BusinessMagazin

Blog

  • Prognoza meteo: Săptămâni de contraste, de la ploi abundente la secetă

    Meteorologii anunţă un început ploios pentru următoarele patru săptămâni, mai ales în sud-est. Regiunile vestice şi sud-vestice vor avea parte de precipitaţii normale. Temperaturile vor fi „uşor mai ridicate” decât cele normale.

    Săptămâna 22 – 29 iulie

    Valorile termice se vor situa în general în jurul celor specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cu excepţia regiunilor vestice şi sud-vestice, unde cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale, regimul puviometric va fi excedentar, mai ales în sud-estul teritoriului.

    Săptămâna 29 iulie – 5 august

    Temperaturile medii vor fi uşor mai ridicate decât cele specifice pentru acest interval în regiunile sudice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale. Regimul pluviometric va fi uşor deficitar în regiunile vestice, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal pentru această perioadă.

    Săptămâna 5 – 12 august

    Temperatura medie a aerului va avea valori uşor mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, în toate regiunile, dar mai ales în cele vestice şi sudice. Cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă în regiunile estice şi sud-estice, iar în rest va fi deficitar.

    Săptămâna 12 – 19 august

    Mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, dar mai ales în regiunile vestice şi sudice. Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va fi deficitar în cea mai mare parte a ţării.

  • Cel mai ieftin produs alimentar, covrigul „cel de toate zilele“, ajunge la vânzări de 1 mld. lei. Reţeta? Scumpiri şi expansiune. Un covrig costă acum 2 lei, dublu faţă de anii de dinainte de pandemie şi de patru ori mai mult decât acum un deceniu

    În ultimii 10-15 ani, covrigăriile şi patiseriile au devenit destinaţia zilnică pentru micul dejun sau prânz pentru tot mai mulţi români, motiv pentru care şi numărul acestor unităţi a crescut puternic atât în urbele mari, cât şi în oraşele mici şi medii. 

    ♦ Chiar şi aşa, el rămâne unul dintre cele mai ieftine produse alimentare, fiind văzut de mulţi drept o alternativă mai ieftină la mic dejun.

    În ultimii 10-15 ani, covrigăriile şi patiseriile au devenit destinaţia zilnică pentru micul dejun sau prânz pentru tot mai mulţi români, motiv pentru care şi numărul acestor unităţi a crescut puternic atât în urbele mari, cât şi în oraşele mici şi medii. La nivel naţional, sunt câteva mii de astfel de localuri, conform estimărilor ZF, care situează această piaţă la cel puţin 1 mld. lei.

    La un preţ mediu de 2 lei, asta ar însemna că anual în România se vând 500 de milioane de covrigi, adică 25-30 de covrigi de persoană pe an Doar că aceste businessuri nu vând doar atât, ci şi pateuri, plăcinte, sendvişuri pizza sau cafea, produse cu preţuri mai mari de 2 lei.

    Chiar şi aşa, astfel de alimente sunt văzute de români drept o alternativă mai ieftină la mic dejun sau chiar prânz, fapt ce face ca la multe businessuri de profil să fie coadă zi de zi, indiferent de oră, uneori numărul de persoane care aşteaptă depăşind 20-30. Astfel, mizând pe volume mari şi preţuri relativ mici, a ajuns cel mai ieftin produs alimentar, covrigul „cel de toate zilele“, la vânzări de 1 mld. lei. Reţeta? scumpiri şi expansiune.

    Un covrig costă acum 2 lei, dublu faţă de anii de dinainte de pandemie şi de patru ori mai mult decât acum un deceniu. Chiar şi aşa, el rămâne unul dintre cele mai ieftine produse alimentare, în contextul în care un mic dejun în oraş, cu tot cu cafea, poate ajunge la 50-80 de lei de persoană. Acest model de business a făcut ca piaţa covrigă­riilor să ajungă la pragul de 1 mld. lei vânzări mai repede ca alte sectoare alimen­tare, precum pastele sau cerealele pentrul micul dejun, arată datele ZF de la compania de cercetare Euromonitor. Aceste pieţe sunt unele unde lupta se dă între branduri mari, unele locale, unele internaţionale. În piaţa covrigăriilor, numele sunt exclusiv autohtone.

    Cei patru jucători mari – reţelele Gigi, Matei, Petru şi Luca – au afaceri de peste 750 mil. de lei cu 250 simigerii. În umbra celor mari s-au dezvoltat şi multiple alte afaceri care au ajuns între timp la 5-10 sau chiar 15 unităi. Sara Pretzel, Crosta, Patiseria Tineretului ori Simigeria Ioan sunt doar câteva exemple dintr-o piaţă extrem de efervescentă şi fragmentată.

     

  • Un emigrant a crescut într-o familie cu 21 de fraţi, a luptat în război şi a creat de la zero o afacere care l-a propulsat în liga miliardarilor. Compania a fost vândută cu o sumă fabuloasă

    Moştenind „microbul antreprenoriatului” de la părinţii săi, negustori de bere germani, Adolphus Busch a avut ideea – inspirată – de a aduce gustul berii nemţeşti peste ocean, în Statele Unite, unde emigrase la doar 18 ani. Aşa a luat naştere gigantul Anheuser-Busch, din portofoliul căruia fac parte branduri cunoscute, ca Budweiser sau Stella Artois.

    Născut în 1839, în Germania, într-o familie înstărită de negustori din industria berii, cu 22 de copii, Adolphus Busch a urmat liceul în Bruxelles, iar la vârsta majoratului a emigrat, alături de fraţii săi mai mari, în Statele Unite, stabilindu-se în St. Louis, Missouri. Aici a lucrat pentru o perioadă ca funcţionar, servind apoi în armata unionistă, pe durata Războiului Civil american.

    După un timp, văzând că numărul de imigranţi germani – mari consumatori de bere – continuă să crească, a venit cu iniţiativa deschiderii unei fabrici de bere cu care să aprovizioneze berăriile din oraş. Afacerea a atras atenţia unui negustor de săpun, Eberhard Anheuser, care a decis să investească în businessul lui Busch, iar mai apoi a devenit partenerul de afaceri, dar şi socrul tânărului antreprenor. În 1852, cei doi au pus bazele companiei Anheuser-Busch, iar după moartea lui Anheuser Busch a continuat să inoveze liniile de producţie, cumpărând totodată de la Carl Conrad & Co. brandul-fanion al businessului, Budweiser, care a ajuns rapid cea mai comercializată marcă de bere înaintea Prohibiţiei.

    Fondatorul a lansat, totodată, şi prima linie de maşini frigorifice din industrie, iar mai apoi a implementat procesul de pasteurizare, lucru care i-a permis să distribuie berea produsă de-a lungul întregii ţări, iar mai târziu, peste hotare. A fost, totodată, printre primii producători care au îmbuteliat berea la sticlă, şi s-a numărat, de asemenea, printre jucătorii care au preferat să facă totul in house, achiziţionând inclusiv linii de cale ferată pentru transportul mărfurilor.

    Adolphus Busch a rămas în consiliul director al companiei până la moartea sa, în 1913, moment în care frâiele businessului au fost preluate de fiul său, August. Până în 2008, afacerea a rămas în familie, August Busch IV fiind cel sub conducerea căruia businessul a fost vândut, într-o tranzacţie de 52 de miliarde de dolari, grupului braziliano-belgian InBev.

    În prezent, compania are în portofoliu peste 100 de branduri, funcţionează cu o echipă de circa 19.000 de angajaţi şi operează 12 fabrici de bere pe teritoriul Statelor Unite.  

  • Cine este românca care a reuşit să construiască o companie cu afaceri de sute de milioane de lei, acum lider în domeniul în care activează

    100 Cele mai puternice femei din business. Lucia Costea, Cofondatoare şi CEO Secom Healthcare, Secom Healthcare 

    Cifră de afaceri (2023): 178,5 mil. lei

    Număr de angajaţi: 200

    Biografie:
    Lucia Costea este cofondator şi CEO al Secom Healthcare Group, companie antreprenorială românească, lider de autoritate pe piaţa de suplimente alimentare.

    Este de părere că un business de succes, sustenabil trebuie să aibă la bază o misiune, un higher purpose, nu doar o viziune de afaceri şi este susţinut de o cultură organzaţională puternică şi de lideri autentici, empatici, care pot construi încredere reciprocă şi colaborare reală în echipele pe care le conduc.

    ► Cu două decenii în urmă, ca studentă la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, specializându-mă în germană şi rusă, perspectiva mea profesională era în mare măsură influenţată de pasiunea mea pentru limba germană. Eram profund îndrăgostită de această limbă, ceea ce m-a determinat să împărtăşesc această pasiune predând limba germană copiilor de grădiniţă, liceenilor care aspirau să urmeze aceeaşi facultate şi adulţilor, prin cursuri specializate. Această experienţă mi-a oferit multă împlinire şi satisfacţie, îmi plăcea foarte mult ceea ce făceam şi eram convinsă că vreau să fiu profesoară cel puţin pentru o perioadă. În acelaşi timp, spiritul meu curios şi dorinţa de a explora mă făceau să îmi doresc mai mult, să caut noi oportunităţi. Era o perioadă de descoperire, în care îmi doream să văd ce alte drumuri pot încerca, chiar dacă îmi era drag ceea ce făceam. Aceste aspiraţii şi deschiderea de a învăţa, de a creşte, de a evolua m-au condus în cele din urmă pe drumul antreprenoriatului, un teritoriu necunoscut la acel moment, dar care avea să devină nucleul carierei mele.

    ► Am văzut antreprenoriatul mai degrabă ca pe un proiect temporar, o aventură din care să învăţ, să mă dezvolt şi să descopăr noi perspective. Totuşi, această „aventură” s-a transformat destul de rapid într-o pasiune şi în fundamentul carierei mele. Am gestionat schimbările şi noutatea cu deschidere, curaj şi o disponibilitate constantă de a învăţa, de a construi şi de a munci. Fiecare provocare întâlnită a fost percepută de mine ca o şansă de creştere, iar adaptabilitatea şi receptivitatea la noile oportunităţi m-au ajutat să navighez prin această călătorie neaşteptată, cu  entuziasm şi bucurie.

    ► În următorii 20 de ani, mă aştept la o transformare profundă şi accelerată a lumii şi, implicit, a industriei suplimentelor alimentare, atât la nivel global, cât şi în România. Având în vedere ritmul în care se dezvoltă tehnologia şi se schimbă preferinţele consumatorilor, industria de suplimente alimentare este pregătită pentru o revoluţie semnificativă, axată pe personalizare, inovaţie şi sustenabilitate. Viziunea mea este că suplimentele alimentare vor deveni un pilon central al unui stil de viaţă sănătos, pe măsură ce categoria va fi mult mai bine înţeleasă şi apreciată de populaţie pentru rolul esenţial în prevenţie. În România, unde industria este încă la început comparativ cu alte pieţe dezvoltate, cum ar fi SUA, există un potenţial uriaş de creştere, inovare.

  • Antreprenori locali. Producătorul Lăptăria cu Caimac se uită cum să-şi mărească exporturile, inclusiv spre China

    ♦ Producătorul are o brânză maturată pe care o vinde sezonier în România, care s-ar preta la export într-o destinaţie îndepărtată.

    Adrian Cocan, cofondator al bran­du­lui Lăptăria cu Caimac, unul dintre cele mai dinamice branduri româneşti de lactate, spu­ne că anul tre­cut compania a realizat sub 1% din cifra de afaceri la export, în special pe piaţa din Uniunea Europeană, însă se uită la creşterea livrărilor peste hotare mai ales în contextul în care piaţa chinezească s-a deschis producăto­rilor români de lactate.

    „China este o piaţă foarte interesantă prin dimensiune. Dimensiunea mare înseam­nă şi că segmentul premium este suficient de mare pentru a atrage multe mărci europene.

    Pentru noi este un exerciţiu de explorare, încercăm să aflăm dacă este posibil un lanţ logistic pentru brânzeturi fine maturate“, a explicat A­dri­an Cocan, care adaugă că spre China sunt două varian­te de transport, ae­rian şi maritim. „Pentru a expedia brânzeturi maturate într-un container cu frig, maritim, brânze­tu­rile trebuie să aibă minimum un an de matu­rare pentru că o dată ajunsă la destinaţie brân­za să aibă suficient termen de valabili­ta­te pentru magazine. Avem un astfel de produs, o branză maturată foarte apre­ciată însă vândută în România doar sezo­nier“, a punctat antreprenorul.

    Adrian Cocan spune că analizează dacă este posibil să exporte pe cale aeriană, mai ales că România nu are tradiţie în logistica aeriană. „Am avut dificultăţi în a trimite un palet cu marfă cu avionul în Orientul Mijlo­ciu. Explorăm posibilităţile şi costurile. Pro­ba­bil că pe viitor va fi posibil şi profitabil, Grecia exportă cu succes produse lactate în Asia“.

    Agroserv Măriuţa, compania care pro­du­ce brandul Lăptăria cu Caimac, a raportat o cifră de afaceri de aproape 80 de milioane de lei în 2023, mai mare cu 10% faţă de anul 2022. „Anul trecut am realizat sub 1% din cifra de afaceri din export, pieţele UE fiind destinaţia predilectă. Vizăm vestul Europei şi Orientul Mijlociu (pentru extinderea li­vrărilor – n. red.) dar nu excludem alte pieţe), a menţionat el.

    Prezenţa Lăptaria cu Caimac pe pieţele externe este similară cu cea a altor branduri româneşti din sector.

    Cu excepţia multinaţionale şi a câtorva afaceri româneşti care mizează pe comunităţile de români din alte ţări europene, majoritatea producătorilor locali nu sunt prezenţI la export. De altfel, o analiză recentă a ZF arată că mai puţin de 200 de fabrici de lactate au autorizaţie pentru schimb intracomunitar, conform ultimelor date ale Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), adică sub jumătate din numărul total de firme înregistrate la Registrul Comerţului în domeniul fabricarea produselor lactate şi brânzeturilor. Iar acest lucru se vede în nivelul exporturilor care a fost anul trecut de doar 217 mil. euro, conform datelor de la INS.

    Lăptăria cu Caimac are în portofoliu lapte, iaurt, unt, smântână, caşcaval, brânzeturi maturate etc. Lăptaria cu Caimac activează pe segmentul premium.

    La final de 2023, brandul Lăptăria cu Caimac era prezent în peste 1.250 de magazine ale marilor reţele şi 250 de magazine din categoria magazinelor independente, conform ultimul raport anual al companiei de pe Bursa de Valori Bucureşt. Pentru 2024, Agroserv Măriuţa, care are un sistem integrat de producţie format dintr-o fermă vegetală, fermă de creştere a vacilor şi o fabrică de procesare a lactatelor, estimează o cifră de afaceri de 89,5 milioane de lei, arată acelaşi raport.

     

     

     

  • Cât mai este rata de neperformanţă la creditele retail, de consum şi ipotecare, şi la cât a ajuns rata NPL la IMM-uri şi corporaţii? Rata de neperformanţă la creditele de consum a depăşit 6% şi este de patru ori mai mare faţă de rata NPL la ipotecare, de 1,6%. La nivelul întregului sistem bancar, rata medie NPL este de circa 2%

    ♦ BNR: „Calitatea portofoliului de credite acordate sectorului real (companii nefinanciare şi populaţie) a continuat tendinţa de îmbunătăţire, dar unele evoluţii în structura acestuia arată o deteriorare a capacităţii de plată pentru unii debitori, un factor fiind şi condiţiile financiare restrictive, specifice fazei descendente a ciclului îndatorării“.

    Rata creditelor neperfor­man­te (NPL – non-performing loans) pe segmentul împru­muturilor populaţiei pentru consum oscilează în jurul a 6% şi este de patru ori mai mare compa­rativ cu rata NPL la creditele ipotecare, care a rămas sub 2%, la 1,6%, după cum reiese din datele BNR.

    Comparativ, în 2015 rata NPL era de circa 10-11% la creditele de consum nega­ran­tate şi de 6 – 6,5% la ipotecare.

    La companii, rata NPL este de 3,7-3,8% din credite, fiind mai ridicată decât în cazul NPL la creditele totale ale populaţiei (3,2%). Pe segmentul IMM-urilor, rata de neperformanţă trece de 4% (4,4% în decembrie 2023), fiind aproape dublă faţă de NPL la creditele corporaţiilor (2,3% în decembrie 2023), conform datelor băncii centrale.

    La nivelul întregului sistem bancar, rata medie NPL este în continuare sub nivelul de 3% din total împrumuturi. Rata cre­ditelor neperformante a început anul 2024 la 2,4%, după ce în 2023 a oscilat între 2,3% şi 2,7%. Probleme pot apărea în viitor dacă unii debitori afectaţi de preţurile mari şi dobânzile încă ridicate nu mai reuşesc să plătească ratele la credite.

    „Calitatea portofoliului de credite acor­date sectorului real (companii nefinanciare şi populaţie) a continuat tendinţa de îm­bunătăţire, dar unele evoluţii în structura acestuia arată o deteriorare a capacităţii de plată pentru unii debitori, un factor fiind şi condiţiile financiare restrictive, specifice fazei descendente a ciclului îndatorării. Astfel, rata creditelor neperformante s-a diminuat la 2,33% la finalul anului 2023 (-0,32 puncte procentuale faţă de valoarea la decembrie 2022)“, susţine BNR în raportul anual pentru 2023. În cazul portofoliului corporativ, subliniază BNR, rata de neper­formanţă a scăzut la minim istoric de la introducerea noii definiţii de către Auto­ritatea Bancară Europeană, la 3,8% în decembrie 2023, în timp ce în cazul sectorului populaţiei, aceasta a depăşit uşor pragul de 3%.

    „În structură, se observă o deteriorare a calităţii creditelor în cazul creditelor cu garanţie de stat acordate companiilor şi a celor aferente firmelor din sectorul serviciilor, dar valorile se menţin la un nivel gestionabil (2,5% în cazul creditelor cu garanţie de stat şi 4,8% în cazul creditelor acordate companiilor din sectorul serviciilor)“, mai arată banca centrală.

    În primul trimestru din anul 2024, BNR susţine că, în funcţie de tipul creditului, riscul de credit aferent împrumuturilor imobiliare se situează în continuare la niveluri scăzute (1,7% rata creditelor neperformante, Ă0,1 puncte procentuale în termeni anuali în martie 2024), în timp ce creditele de consum (inclusiv carduri de credit şi descoperit de cont) au asociată o rată de neperformanţă de 3,5 ori mai mare (5,7%).

    Pe de altă parte, banca centrală atenţionează că împrumuturile ipotecare au asociat un risc de rată a dobânzii mai ridicat, o proporţie importantă din totalul creditelor destinate achiziţiei de locuinţe şi terenuri fiind acordate cu rată variabilă de dobândă de la acordare până la scadenţă (68% versus 28% în cazul creditelor de consum, martie 2024). Totuşi, în perioada recentă, pe fondul dobânzilor mari proporţia creditelor ipotecare acordate integral cu dobândă variabilă s-a situat pe un trend descendent (68% în martie 2024 versus 82% în mai 2022).

    Capacitatea sectorului populaţiei de onorare a serviciului datoriei bancare s-a deteriorat uşor pe parcursul anului 2023 şi a continuat această tendinţă şi la începutul anului 2024, conform BNR. Astfel, rata creditelor neperformante a înregistrat valoarea de 3,3% în martie 2024, în creştere cu 0,1 puncte procentuale în termeni anuali, însă se situează sub nivelul prepandemic (-1,2 puncte procentuale faţă de martie 2019). Creditele denominate în monedă străină comportă, pe lângă riscul valutar şi un risc de credit mai ridicat, rata creditelor neperformante în acest caz fiind de 2,4 ori mai mare faţă de cea aferentă creditelor acordate în lei (6,7% versus 2,8% în martie 2024).

    Condiţiile financiare restrictive afectează într-o mai mare măsură firmele şi persoanele cu un grad mare de îndatorare, atât prin plăţi mai mari aferente creditelor contractate, cât şi prin reducerea accesului la soluţii de refinanţare, la costuri favorabile, a datoriilor, atenţionează BNR.

    „Estimările instituţiilor de credit arată o reducere marginală a riscului de credit pentru majoritatea companiilor din portofoliu, respectiv o creştere în cazul celor mai riscante. Astfel, probabilitatea de nerambursare la finalul anului 2023, conform IFRS 9, a scăzut cu 0,4 puncte procentuale pentru debitorii cu grad mai scăzut de risc (valoare a indicatorului datorii/capital sub 2), dar a crescut cu 0,3 puncte procentuale pentru cei cu grad mare de risc (valoare a indicatorului datorii/capital peste 2)“.

    În cazul portofoliului de credite acordate populaţiei, instituţiile de credit au consemnat, de asemenea, o creştere a probabilităţii de nerambursare pentru creditele ipotecare. „Astfel, pentru creditele ipotecare standard, probabilitatea medie s-a majorat cu 0,3 puncte procentuale în intervalul decembrie 2022 – decembrie 2023. Activitatea din piaţa imobiliară a încetinit în anul 2023, atât pe segmentul rezidenţial, cât şi pe cel comercial, pe fondul condiţiilor macroeconomice şi financiare mai puţin favorabile, dar şi al modificărilor repetate ale cadrului fiscal privind achiziţia de locuinţe. Preţurile imobiliare rezidenţiale au înregistrat o temperare importantă în primele trei trimestre din anul 2023“.

  • Corecţia acţiunilor Băncii Transilvania, mai mică decât gradul de distribuire a gratuitelor. Indicii bursieri urcă la noi maxime istorice

    ♦ Pe 22 iulie, la fiecare 100 de acţiuni Banca Transilvania deţinute investitorii vor vedea că în conturi au primit 14,8 acţiuni gratuite în contextul operaţiunii de majorare de capital social de 1,2 mld. lei

    Corecţia acţiunilor Băncii Transilvania (simbol bursier TLV), prin data ex-date din 18 iulie pentru a incorpora operaţiunea de majorare de capital social prin acordarea a 14,8 acţiuni gratuite la 100 de acţiuni deţinute, a fost mai mică în raport cu gradul de distribuţie a gratuitelor.

    Iar asta s-a reflectat în sens pozitiv pe cotaţie cât şi pe indicii bursieri de la Bucureşti care au atins maxime istorice în contextul în care banca are a doua cea mai mare pondere în structura BET, de 19,4%, apropiată de primul loc, Petrom cu 19,46%, arată datele agregate de ZF. „Luni intră acţiunile gratuite“, spune Marcel Murgoci, director de tranzacţionare Estinvest, cu privire la faptul că pe 22 iulie investitorii TLV vor avea la fiecare 100 de acţiuni deţinute încă 14,8 acţiuni în porto­foliu, echivalentul a 430 de lei la preţurile curente de tranzacţionare.

    Astfel, preţul de referinţă pentru acţiunile TLV a fost calculat de bancă la 28,8 lei, însă cel de tranzac­ţionare de joi a fost peste acest prag, mai exact în creştere cu 1,56% la 29,25 lei, pe fondul apetitului ridicat al investitorilor. Tranzacţiile au fost de 19 mil. lei, adică 33% din lichiditatea pe acţiuni, arată datele BVB. Banca Transilvania a fost din nou cel mai lichid emitent.

    Din punct de vedere fiscal, acţiunile gratuite vor fi înregistrate la preţul de achiziţie 0 (zero) lei, cu data dobândirii fiind data plăţii. Ca atare, dacă vor fi vândute în maxim un an de zile de la data plăţii, cota de impozit aplicată asupra câştigului obţinut din tranzacţia de vânzare va fi de 3%. Dacă sunt vândute în mai mult de 365 de zile, atunci 1%.

    Banca a ajuns la o evaluare bursieră de circa 26,8 mld. lei, potrivit datelor BVB. Majorarea de capital social cu 1,2 mld. lei este o altă modalitate de recompensare a acţionarilor pe lângă distribuirea clasică a dividendelor (bani cash), impozitată cu 8%. Banca a distribuit anul acesta dividende cu un randament de 4,4%.

    Pe de altă parte indicele principal BET s-a apreciat miercuri cu 0,7% la maximul istoric de 18.750 de puncte. BET a urcat cu 4% în ultima lună. Toţi indicii bursieri de la Bucureşti au fost miercuri pe plus.

    Din rândul celor 20 de acţiuni care intră în structura indicelui, 7 au fost miercuri pe minus (ONE,1,14% la TeraPlast 1%, la Conpet cu 0,23%), trei au stagnat iar restul au avut creşteri de la 0,2% pentru TTS, la 0,3% pentru Digi şi Romgaz, la 2,1% pentru BRD şi 2,8% pentru MedLife. Hidroelectrica a avut tranzacţii de 5,6 mil. lei la un preţ în creştere cu 0,8% iar Petrom de 6,9 mil. lei şi un preţ în stagnare.

     

     

  • Afaceri de la Zero. Trei tineri au creat o platformă digitală pentru raportările de mediu obligatorii ale companiilor. „Dezvoltăm un instrument nou cu ajutorul inteligenţei artificiale“

    ♦ În acest moment, portofoliul WasteBill numără peste 500 de clienţi – companii şi consultanţi.

    Toni Mandin, Mihai Costea şi Georgiana Voinea sunt trei tineri care în urmă cu cinci ani au puse bazele unei platforme online menite să faciliteze raportările de mediu obligatorii pentru companii.

    „WasteBill este o platformă online de mediu creată pe principiul one-stop-shop, cu scopul de a ajuta companiile să fie atente la legislaţia de mediu. În acest moment, aplicaţia WasteBill integrează trei module – Gestiunea deşeurilor, Academia de mediu şi Marketplace-ul de mediu“, a explicat Toni Mandin la emisiunea online ZF Afaceri de la Zero. Prin modulul Gestiunea deşeurilor, este digitalizat procesul de raportare a cantităţilor de deşeuri pe care le produce o companie.

    Academia de mediu ajută responsabilii de mediu să se educe în domeniu. Marketplace-ul de mediu facilitează interacţiunea dintre companii şi furnizorii de servicii de mediu.

    Orice companie are responsabilitatea gestionării deşeurilor. Este, de exemplu, echivalentul raportărilor financiare la ANAF, doar că pe partea de mediu. Noi transpunem diversele raportări pe hârtie în formatul digital. Din păcate, Ministerul Mediului nu are un sistem digital care să ne permită să transferăm datele direct către ei, dar am înţeles că se lucrează la o astfel de platformă. De aceea, tot clienţii sunt cei care trimit datele către minister“, a spus Mihai Costea.

    În acest moment, portofoliul WasteBill numără peste 500 de clienţi – companii şi consultanţi. Oferta cuprinde conturi de companii, în care firma îşi gestionează deşeurile, şi conturi de consultanţi, care au în portofoliu mai multe companii. Contul de companie costă 30 de euro pe lună, iar cel de consultant costă 4,97 euro pe lună per punct de lucru de firmă din portofoliu. „Clienţii noştri sunt în general din zona de import-export, din industria transporturilor, din auto. În final, orice companie este generatoare de deşeuri şi este obligată să facă raportările de deşeuri.“

    Ideea WasteBill a pornit de la Georgiana Voinea, una dintre fondatoare. Ea era şi încă este expert de mediu şi se afla în căutarea unei soluţii care să-i faciliteze munca. Toni Mandin este specialist în marketing, Mihai este programator şi aşa a luat naştere echipa.

    „La început fiecare a venit cu bani de acasă pentru investiţie, cam 5.000 de euro de fiecare, iar la un moment dat am aflat despre un grant, Climate-KIC Accelerator. A fost un concurs, am participat cu un pitch şi la final au fost desemnate şase firme câştigătoare, printre care şi WasteBill. Am primit o finanţare de 20.000 de euro, bani nerambursabili, cu care am putut să ne organizăm cu aspectele legale.“

    În acest moment, WasteBill a ajuns în stadiul în care este pe breakeven şi nu mai raportează pierderi, iar fondatorii nu mai sunt nevoiţi să aducă bani de acasă. Planul lor este ca, începând de anul acesta, să meargă pe creştere.

    „Dezvoltăm acum, cu ajutorul inteligenţei artificiale, un instrument care să poată sfătui un client exact ce are de făcut în domeniul gestionării deşeurilor. Momentan, soluţia este în faza de testare şi urmează să fie lansată.“

    Contul de companie costă 30 de euro pe lună, iar cel de consultant costă 4,97 € pe lună per punct de lucru de firmă din portofoliu.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇒ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇒ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Cum arată salariile românilor care lucrează în străinătate: un şofer de tir pe curse internaţionale are un salariu care pleacă de la 2.500 de euro pe lună, iar un curier poate câştiga 2.000 de euro pe lună

    ♦ Un inginer software poate câştiga lunar, în Germania, 6.500 de euro net plus beneficii, în timp ce un muncitor în depozit, în Olanda, poate câştiga între 1.800 şi 2.000 de euro pe lună plus beneficii.

    Salariile românilor care aleg să muncească în străinătate sunt trei sau patru ori mai mari decât cele din România, atât în cazul joburilor entry level sau pentru muncitorii calificaţi, cât şi în cazul specialiştilor, arată datele de la platforma de recrutare online eJobs.

    Salariul unui şofer de tir, pe curse internaţionale, pleacă de la 2.500 de euro pe lună; un curier poate câştiga 2.000 de euro pe lună, în timp ce pentru muncitorii necalificaţi salariile pleacă de la 700 de euro pe lună. De la 1.000 de euro pe lună pornesc şi salariile pe care le pot câştiga cei care vor să lucreze în servicii de curăţenie. Un inginer software poate câştiga lunar, în Germania, 6.500 de euro net plus beneficii, în timp ce un mun­­citor în depozit, în Olanda, poate câştiga între 1.800 şi 2.000 de euro pe lună plus beneficii.

    „Angajatorii din afara ţării ştiu că principalul argument cu care pot atrage mai mulţi candidaţi este cel salarial, motiv pentru care unu din două joburi postate are salariul afişat în anunţul de angajare. De altfel, şi candidaţii au nevoie să ştie exact cât ar putea să câştige în plus faţă de joburile din România pentru a fi convinşi să facă un pas atât de important precum o mutare în afara ţării, fie şi pentru o perioadă determinată de timp“, spune Raluca Dumitra, head of marketing în cadrul eJobs.ro.

    Peste 3.000 de locuri de muncă pentru străinătate au fost postate de la începutul verii şi până acum, acestea reprezentând 8% din numărul total de joburi noi din această perioadă. Cele mai multe oferte vin din partea angajatorilor din Germania, Olanda, Arabia Saudită, Spania şi Irlanda şi caută candidaţi dispuşi să lucreze în domenii precum transport, retail, industria alimentară, turism ori servicii.

    Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, mediile salariale pentru străinătate în domeniile care caută acum cei mai mulţi candidaţi sunt următoarele: 2.500 de euro net pentru construcţii şi instalaţii, 2.000 de euro net pentru transport şi distribuţie, 1.800 de euro pentru industria alimentară, 1.500 de euro pentru producţie şi pentru turism / HoReCa şi 1.600 de euro pentru au pair / babysitting / curăţenie.

    „Un interes crescut în această perioadă este pentru candidaţii cu experienţă în sectorul turistic şi HoReCa. Angajatorii din străinătate au avut peste 500 de joburi postate pentru cele două industrii în ultima lună şi jumătate, iar salariile pe care le oferă încep de la 1.000 de euro pentru ospătari sau personal hotelier şi pot ajunge până la 4.000 de euro dacă vorbim despre bucătari în restaurante de pe vase de croazieră sau mari lanţuri hoteliere“, mai spune Raluca Dumitra.

    În timp ce interesul angajatorilor din afara ţării creşte pentru candidaţii români, aceştia par tot mai puţin atraşi de ideea de a lucra peste hotare. În acest sens, din cele 1,3 milioane de aplicări înregistrate de la 1 iunie şi până acum, doar 19.000 au mers către joburile din străinătate. Numărul reprezintă doar 1,4% din totalul aplicărilor pentru această perioadă de referinţă.

    Cel mai mult şi-au dorit să plece candidaţii din segmentul de vârstă 25-35 de ani şi 18-24 de ani şi muncitorii calificaţi şi necalificaţi. Destinaţiile predilecte au fost Olanda, Germania, Belgia, Austria şi Franţa, iar domeniile care au primit cele mai multe aplicări au fost transport / logistică, retail, turism, industria alimentară şi producţie. Aproape o treime dintre cei care vor să plece la muncă în străinătate au optat pentru joburi sezoniere.

     

     

  • Topul industriilor după dinamica recrutării: sănătatea, HoReCa şi centrele de servicii au adăugat cel mai mare număr de angajaţi în primele cinci luni din an. La polul opus, industria prelucrătoare a pierdut mai mult de 5.000 de angajaţi de la an la an

    ♦ Sectorul sănătăţii a recrutat 7.100 de oameni în ultimul an, ajungând până la aproape 447.000 de salariaţi ♦ În sectorul de hoteluri şi restaurante, creşterea numărului de angajaţi de la an la an a fost de 6.800 de persoane ♦ Sectorul de servicii administrative şi servicii suport rămâne dinamic, cu 5.600 de angajaţi în plus în mai 2024 faţă de mai 2023 ♦ „Acum, sezonier, turismul, HoReCa au un potenţial mare de angajare, sper să nu fie doar ceva temporar. Nu mă aştept ca ritmul angajărilor să crească în următoarea perioadă, nu va creşte foarte mult. Vedem o uşoară revenire, doar că nu consider că este o creştere sustenabilă“.

    Sectorul de sănătate conduce topul sectoarelor economice din România în ceea ce priveşte dinamica angajărilor în mai 2024 faţă de aceeaşi lună din 2023, conform calculelor ZF făcute pe baza statisticilor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

    La celălalt capăt al clasamentului, în industria prelucrătoare se vede cea mai mare scădere a numărului de salariaţi de la an la an, una de peste 5.000 de persoane.

    Aşadar, sectorul sănătăţii a recrutat 7.100 de oameni în ultimul an, ajungând până la aproape 447.000 de salariaţi în mai 2024.

    De altfel, acesta este un sector în care salariile au fost majorate în primele luni din anul acesta. Aşadar, salariile de bază ale personalului din sănătate au fost majorate cu 20% faţă de nivelul salariului de bază din decembrie 2023, o mărire acordată în două tranşe egale, începând cu data de 1 martie 2024, respectiv 1 iunie 2024.

    În sectorul de hoteluri şi restaurante, creşterea numărului de angajaţi a fost de 6.800 de persoane de la an la an, un posibil indicator al cererii crescute pentru servicii de ospitalitate în această perioadă.

    Sectorul de servicii administrative şi servicii suport rămâne dinamic, cu 5.600 de angajaţi în plus în mai 2024 faţă de mai 2023. O mare parte din acest sector este reprezentată de industria de outsourcing, care numără peste 180.000 de angajaţi şi despre care ZF a scris că a fost stabilă în anul 2023 din punctul de vedere al resursei umane.

    În general, economia a înregistrat o uşoară creştere a numărului de salariaţi, cu variaţii semnificative între sectoare, reflectând probabil schimbări în cererea de forţă de muncă şi adaptările pieţei la diferite condiţii economice. Per total, numărul de salariaţi din economia locală a crescut uşor, cu 0,5%, adică 25.900 de persoane.

    În total, în 31 de sectoare au fost scăderi ale numărului de angajaţi în mai 2024 faţă de mai 2023, 32 de sectoare au înregistrat creşteri, iar trei dintre ele au rămas la acelaşi număr de salariaţi.  „Ceea ce am remarcat noi în piaţă este o scădere a ratei de angajabilitate. Cumva, companiile sunt cu motoarele la ralanti, nu mai vedem aceleaşi volume şi acelaşi număr de angajări aşa cum le-am văzut în 2020, 2021 şi 2022. Începutul anului 2023 a fost unul bun, în schimb din a doua jumătate a anului noi am remarcat deja această încetinire, care s-a prelungit în 2024“, spunea Sorina Donisa, CEO al companiei de recrutare în regim temporar Prohuman România în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    În această perioadă, industriile care continuă să recruteze sunt cele cu nevoie sezonieră, a susţinut ea.

    „Cele care angajează în continuare sunt industria de retail, logistică. Mai ales acum, sezonier, turismul, HoReCa au un potenţial mare de angajare, sper să nu fie doar ceva temporar. Este clar că în zona de turism va fi ceva temporar. Nu mă aştept ca ritmul angajărilor să crească în următoarea perioadă, nu va creşte foarte mult. Vedem o uşoară revenire, doar că nu consider că este o creştere sustenabilă, probabil că este doar ceva temporar pe perioada verii. Sperăm totuşi ca începând cu anul viitor lucrurile să se schimbe şi să revenim la volumele pe care le-am avut înainte“, a detaliat CEO-ul Prohuman.

    În plus, ea crede că încetinirea de pe piaţa locală a muncii vine pe fondul unei precauţii a mediului de business, care are trei mari incertitudini: mediul geopolitic, alegerile şi perioada postpandemică, unde începem să ne aşezăm poate pe alţi piloni.

    De asemenea, CEO-ul Prohuman este de părere că România încă atrage investiţii străine, este drept că sunt la un nivel mai scăzut decât anterior, pentru că România nu mai este o ţară a forţei de muncă ieftine, dar noi suntem în momentul de faţă între o promovare de la o ţară cu forţă de muncă relativ ieftină la o ţară care produce valoare adăugată.

    „Businessurile din România au început să creeze produse care pot fi vândute la nivel global şi european. Tot ce înseamnă zona asta de eficientizare, automatizare, inteligenţă artificială creează foarte multe locuri de muncă în momentul de faţă“, a concluzionat ea.