BusinessMagazin

Blog

  • Ce poti face in cel mai mare mall din SUA

    Intr-o duminica dupa-masa recenta, Brianna si Jesse Bergmann stateau aici sub o arcada festiva de nunta, langa un pastor, dupa ce si-au promis sa-si fie alaturi la bine si la greu. Mireasa – o tanara bucalata de 19 ani – statea rezemata de perete in rochia ei cu volane si explica de ce a ales acest loc pentru ziua cea mare. “Imi place sa fac cumparaturi”, spune ea chicotind. “In special haine. Imi plac cele de la Macy, Aero, American Eagle sau Maurice.”

    “Eu vin cu ea aici cand face cumparaturi”, spune sotul ei, un tanar de 21 de ani care incarca paleti intr-un depozit, “ca sa nu cheltuiasca prea mult”. Aici, doamnelor si domnilor, este miezul problemei: ni se spune de catre cei in masura ca orice parte din actuala criza economica pe care n-o putem lega de gatul Wall Streetului – sau de nebunia financiara cu ipotecile – trebuie sa fie din cauza consumatorilor care au cheltuit prea mult. Dar consumul personal reprezinta in jur de 70% din economia americana. Asa ca daca americanii nu mai cheltuiesc, tara nu-si revine. Sanatatea fiscala nu este posibila atat timp cat banii nu isi reiau traseul spre casele de marcat din mall-uri sau din orice alt spatiu comercial.

    Cu alte cuvinte, shoppingul a fost parte a problemei, iar acum este parte a remediului. Si odata ce ne vom vindeca, spun economistii, trebuie sa invatam cu adevarat cum sa economisim, ceea ce sugereaza ca va trebui sa ne lasam din nou de shopping. Asa ca mall-ul cu care ne-am casatorit a devenit tovarasul de viata toxic de care nu mai putem scapa, desi trebuie neaparat sa scapam, dar nu chiar acum. Mall-ul, in ce-l priveste, este afectat de ambivalenta noastra si se simte nesigur din punct de vedere financiar. Ca si alte casnicii in criza, si aceasta are nevoie de consiliere. Deci am ajuns la acest gigant de 390.000 de metri patrati – mama mallurilor, un pionier in domeniul comertului si un indicator economic sensibil – pentru o sedinta de terapie cu cumparatori, comercianti si oficiali din management. Ei isi trec in revista nelinistile, isi descriu temerile si isi exprima surprinzatoarele nuante de vina pe care doar relatiile disfunctionale le pot produce.

    “Simt nevoia sa ies de aici si sa ma avant prin mall, pentru ca nu vreau ca mall-ul sa dispara”, spune Cookie Tomlinson, aflata in vizita din Maryland. Tomlinson si sotul ei au venit aici pentru cumparaturile de Craciun pentru cei doi nepoti ai lor, care sunt prea mici ca sa-si dea seama ca aceste cadouri vin cam tarziu. “Este o experienta sociala aceea de a sta cu nepotii si a-i vedea cum interactioneaza”, spune ea. Exista in SUA cam 1.500 de mall-uri, potrivit Consiliului International al Centrelor Comerciale, multe dintre ele in agonie, unele convertite deja in cladiri de birouri si altele inchise pur si simplu. Pe site-uri ca Deadmalls.com sunt publicate fotografii ale cadavrelor acestor cladiri abandonate, impreuna cu omagii de la fostii clienti. Si toate acestea in timp ce cea mai proasta dispozitie comerciala de decenii incoace continua sa domine o economie bolnava. Insa cei care conduc Mall of America nu rostesc cuvinte de panica.

    “Stam si noi deasupra valului”, spune Maureen Baush, vicepresedinte pentru dezvoltare. Unsprezece mii de oameni lucreaza la acest mall dintr-o suburbie a orasului Minneapolis, la distanta de cinci minute de aeroport. Patruzeci de milioane de vizitatori vin aici anual, ceea ce – potrivit ghidului oficial al mall-ului – este mai mult decat toate vizitele de la Disney World, Marele Canion si Graceland. Mall-ul are un parc tematic cu 24 de atractii, un acvariu cu sute de rechini, un teren de golf in miniatura, 20.000 de locuri de parcare si 520 de magazine. Din biroul ei de la subsol, Bausch incearca sa explice cum e posibil ca vanzarile mall-ului sa fi crescut cu 2% in 2008. Pana si ea pare putin surprinsa de cifra, pe de o parte pentru ca o mare autostrada din apropiere a fost aproape inchisa timp de cateva zile in timpul sezonului de vacanta. Da, s-au inchis 11 magazine in 2008. Dar s-au deschis alte 31. Dolarii turistilor au fost aici de mare ajutor. Treizeci si doua de tari au 71 de pachete turistice care includ Mall of America. Si mai sunt si evenimente speciale, cum e concursul de majorete “Spiritul Americii”, care a adunat in magazin mii de majorete, tocmai in weekend-ul in care noi ne aflam acolo. Daca tot suntem in terapie de cuplu cu mall-ul, trebuie sa marturisim ceva: noi ne-am schimbat, nu mall-ul.
     

    Mall-ul, un dreptunghi gigantic

  • Top BM: Cei mai mari patroni de la mare – VIDEO

    Primii zece hotelieri de pe litoral detin aproximativ un sfert din numarul total al camerelor de la mare. Multe voci din piata spun ca la ei sta in fiecare an decizia stabilirii tarifelor, dar si ca tot ei ar fi singurii care ar putea schimba fata litoralului, detinand o masa critica de locuri de cazare. Elementele care au facut de-a lungul anilor ca cei zece sa nu aiba o voce comuna au fost legate in primul rand de interesul diferit pentru dezvoltarea capacitatilor de pe litoral, dar si stilul de investitii al fiecaruia. De fapt, proprietatea pe litoral s-a stabilit la inceputul anilor 2000, o data cu licitatiile pentru privatizarile hotelurilor.

    Atunci au intrat in posesie proprietari precum George Copos, Mohammad Murad sau fratii Ioan si Viorel Micula, dar s-a format si actualul THR Marea Neagra – controlat acum de SIF Transilvania. De atunci, putine lucruri s-au mai schimbat in topul celor mai mari proprietari de pe litoral: singurul care a urcat cateva pozitii mai sus este proprietarul Unita Turism, Josef Goschy, care a cumparat in urma cu doi ani complexul Amfiteatru- Panoramic-Belvedere din Olimp, unul dintre cele mai mari hoteluri de pe litoral. Nu numai cel mai mare, ci si cel mai ravnit – hotelul a fost curtat in anii 2000 de touroperatorul TUI, care voia sa il transforme intr-un club de cinci stele cu aproape 2.000 de locuri. Ministerul Turismului a refuzat insa sa il vanda nemtilor si AVAS l-a vandut in urma cu doi ani lui Josef Goschy. Proprietarul Unita Turism are insa o strategie diferita de cea a nemtilor pentru “perla litoralului” – cum era denumit pe vremuri hotelul din Olimp: nu vrea sa il faca neaparat un complex hotelier, ci este mai incantat de actuala structura cu trei hoteluri, cel putin deocamdata: “Mai ales pana le vom renova pe toate, vom pastra actuala structura cu trei centre de cost si vom vedea mai tarziu ce alta strategie vom adopta”. Renovarea celor trei hoteluri de catre omul de afaceri Josef Goschy are la baza aducerea lor la un standard de trei stele plus, egal cu cel al altor hoteluri din portofoliul Unita Turism, precum Moldova din Iasi.

    Alti hotelieri de pe litoral au preferat sa nu investeasca in schimbarea hotelurilor pe care le-au achizitionat in 2000. Este vorba in special despre fratii Ioan si Viorel Micula, care au achizitionat o baza importanta de hoteluri in Olimp, in care insa nu au investit. Cand au cumparat hotelurile, cei doi oameni de afaceri considerau ca litoralul este una dintre cele profitabile investitii din tara. Intre timp, intarzierea lor de a ridica standardele hotelurilor cumparate s-a suprapus peste diversificarea ofertelor turistice din Romania, astfel ca multe dintre hotelurile de pe litoral au devenit necompetitive in comparatie cu piete care se adreseaza tot clientilor massmarket, precum Grecia, Turcia sau Bulgaria. Conform ultimelor informatii, Ioan si Viorel Micula iau in calcul in aceasta perioada iesirea definitiva din afacerile cu hoteluri de pe litoral, prin vanzarea hotelurilor unui investitor strategic. Analisti din piata spun insa ca vanzarea va fi cu atat mai dificila cu cat hotelurile sunt intr-un stadiu destul de avansat de degradare si singura solutie ar fi vanzarea lor la pachet, unui investitor dispus sa creeze unul sau mai multe cluburi de vacanta cu peste 600 de camere fiecare.

    Topul celor mai importanti proprietari de hoteluri de pe litoral nu se confunda decat pe alocuri cu topul celor mai mari proprietari de hoteluri din tara. Din aceasta categorie fac parte cei care se afla pe primele locuri in ambele clasamente, cum ar fi Josef Goschy (cel mai mare hotelier din Romania are 25 de hoteluri in toata tara, cu o capacitate de 6.000 de locuri de cazare), Mohammad Murad (care detine peste 3.000 de camere, concentrate in Bucuresti si pe litoral) sau SIF Transilvania (care controleaza si hoteluri din Brasov sau Bihor). Mohammad Murad a fost unul dintre primii hotelieri de pe litoral care a investit in refacerea hotelurilor si in crearea unui brand pentru litoral, Perla Majestic. Omul de afaceri a avut insa si o strategie diversificata, combinand hoteluri clasice cu vanzarea si inchirierea de apartamente pentru vacanta, doua afaceri care se echilibreaza ca si costuri si au adus profit de-a lungul timpului. Omul de afaceri libanez a avut in plan si constructia unei statiuni in nordul Mamaia (Europa), insa a sistat acest proiect anul trecut.

  • Cum va suna Dacia Kanjara? – GALERIE FOTO

    Viitorul SUV al Dacia, care urmeaza a fi lansat pe piata europeana in prima parte a anului viitor se va numi Kanjara si va fi bazata pe platforma tehnica a lui Nissan Qashqai – fiind astfel primul model Dacia din "era Renault" care nu va mai fi proiectat pe platforma "Logan", potrivit L’Automobile.

    Noul model va avea pe langa versiunile deja anuntate de oficialii Dacia – tractiune pe doua si patru roti – si o varianta cu sapte locuri – Kanjara+2, dupa modelul lui Nissan Qashqai.

     

    La doua luni dupa ce a prezentat oficial primul sau crosover (un model aflat al limita dintre doua segmente traditionale), au aparut deja mai multe seturi de poze spion cu modelul SUV pe care Dacia urmeaza sa il prezinte oficial in toamna.

    Lansarea Stepway (denumirea oficiala a crossover-ului) venea la alte doua luni dupa ce Dacia prezentase concept-car-ul Duster, primul concept car veritabil al producatorului roman. Asteptam comentariile voastre legate de modul cum arata SUV-ul Dacia si, mai ales, de sansele pe care credeti ca le poate avea acest model in lupta cu ceilalti concurenti din piata.
     

    Cititi aici mai multe despre cele 1,3 milioane de masini produse de Dacia de la preluarea de catre Renault in urma cu zece ani, dar si despre strategia de marketing a Dacia pe timp de criza.

    Sursa foto L’Automobile, Daciaclub.ro si compania.

  • Bursa in crestere

    Cele mai lichide titluri au fost SIF Oltenia (SIF5), SIF Moldova (SIF2) si BRD-Group Societe Generale (BRD). Actiunile SIF Oltenia (SIF5) au fost tranzactionate la un pret de 0,895 lei in crestere cu 5,3%, SIF Moldova (SIF2) la un pret de 0,78 lei cu 6,85% mai mare fata de valoarea nominala, iar BRD-Group Societe Generale (BRD) au fost cotate la un pret de 8,85 lei, pret cu 3,5% peste referinta.

    Cele mai mari cresteri ale pretului de tranzactionare au fost inregistrate de SIF Moldova (SIF2) cu 6,85% si Alro (ALR) cu 6,45%. Contor Group Arad (CGC) a avut o scadere a pretului de tranzactionare cu 10%, iar Siretul Pascani (SRT) cu 8,4%.

    Titlurile celor cinci societati de investitii financiare (SIF) au crescut in medie cu 5,3%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic au adus o crestere a indicelui BET-NG cu 1,7%.

    Ultimele tranzactii cu cele mai lichide zece actiuni de la BVB au fost realizate la preturi care au crescut in medie cu 1,7%, iar indicele extins al Bursei, BET-XT, care analizeaza evolutia primelor 25 de titluri in functie de lichiditate, inclusiv SIF-urile, era cotat la inchidere cu 2,8% peste referinta.

    Evolutia pietei de la Bucuresti a fost determinata de cea a marilor burse europene, care au inchis in crestere cu 0,7% – 1,6%. Bursele din Asia au incheiat sedinta de marti in crestere cu 0,1-2,55%.
     

  • Ursus a cumparat si restul de 24% din actiunile Bere Azuga, pentru 10,4 milioane lei (2,4 milioane euro)

    Ursus Breweries detine dupa aceasta achizitie 94,76% din Bere Azuga pentru care a platit 40,7 milioane lei (9,5 milioane euro), pozitie ce ii permite delistarea companiei.
    Ursus Breweries a preluat 71% din Bere Azuga la inceputul anului, pentru suma de 30,3 milioane lei.

    Actiunile cumparate au provenit in cea mai mare parte de la Rombas Trans, respectiv 21,35%, compania fostului proprietar al Bere Azuga, Valerii Moraru. Acesta a incasat pentru pachetul de actiuni suma de 9,1 milioane lei.
    Bere Azuga a anuntat in luna iunie ca va opri activitatea de producere a berii la fabrica din judetul Prahova si isi va schimba obiectul de activitatea in imobiliare.

    Ursus Breweries a inchiriat liniile de prouctie de la fabrica Azuga producatorului de apa minerala Perla Covasnei, companie in cadrul careia Bere Azuga detine o participatie de 33%.
    Compania Bere Azuga are o valoare de piata de 42,9 milioane lei si un capital social de 13,4 milioane lei, divizat in 5,37 milioane actiuni. In anul 2008 a inregistrat o pierdere neta de 9,6 milioane lei.
     

  • In timp ce economia Spaniei se clatina, numarul spargerilor de banci creste

    Folosind manusi chirurgicale, o masca de schi si o geaca reflectorizanta ca sa deruteze camerele de supraveghere, antreprenorul a sustras 80.000 de euro din patru banci, inainte de a fi prins la a cincea lovitura, lânga Barcelona, in februarie. Conform declaratiilor sale, jumatate din banii obtinuti in urma jafurilor au fost folositi pentru a plati salariile angajatilor. Arestat preventiv, suspectul originar din Lleda, care isi asteapta procesul, face parte dintr-un grup care este mai ocupat ca niciodata cu lupta impotriva recesiunii: spargatorii de banci. Intr-adevar, cu un somaj ce se apropie de 20%, cel mai ridicat din Europa, si cu o contractare a economiei de 4,2% asteptata pâna la finele anului, spargerile de banci tin pasul inregistrând o crestere de 20% fata de aceeasi perioada a anului 2007, conform Asociatiei Spaniole a Bancilor.

    „Exista somaj, exista foamete si exista bani in banci, iar acesti trei factori se intersecteaza”, spune José Manuel Murcia, seful uneia din cele mai mari confederatii sindicale din Spania. “Bancile au redus creditarea, iar companiile au probleme, deci si numarul de someri va creste. Oamenii nu isi pot plati ratele. Este totusi mai logic sa spargi o banca, decât o farmacie.” In total, in 2009, 165 de spargeri au avut loc in bancile din Spania.
    Cititi mai multe pe NY Times.com.

  • Schimbare la fata pentru Yahoo

    Noua pagina va fi mai aerisita, concentrand mai putine produse si servicii Yahoo. Vechiul meniu din stanga paginii va putea fi inlocuit cu o lista de linkuri selectate de catre utilizator. Astfel, user-ul va putea accesa serviciile site-urilor concurente (Gmail, Twitter, Facebook) chiar de pe pagina de Yahoo, informeaza Reuters.

    “Este o mare schimbare in modul nostru de gandire referitor la produse, utilizatori sau la afacerea noastra” declara Tapan Bhat, Senior Vice President responsabil pentru Yahoo.com. Conform lui Bhat, noul homepage va fi disponibil utilizatorilor din Statele Unite, in versiune beta, inca de marti, urmand ca in saptamanile urmatoare si locuitorii altor tari sa faca cunostiinta cu acesta. Din toamna, noua pagina va deveni optiune standard pentru toti vizitatorii Yahoo. Decizia gigantului vine ca o incercare de a-si revigora afacerea, in conditiile in care Reuters sustinea ca Yahoo a avut cota de piata in scadere la 19.6 procente in iunie (de la 20.1 in luna precedenta).

    In acest timp, rivalul Microsoft a inregistrat o crestere de la 8 la 8.4 procente. Homepage-ul lui Yahoo este una dintre cele mai vizitate pagini de internet din lume si se regaseste printre varfurile de lance ale companiei. Numai in iunie, Yahoo.com a beneficiat de peste 100 milioane de vizitatori americani.

     

  • Tanar, bogat si jucator la Bursa – GALERIE FOTO

    Cu peste 100.000 de investitori, bursa locala poate parea una dintre cele mai importante din regiune. Tranzactiile de doar cateva milioane de euro pe zi arata insa ca doar cateva mii dintre acesti investitori sunt activi, cea mai mare parte fiind in fapt “cuponari”, ajunsi la bursa in urma procesului de privatizare in masa din anii ‘90, cand cupoanele de privatizare au devenit actiuni la societati listate la Bursa de Valori.

    Cum arata acum cei care investesc la bursa si, mai ales, cine sunt cei care ar putea contribui la relansarea pietei? “Se poate incepe o investitie si cu un venit mediu de 500 euro pe luna. Din aceasta suma, aproximativ 10% se pot duce lunar spre bursa; nu e mult, dar este un inceput”, este de parere Nicolae Pascu, presedintele societatii de administrare STK Financial. “Bursa este deschisa pentru oricine. Tehnic, nu exista bariere legate de venituri, practic insa, se poate vorbi despre investitii incepand de la venituri lunare de cel putin 500 euro”, spune si Razvan Pasol, presedintele societatii de brokeraj Intercapital Invest.

    Poate mai importante decat veniturile sunt economiile viitorului investitor – mai exact, banii de care un investitor se poate dispensa pentru o perioada de cel putin un an sau doi, pentru care nu are facute planuri si, mai ales, banii pe care isi poate permite sa ii piarda. Validitatea acestei ultime afirmatii a fost confirmata de actuala criza financiara, care a dus la o scadere a actiunilor de peste 50% in anumite intervale de timp. Mai exact, investitorul trebuie sa plaseze la bursa acei bani de care nu are nevoie imediata, pentru a nu fi nevoit sa vanda pe minime si pentru care poate astepta un an sau mai multi sa isi recupereze pierderile. “Conteaza mai putin cat castigi intr-o luna, este mult mai important cat poti economisi. Din banii ramasi disponibili dupa achitarea tuturor cheltuielilor, cred ca la bursa ar trebui sa mearga cam 40%, maxim 50%. Daca disponibilul este mai mic de 100.000 de euro, e cam greu sa faci o investitie la bursa”, argumenteaza Rares Nilas, presedintele societatii de brokeraj BT Securities, adaugand ca 40.000 de euro este suma cu care se poate incepe o investitie pe piata de capital.

    Educatia financiara este asezata de unii dintre brokeri pe primul loc ca relevanta, inainte chiar de nivelul veniturilor, intre conditiile pentru inceperea investitiei la bursa. “Sarac fiind, investitorul nu trebuie sa creada ca daca investeste azi la bursa, maine se poate imbogati”, declara Nicolae Pascu de la STK Financial. “Romanii nu duc lipsa de bani, ci de educatie financiara. Toata lumea stie ca banii nu sunt niciodata suficienti, intotdeauna se gasesc modalitati de a-i cheltui. Putini isi pun insa problema ce pot face cu banii care le-au ramas dupa achitarea cheltuielilor sau cum pot obtine o sursa suplimentara de venit pentru anii de pensie”, continua Pascu.

    “Cand intri la bursa trebuie sa ai scopuri precise. Trebuie sa depui un efort, sa te documentezi si sa iti construiesti o strategie de investitii, care pe masura ce inaintezi in varsta devine tot mai prudenta”, explica Pasol de la Intercapital.
    Dupa parerea brokerilor, cu cat intri mai devreme la bursa, cu atat e mai bine, pentru ca tineretea da investitorului un interval mai lung de timp in care sa isi poata recupera eventualele pierderi. Cand este tanar, investitorul are un apetit si o rezistenta la risc mult mai ridicate si, ca atare, are sanse sa obtina profituri mai mari.

    Cel mai devreme pentru investitia la bursa este, potrivit brokerilor, varsta de 20 de ani. “Varsta de 20 de ani este cea mai buna pentru inceperea investitiilor. Pana la 30 de ani, daca ai avut o strategie buna, poti ajunge sa ai mai multi bani decat restul persoanelor de varsta ta”, crede Pascu. “Se poate incepe chiar din perioada facultatii, cand studentul are destul timp liber pentru a urmari piata si pentru a se documenta”, adauga Pasol.

  • Sefii Iulius Mall Timisoara vor ca mall-ul sa fie cel mai vizitat din tara

    "Exista motive majore ce garanteaza cresterea gradului de atractie a Iulius Mall dupa extindere: optimizarea mixului de profile prin atragerea unor noi chiriasi de renume international, deschiderea unui hipermarket, extinderea zonei de food court si cresterea numarului de operatori ai acestuia, noi modalitati de entertaiment si extinderea parcarii la o capacitate de peste 2.500 de locuri”, a declarat Cornel Verigut, managerul Iulius Mall Timisoara.

     

    In contextul extinderii, reprezentantii Iulius Mall Timisoara estimeaza ca traficul mall-ului va creste cu pana la 30%, in conditiile in care in 2008 un numar de 10,8 milioane de vizitatori au trecut pragurile mall-ului banatean, iar prima jumatate a acestui an a adus o crestere a numarului de vizitatori cu 5% fata de anul precedent.

     

    Atingerea obiectivului de crestere a vizitatorilor cu 30% ar duce la un total anual de circa 14 milioane de persoane, ceea ce ar face ca Iulius Mall Timisoara sa fie cel mai vizitat mall din tara. Potrivit unui studiu recent realizat de catre compania de consultanta imobiliara Colliers International, pe baza datelor comunicate de catre proprietarii centrelor comerciale din Bucuresti, cel mai vizitat proiect comercial din Capitala este Unirea Shopping City, cu o medie zilnica de 40.000 de persoane (circa 14,6 milioane vizitatori pe an).

     

    Urmatoarele doua pozitii sunt ocupate, potrivit studiului amintit, de catre Bucuresti Mall si Plaza Romania, ambele dezvoltate si detinute de Anchor Grup, cu o medie de trafic zilnic care poate urca la aprox. 35.000 de persoane (aproape 13 milioane de vizitatori anual). Potrivit consultantilor imobiliari, traficul in majoritatea centrelor comerciale locale a scazut in acest an, in contextul in care proiectele din provincie inregistrau, de regula, in trafic mai scazut comparativ cu cele din Capitala.

     

    In urma procesului de extindere a centrului comercial Iulius Mall din Timisoara, zona de restaurante si cafenele va fi relocata, numarul de locuri disponibile urmand sa fie dublu. Mesele din cadrul food court-ului vor fi dispuse in trei trepte, sub forma de gradena si vor avea forme si dimensiuni variate, numarul total de locuri urmand sa ajunga de la 800 la 1700 de locuri. Programata pentru inaugurare in toamna acestui an, extinderea Iulius Mall Timisoara este in plina desfasurare, in urma unei investitii de 60 de milioane de euro.

     

    In acest an au fost operate deja cateva modificari in ceea ce priveste mixul de chiriasi ai centrului comercial din Timisoara, prin aducerea brandurilor Inditex (Zara, Pull& Bear, Stradivarius si Bershka), Starbucks, Altex si a Samsonite. Intersport si Oltre vor deschide magazine in cadrul mall-ului dupa inaugurarea extinderii. Iulius Mall este unul din cele patru centre comerciale parte a retelei Iulius Mall, dezvoltata de catre omul de afaceri iesean Iulian Dascalu, celelalte trei fiind deschise in Iasi, Cluj si Suceava.

     

    Click aici pentru a citi topul celor mai vizitate centre comerciale din Bucuresti.
     

  • Proiecte alternative

    Blue Stream Conducta leaga Rusia de Turcia, la proiect participand Gazprom, BOTAS si ENI. Constructia a inceput in 2001, iar primele livrari au avut loc in februarie 2003. In 2010 Blue Stream ar incepe sa opereze la intreaga capacitate. Costurile totale sunt de 3,2 mld. dolari. In august 2005 Vladimir Putin si Recep Tayyip Erdogan au discutat extinderea conductei prin Bulgaria, Serbia si Croatia spre Ungaria – un “raspuns” rusesc la proiectul Nabucco.

    South Stream Proiect care ar urma sa aduca gaze de la malul estic al Marii Negre spre Austria si Italia, traversand Bulgaria, Serbia, Ungaria (o ramura) si Grecia spre Italia (a doua ramura). Anuntat in iunie 2007, la proiect si-au anuntat pana acum participarea Gazprom, Eni si companii de gaze din Bulgaria, Serbia si Grecia, fiind semnate si o serie de acorduri interguvernamentale. Gaz de France s-a aratat interesata de proiect, care ar urma sa coste mult mai mult (19-24 mld. euro) decat Nabucco (8-9 mld. euro). Presedintele rus Medvedev a negat impactul negativ al South Stream asupra Nabucco, iar fostul premier italian Romano Prodi a refuzat oferta Gazprom de a deveni presedintele South Stream AG.

    White Stream In stadiu incipient, idee prezentata de oficiali ucraineni in 2005 si sustinuta in repetate randuri, inclusiv de premierul Iulia Timosenko. Conducta ar lega Georgia, Ucraina, Romania si centrul Europei pe uscat si offshore.