult?

    Sectiunea de final a cartii ne aduce in prezentul imobiliar, oferindu-ne sfaturi despre modul cum trebuie sa reactionam in acest moment de deruta economica. Iata cateva dintre ele: “O piata imobiliara fluctuanta are propriul sistem imunitar care o fereste de boli grave. Perioadele de scadere sau cele de criza reprezinta mecanismul imunologic prin care piata imobiliara se curata de tot felul de neaveniti si oportunisti, care reprezinta pentru ea ceea ce reprezinta virusii pentru organismul uman”. Sau: “Este o mare greseala sa te abtii de la investitii in perioadele de scadere.

    Banii trebuie folositi pentru a cumpara cand preturile se apropie de cel mai scazut nivel”. Rezumand, autorii sustin ca in perioadele de criza economica generala apar foarte multe oportunitati, ca se “deschid portile raiului”, pentru ca in aceste momente se nasc noi legaturi comerciale care in perioadele de crestere sunt aproape imposibile si ca s-a intrat in perioada numita “piata cumparatorului”, cand se pot cumpara case la preturi bune.

  • Pilula rosie, pilula albastra

    Sa le fie rusine. Sistemul de asistenta medicala este in criza. Soarta clasei mijlocii a Americii atarna de un fir de par. Si pe ecranele televizoarelor noastre a aparut un presedinte care intelege foarte bine toate acestea si implicatiile lor. Obama a fost bun in special cand a vorbit despre controlarea costurilor serviciilor medicale. Si aici avem o lectie fundamentala, adica daca e vorba sa reformam sistemul medical, compasiunea si eficienta de cost merg mana in mana.

    Ca sa vedeti despre ce vorbesc, comparati ce a spus si ce a facut Obama in privinta sistemului medical cu declaratiile si actiunile predecesorului sau. Presedintele George W. Bush, poate va mai aduceti aminte, era profund neinteresat de soarta celor neasigurati. “Vreau sa zic – oamenii au acces la sistemul medical din America”, remarca el odata; “la urma urmei, trebuie doar sa mergi la o camera de urgente”. In acelasi timp, Bush pretindea ca este impotriva cheltuielilor guvernamentale excesive. Dar ce a facut ca sa limiteze costurile planului de asigurare Medicare, cel mai mare debuseu al cheltuielilor de la bugetul federal? Nimic.

    De fapt, legea din 2003 de modernizare a Medicare a umflat costurile, atat prin impiedicarea negocierilor pe pretul medicamentelor, cat si prin suspendarea subventiilor pentru companiile de asigurari. Acum, Obama incearca sa ofere fiecarui american acces la asigurarea medicala, in acelasi timp facand si mai mult decat orice alt presedinte ca sa controleze costurile. Nu stiu cata lume intelege semnificatia propunerii lui Obama de a da MedPAC, corpul de experti consilieri ai Medicare, puteri adevarate. Dar acesta este un pas major pentru reducerea cheltuielilor fara rost – adica a proliferarii procedurilor fara beneficii medicale – care umfla costurile serviciilor medicale americane. Si atat administratia Obama, cat si democratii din Congres au accentuat importanta “cercetarii eficientei comparative” – adica a vedea care proceduri medicale anume chiar dau rezultate.

    Asa incat angajamentul administratiei Obama cu privire la sectorul medical continua, cu o vointa fara precedent de a aborda serios cheltuirea cu cap a fiecarui dolar intrat in sistemul sanitar. Si asta face parte dintr-un model mai cuprinzator de gandire. Multi experti in servicii medicale cred ca unul dintre principalele motive pentru care noi cheltuim pe sanatate mai mult decat oricare alta tara avansata, fara insa a obtine si rezultate mai bune, este sistemul de taxare a serviciilor, unde spitalele si doctorii sunt platiti pentru tratamentele si procedurile oferite, nu pentru rezultate. Si dupa cum a spus si presedintele, aceasta creeaza stimulente pentru furnizorii de servicii medicale sa faca mai multe teste, mai multe operatii si asa mai departe, indiferent daca acestea ajuta sau nu pacientii. Dar unde in America se ia in serios trecerea de la plata per serviciu la o abordare mai integrata a asistentei medicale?

    Raspunsul este: Massachusetts, stat care a introdus in urma cu trei ani un plan de asistenta medicala echivalent in unele privinte cu o repetitie pentru reforma nationala a sistemului si care acum cauta modalitati de a controla costurile. De ce actiunea de substanta pivind costurile medicale merge mana in mana cu compasiunea? Un raspuns este ca a avea compasiune inseamna nu sa inchizi ochii la consecintele directe ale cresterii costurilor asupra oamenilor. Cand primele de asigurare medicala s-au dublat in timpul administratiei Bush, sistemul nostru sanitar “a controlat costurile” abandonand din brate multi angajati. Dar din punctul de vedere al administratiei Bush, nu era o problema.

    Daca insa credeti in asigurarea universala, pe de alta parte, este o problema si e nevoie de o solutie pentru ea. Dincolo de asta, as sugera ca aceia care vor sa reformeze nu au autoritatea morala de a se infrunta cu ineficienta sistemului daca nu sunt pregatiti sa-i eradicheze si cruzimea. Daca Bush ar fi incercat sa limiteze cheltuielile pentru planul de asigurare Medicare, ar fi fost acuzat, pe buna dreptate, ca reduce beneficiile tocmai ca sa le poata oferi celor bogati si mai multe reduceri de impozite. Obama, spre deosebire de Bush, poate lega reforma Medicare de scopul protejarii celor mai putin norocosi si de consolidarea clasei mijlocii.

    Ca o problema practica, politica, controlul costurilor medicale si extinderea accesului la asigurare medicala nu sunt alternative opozabile; trebuie sa le faci fie pe ambele, fie sa nu faci niciuna. La un moment dat, Obama a vorbit despre o pilula rosie si una albastra. Suspectez, desi nu sunt sigur, ca s-a referit la o scena din filmul “Matrix” unde una dintre pastile aduce ignoranta si cealalta intelegere. Ei bine, in cazul asigurarilor medicale, o pilula inseamna continuarea actualei stari de fapt, in care primele de asigurare vor continua sa creasca, numarul americanilor fara asigurare va ajunge pana la cer, iar costurile serviciilor medicale vor face bucati bugetul federal. Cealalta pilula inseamna reformarea sistemului, garantarea asistentei medicale pentru toti americanii, concomitent cu eficientizarea ei. Ce pilula alegeti?

  • Reportaj: Batalia teraselor de pe Smardan

    Este marti seara si pentru prima data in ultimele zile se pare ca nu va mai ploua in Bucuresti. Un motiv clar de bucurie pentru chelnerii barurilor si ai restaurantelor din centrul vechi al Capitalei, a caror principala preocupare este cum sa duca mai repede comenzile clientilor care au umplut aproape toate terasele, desi nu este sfarsit de saptamana. “Cui ii cer un suc?”, intreaba o tanara proaspat sosita la masa unor cunostinte. “Ti-l aduc eu”, spune unul dintre cei de la masa, se ridica si intra in bar. “Ah, nu stiam ca el serveste aici”, spune tanara, iar raspunsul vine imediat de la o alta persoana de la masa: “Nu doar ca serveste, este proprietar, e barul lui si al unor prieteni”. Prietenii in cauza, patru la numar, se stiau deja, impartasind o pasiune comuna prin intermediul careia s-au si cunoscut: motocicletele.

    “Intr-o zi din primavara, treceam pe strada si am simtit ca aici se fac bani. Si ne-am spus sa ne facem un bar pentru motociclisti”, povesteste Giani Manta (35 de ani), unul dintre cei patru proprietari ai barului Jaya Café, deschis la jumatatea lunii mai pe strada Smardan. Desi niciunul dintre ei nu avusese experienta in domeniu, au luat decizia cat se poate usor. “Tocmai ma intorsesem si eu dupa opt luni in Tibet. M-am dus sa ma refac dupa 11 ani de corporatism”, intervine Emil Spataru (35 de ani), facand referire la perioada cat a lucrat in cadrul fostului operator de stat Romtelecom. Era singurul care a venit de la statutul de angajat; Giani Manta are o firma de constructii si un magazin de imbracaminte, iar Mihai Sorin, un alt actionar, o agentie imobiliara – in timp ce al patrulea actionar, Cristian Scarlat, tocmai a absolvit un master in Administrarea Afacerilor la Academia de Studii Economice din Bucuresti.

    “Nu suntem niste pierde-vara fiindca am facut asta si suntem aici. Facem doar o reconversie profesionala”, spune zambind unul dintre ei, intre doua comenzi. Cei patru au angajat un barman profesionist si alte cinci persoane, “ajutorul in bar” venind din dorinta de a se lucra in schimburi, dar si fiindca “mai avem si celelalte businessuri, avem familii… dar am sta mereu aici”, recunoaste Giani Manta. Aceeasi situatie, cand comanda este adusa uneori chiar de proprietarul barului sau restaurantului, poate fi intalnita la multe din localurile deschise in centrul vechi. Numarul acestora este mai mult decat dublu comparativ cu anul trecut, aproape 50 de localuri asteptandu-si clientii in fiecare zi.

    Iar pana la venirea sezonului rece vor mai fi inaugurari. “Speram sa deschidem pana la sfarsitul verii”, afirma Vasi Andreica, dezvoltatorul celor doua cafenele Coffee Store si importatorul cafelei Moak in Romania. Andreica a inchiriat un spatiu amplasat chiar langa cafeneaua de pe Smardan, pe 140 mp, unde intentioneaza sa deschida un pub cu specific irlandez, cu 100 de locuri, fara a lua in calcul terasa. Investitia maxima luata in calcul este de 200.000 de euro. “Un om de afaceri investeste in centrul vechi pentru viitor. Daca va fi anul acesta sau la anul sau in 2011 nu pot spune, dar zona va fi la fel ca in orice centru istoric din Europa”, spune Andreica, care a inchiriat spatiul pe zece ani, perioada maxima pentru zona, avand in vedere ca majoritatea spatiilor sunt inchiriate pe trei-cinci ani. Jaya Café, care are 100 de metri patrati, a fost inaugurat dupa o investitie de 50.000 de euro, dar sumele de inceput pentru un local in zona pot sa varieze foarte mult in functie de mobilierul ales sau de existenta sau nu a unei bucatarii proprii. “Nu cred ca pierde cineva bani in centrul vechi”, considera Vasi Andreica.

    In schimb, capitalul initial de pornire reprezinta principala problema, amortizarea facandu-se in doi ani sau mai mult, in functie de rulajul zilnic. Potrivit datelor furnizate de proprietarii si administratorii localurilor din zona, incasarile medii se situeaza in jur de 700-1.000 de euro pe zi, zilele de weekend ridica media cu circa o treime, in timp ce restaurantele, gratie faptului ca servesc si mancare, pot ajunge si la incasari de 3.000-4.000 de euro in zilele cele mai bune.

  • Madonna in Romania, o afacere de aproape 5 mil. euro (GALERIE FOTO)

    Bai nene, este super mortala baba asta, o duce vocea de zici ca
    e playback, nu pot sa-mi revin ce mult mi-a placut. Plus o
    coregrafie bestiala. Le da clasa la astea tinere gen Beyonce,
    Aguilera si alti copii ai marketingului. O fi ea controversata, o
    fi batrana, dar este artista adevarata la care nu dai banii degeaba
    pe bilet”, scria in urma cu doi ani un utilizator pe forumul
    computergames.ro despre concertul Confessions 2006 al Madonnei.
    Inca de pe atunci se auzeau zvonuri despre venirea artistei in
    Romania.

    Zvonurile au continuat in 2008, cand Madonna a inceput cel de-al
    noualea turneu, Sticky & Sweet, dupa aproape trei decenii de
    cariera muzicala, in care a castigat 20 de premii si 67 de
    nominalizari, mai multe decat oricare alt artist. Zvonurile nu se
    auzeau degeaba – negocierile pentru aducerea Madonnei chiar au
    inceput in urma cu doi ani. Laura Coroianu, director al Emag!c –
    lider al pietei de organizari de concerte din Romania, cu o cota de
    piata de 80%, dupa propriile estimari – povesteste ca a purtat
    initial discutii cu agentii cantaretei pentru un concert care
    trebuia sa aiba loc in septembrie anul trecut. Insa toata portiunea
    din Europa de Est a turneului “Sticky &Sweet 2008” s-a anulat,
    iar evenimentul a fost mutat in vara lui 2009. “Intotdeauna trebuie
    sa se creeze o intreaga portiune de turneu, fiindca in momentul in
    care artistul merge in noi teritorii, in afara celor deja cunoscute
    din Occident (Paris, Londra, Amsterdam si altele), trebuie sa lege
    foarte bine tarile in care concerteaza, astfel incat sa faca sens
    din punct de vedere economic”, explica Laura Coroianu.



    Chiar daca nu se va ridica la amploarea concertelor Madonnei din
    Vest, evenimentul este cea mai mare manifestare de acest gen din
    Romania: peste doua saptamani in Parcul Izvor ar putea veni 70.000
    de oameni, cel mai numeros public prezent pana acum in Romania la
    un concert. Pana in acest moment, s-au vandut aproximativ 80% din
    bilete, cu o perioada de pre-sale aglomerata, in care s-au dat
    peste 20% din locuri. Conform unor calcule realizate de Business
    Magazin, concertul ar putea genera venituri de aproximativ 4
    milioane de euro numai din vanzarile de bilete. O suma aproape
    egala cu intreaga piata de concerte din Romania anului 2007, care
    arata faptul ca Madonna era un artist asteptat. “Madonna este…
    Madonna. Am dansat pe muzica ei de la 16 ani si dansez si acum.
    Este fascinanta, fiindca s-a reinventat mereu. Nu stiu in ce masura
    lumea merge sa o vada pentru muzica ei, cat mai ales pentru show”,
    spune Ioana Manoiu (managing partner GMP PR), in general amatoare
    de concerte si care a avut grija sa isi ia bilet din prima
    saptamana cand au fost puse in vanzare.

    La fel a facut si Beatrice Danis, managing partner al Brand
    Tailors, fiindca o considera pe cantareata la fel de actuala ca in
    urma cu 20 de ani. Pentru concertul din parcul Izvor peste 1.200 de
    oameni din echipa cantaretei vor veni in Romania cu mai multe zile
    inaintea evenimentului pentru a pregati toate cele necesare. Patru
    macarale vor ridica scena de 100 de tone, iar productia va fi
    fabuloasa, dupa cum spune Laura Coroianu – “ca si cum am construi
    un mic orasel pentru cateva zile”. Desi vorbeste cu entuziasm
    despre organizare, Laura Coroianu tine sa respecte cu strictete
    clauzele de confidentialitate din contract si nu a facut nicio
    dezvaluire privind onorariul Madonnei, admitand insa ca este
    “foarte interesant”. Nivelul acestuia este similar cu cel perceput
    in tari occidentale, intrucat artistii nu fac rabat pe considerente
    de economie nationala. Singura modalitate de a obtine o reducere de
    pret este prin cumpararea un pachet de concerte de la agentul care
    reprezinta mai multi artisti.



    “Mai vad tot felul de articole prin ziare in care se spune despre
    cate un cantaret ca ar costa atata. Nu are Joe Cocker un pret scris
    in frunte. Se poate intampla ca un artist sa fie in turneu in
    perioada respectiva, sa i se anulezeze din diverse motive un oras,
    sa aiba nevoie de inca un concert si astfel sa il poti aduce la un
    pret extrem de avantajos. E vorba si de noroc”, explica Laura
    Coroianu. Nici criza nu are un impact prea mare asupra onorariului
    acceptat de artisti.

  • Depozitele cu criza

    Inceputul lunii august a venit cu o schimbare profesionala pentru Vlad Radu Dumitrescu, care a ocupat in ultimii aproape doi ani functia de country manager al ProLogis, unul din cei mai mari dezvoltatori si proprietari de spatii logistice din lume. “Este adevarat, de la 1 august nu mai lucrez in cadrul companiei. Initial eram opt oameni si vor mai ramane doi”, a declarat Dumitrescu, fara a oferi amanunte privind argumentele restructurarii echipei.

    Potrivit informatiilor din industrie, ProLogis a decis stoparea planurilor de dezvoltare a unor noi spatii logistice, dupa ce a finalizat aproximativ 108.000 de metri patrati inchiriabili in proiectul ProLogis Park Bucharest A1, amplasat pe autostrada Bucuresti-Ploiesti. Dezvoltatorul ar fi trebuit, conform declaratiilor anterioare ale lui Dumitrescu, sa inceapa constructia unei noi faze din parcul logistic amplasat langa Bucuresti, care ar fi urmat sa aiba o suprafata inchiriabila de 45.000 de metri patrati – in total sunt prevazuti aproape 300.000 de metri patrati de spatii – si era in discutii pentru achizitionarea terenului necesar constructiei unui proiect similar in zona Aradului. Dumitrescu spune ca inca din toamna anului trecut s-a decis renuntarea la intentiile privind proiectul din vestul tarii si la cele legate de inceperea unei noi faze din ProLogis Park Bucharest A1. Suprafata actuala construita este inchiriata in procent de 100%.

    Situatia nu este singulara pe piata. Si echipa locala a Eyemaxx Real Estate s-a redus de la opt la trei angajati, printre cei plecati numarandu-se si Johannes Rudnay, directorul filialei locale. “In acest moment nu exista o cerere puternica pentru spatii logistice. In plus, obtinerea unei finantari este foarte dificila”, afirma Andre Hofer, CEO al Eyemaxx, cu privire la inghetarea planurilor de dezvoltare ale companiei. Eyemaxx a vandut la inceputul lunii mai participatiile de 50% detinute in doua proiecte logistice in Timisoara si Ploiesti, precum si alte trei terenuri, catre fostul sau partener, fondul austriac de investitii Immoeast. Andre Hofer spune ca nu stie in acest moment daca Eyemaxx va fi dezvoltatorul proiectelor preluate de Immoeast; intentiile companiei, care prevedeau inainte de venirea crizei investitii de 500 de milioane de euro in zece parcuri logistice, sunt incerte.

    Inghetarea planurilor de dezvoltare a fost vizibila pe parcursul primelor sase luni ale anului, cand in Bucuresti si imprejurimi s-au livrat doar 40.000 de metri patrati de spatii logistice, comparativ cu 350.000 in perioada similara a anului trecut, potrivit unui studiu realizat de catre Colliers International. Astfel, stocul total de spatii logistice din zona Capitalei a ajuns la 920.000 de metri patrati si rata de neocupare a urcat la sfarsitul primului semestru la 10%, fata de 4% la finalul lui 2008. Analistii companiei estimeaza ca in a doua jumatate a anului nu vor mai fi terminate proiecte, iar inceperea altora noi e incerta, in contextul dificultatii de a obtine finantare si al cererii care se manifesta cu predilectie pentru spatiile aproape sau deja finalizate.

     

  • Poze noi: SUV-ul Dacia, sub brandul Renault?

    Pozele publicate de site-ul francez  vin la putina vreme dupa anuntul facut de o alta publicatie franceza, L’Automobile, potrivit caruia una SUV-ul Dacia ar putea avea si o versiune de sapte locuri si s-ar putea numi Kanjara. In plus, potrivit francezilor, va imparti aceeasi platforma tehica cu Nissan Qashqai – fiind astfel primul model Dacia din "era Renault" care nu va mai fi proiectat pe platforma "Logan", potrivit L’Automobile.

    La doua luni dupa ce a prezentat oficial primul sau crossover (un model aflat al limita dintre doua segmente traditionale), au aparut deja mai multe seturi de poze spion cu modelul SUV pe care Dacia urmeaza sa il prezinte oficial in toamna.

    Lansarea Stepway (denumirea oficiala a crossover-ului) venea la alte doua luni dupa ce Dacia prezentase concept-car-ul Duster, primul concept car veritabil al producatorului roman. Asteptam comentariile voastre legate de modul cum arata SUV-ul Dacia si, mai ales, de sansele pe care credeti ca le poate avea acest model in lupta cu ceilalti concurenti din piata.

    Cititi aici mai multe despre cele 1,3 milioane de masini produse de Dacia de la preluarea de catre Renault in urma cu zece ani, dar si despre strategia de marketing a Dacia pe timp de criza.

    Sursa foto L’Automobile, forum.4tuning.ro, Daciaclub.ro si compania.

     

  • Deficit bugetar sub 6% din PIB in 2010

    Seful delegatiei FMI in Romania, Jeffrey Franks, a declarat, luni, intr-o conferinta de presa, ca pe partea de venituri lucrurile nu se vor imbunatati foarte mult, explicand astfel diferenta intre reducerea deficitului bugetar si cea a deficitului structural.

  • Paul Krugman: Pericolul unei noi mari depresiuni economice a fost depasit

    Cu toate ca cea mai dificila parte a crizei a trecut, lumea se confrunta cu o incetinire de durata a economiei, comparabila cu "deceniul pierdut" prin care a trecut Japonia in anii ’90, a afirmat Krugman, la un forum international organizat in Kuala Lumpur, Malayezia, conform AFP.

    "Nimeni nu cunoaste calea de iesire. Ne lipsesc foarte mult modelele", a spus economistul.

    In trecut, statele isi puteau reveni rapid, ajutate de exporturi, insa, in conditiile in care criza financiara s-a raspândit la nivel mondial, aceasta solutie nu mai este de actualitate.

    El considera ca nici scenarii precum majorarea cheltuielilor de consum si a investitiilor din sectorul corporatist sau imobiliar nu pot ajuta la relansarea economiei mondiale, si nici a celei din SUA. Krugman a subliniat ca sistemul financiar trebuie restructurat pentru a se evita aparitia unei noi crize, in acelasi timp elaborându-se legi mai eficiente pentru sectorul bancar.

    Cititi mai multe articole scrise de economistul care a obtinut premiul Nobel in 2008 pe www.businessmagazin.ro.