Blog

  • Cât a costat una dintre cele mai dificile expediţii ale unui alpinist român

    La 54 de ani, Neacşu are la activ 37 de expediţii mari pe toate continentele, dintre care 19 premiere româneşti. Petrece 200 de zile pe an în expediţii, iar în restul timpului se află în magazinele Himalaya de pe Calea Moşilor. ce se îndreaptă spre venituri de şapte milioane de euro anul acesta.

     

    Alpinistul David Neacşu a povestit într-un articol anterior acordat Business Magazin despre expediţia din 2009 în Antarctica a fost cea mai dificilă, atât din punctul de vedere al pregătirii, cât şi financiar: 33.570 dolari a costat doar taxa expediţiei, iar pregătirea fizică a durat un an de zile. „Mi-au tremurat picioarele de emoţie şi, dacă aş mai avea banii ăştia, m-aş mai duce o dată.“ Costurile pentru expediţii variază în funcţie de zonele în care sunt făcute. Spre exemplu, pentru o expediţie în Alaska, unde merge anual şi a învăţat deja obiceiurile locului, plăteşte circa 2.000 de dolari, în care sunt incluse taxa de rezervaţie, plata şerpaşilor, a bucătarilor şi a mâncării. Expediţia de o lună în Tibet l-a costat aproximativ 3.000 de euro, iar cea din Noua Zeelandă, 4.000 de euro. În Peru, unde a ajuns pentru a 12-a oară, a cheltuit 1.500 de dolari. „Ştiam ce să mănânc, ştiam unde să dorm, ştiu limba şi mă pricep să negociez la sânge, totul duce la negociere. Oricum, ce fac eu costă mult mai puţin decât orice concediu făcut în general de oamenii de afaceri de aici.“

     

    Trendul de vacanţe inedite, care să implice trasee cu grad mare de dificultate, precum cele pe Kilimanjaro, Caucaz, Mont Blanc, a început să prindă din ce în ce mai mult pe seama faptului că tot mai mulţi angajaţi în multinaţionale simt nevoia de a evada din rutina în care au intrat, observă Neacşu. „În perioada aceasta, începe sezonul de escaladare a muntelui Kilimanjaro şi cred că sunt aproximativ 60 de români care vor pleca anul acesta acolo“, spune el.

    Alpinistul a fost primul român care a escaladat cel mai înalt munte al Africii, iar mulţi din cei care se pregătesc pentru o astfel de expediţie vin în magazinele lui nu doar pentru a-şi lua echipamentul, ci şi pentru a se sfătui cu el. Neacşu îşi aminteşte de o doamnă directoare din cadrul Raiffeisen care a venit în magazin cu scopul de a se echipa pentru Kilimanjaro. Se apucase de trei luni de acest sport şi, deşi a subestimat-o la început, a escaladat Caucazul, vârful Mont Blanc, dar şi Aconcagua, cel mai înalt vârf din America de Sud. „La noi veneau de obicei altfel de oameni, cu mâinile degerate, dar s-a schimbat profilul în ultimul timp pentru că oamenii încep să se întoarcă la natură.“ Încurajează evadarea pe munte şi îi sfătuieşte pe cei care doresc să practice un astfel de sport să înceapă cu trasee de şase ore, pe munţii din România.

    Pentru a susţine această tendinţă, conduce el însuşi grupuri de angajaţi din companii, prin intermediul unei agenţii care organizează team building-uri. „Muntele te împrieteneşte, iar stânca te modelează, trebuie să urci mult pe stâncă pentru a vedea cine eşti“, explică Neacşu una dintre învăţăturile muntelui. Siguranţa pe munte, alături de pregătirea fizică, echipă şi somn sunt cei trei factori care, potrivit alpinistului, asigură reuşita unei expediţii. În ce priveşte echipamentul, costurile pentru un echipament de bază pentru o expediţie de timp de vară pornesc de la 1.000 de lei, iar pentru iarnă preţurile pornesc de la aproximativ 3.000 de lei. „Când aud aceste preţuri, mulţi spun că nu au nevoie de lucruri extravagante, dar uită că un astfel de echipament se cumpără pentru trei ani şi, în anumite situaţii, poate să le salveze viaţa“, spune Neacşu.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 3 noiembrie 2014

    COVER STORY: Cel mai admirat CEO

    Extinderea agresivă a eMAG din ultima perioadă l-a propulsat pe Iulian Stanciu, CEO şi acţionar al retailerului online, pe prima poziţie în topul “100 cei mai admiraţi CEO”. Stanciu este primul antreprenor care ocupă locul întâi al acestui clasament, după patru ediţii conduse de corporatişti.


    ANALIZĂ: Surprizele unui an fără alegeri


    IDEI DE AFACERI: Tinerii care au reinventat mersul la service


    TEHNOLOGIE: Demonii lui Elon Musk. De cine se teme cel mai galonat antreprenor al momentului


    ANALIZĂ: România urcă în topurile competitivităţii şi aşteaptă să vină investiţiile străine

     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.


     

  • NEPI a cumpărat mallul Promenada din Floreasca într-o tranzacţie de circa 150 de milioane de euro

     “Tranzacţia a fost semnată astăzi”, au declarat pentru ZF surse apropiate discuţiilor. Reprezentanţii NEPI şi cei ai Raiffeisen Evolution nu au putut fi contactaţi până la transmiterea acestei ştiri.

    Despre negocierile dintre NEPI şi Raiffeisen Evolution cu privire la vânzarea mallului Promenada a scris iniţial agenţia Mediafax la finalul lunii septembrie, când Martin Slabbert, CEO-ul NEPI, admitea că derulează un proces de due diligence asupra mallului din Calea Floreasca

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Skanska a inaugurat prima clădire Green Court din Bucureşti, realizată în urma unei investiţii de 46 de milioane de euro

    Compania de dezvoltare imobiliară Skanska a anunţat inaugurarea primei clădiri Green Court Bucharest, obiectiv realizat în urma unei investiţuu de 46 de milioane de euro.

    Această fază a investiţiei include o clădire de birouri cu un spaţiu închiriabil de 19.500 mp în 12 etaje deasupra solului, precum şi parcarea subterană pentru primele două clădiri ale complexului. Clădirea A este în acest moment închiriată în procent de 90% companiilor Orange România şi Schneider Electric România, care se vor muta până în primăvara anului 2015. Compania a început lucrările la faza a doua a proiectului, de aproximativ 18.000 metri pătraţi, unde Sanofi România a închiriat deja un spaţiu de 2.200 metri pătraţi. În total, complexul va avea 52.000 metri pătraţi.

    Skanska România este un dezvoltator de clădiri ecologice de birouri destinate creării unor medii favorabile creşterii economice şi stimulării afacerilor. Compania şi-a început activitatea în România în anul 2011 şi face parte din Grupul Skanska, lider mondial în dezvoltare imobiliară şi construcţii.

     

     

     

     

  • Blaga: Nu cred că serviciile s-au implicat în campanie. Dacă Băsescu are dovezi, să le facă publice

    Blaga a spus într-o conferinţă de presă că “niciodată nu a fost vorba în campaniile electorale, cel puţin din ’97 încoace, de implicarea serviciilor în campania electorală”.

    “De zece ani de zile domnul preşedinte Traian Băsescu ne spune că serviciile îşi fac cu cinste datoria faţă de ţară şi eu cred acest lucru. De aceea nu pot fi de acord cu băgarea în această mocirlă a tuturor servciilor. Dacă preşedintele are dovezi concrete, să le facă publice cu subiect şi predicat, nu să arunce aşa un val de neîncredere în ansamblul serviciilor din România. Nu este corect, nu este cinstit indiferent despre cine este vorba şi indiferent cât de mult susţine domnia sa un anumit candidat”, a precizat Vasile Blaga, fost ministru al Administraţiei şi Internelor.

    El a arătat că, din experienţa sa, nu crede că se poate întâmpla să fi existat o colaborare între serviciile româneşti şi serviciile secrete din alte ţări în campanie.

    “Se discuta şi despre, vezi Doamne, implicări în campanie între servicii româneşti şi servicii franceze. Nu cred, nu cred, în experienţa pe care o am, că se poate întâmpla acest lucru, pentru că serviciile colaborează doar atunci când asupra cuiva planează anumite suspiciuni. Nu cred că serviciile s-au implicat în această campanie”, a adăugat Blaga.

    În opinia, serviciile de informaţii îşi fac datoria pentru ţară.

    Blaga a mai spus că ACL “nu are ce să le reproşeze serviciilor secrete în această campanie”.

    Vasile Blaga a fost întrebat dacă atunci când era şef de campanie electorală pentru Traian Băsescu a ştiut despre posibilitatea implicării serviciilor în campanie.

    “Şi eu şi dumneavoastră ne aducem aminte că niciodată nu a fost vorba în campaniile electorale, cel puţin din ’97 încoace, de implicare a lor în campania electorală. Amândoi ne aducem aminte, nu?” a răspuns Blaga.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, că este clar că serviciile s-au implicat în campania electorală şi a precizat că asigură că va analiza cu toată seriozitatea şi că aceasta nu va rămâne doar o afirmaţie.

    Întrebat dacă consideră că serviciile s-au implicat în campania electorală, Traian Băsescu a răspuns: ”Categoric, da, şi vă asigur că nu va rămâne doar o singură afirmaţie”.

    Preşedintele a continuat: ”Este clar că serviciile s-au implicat, este clar că au fost lucruri în neregulă” şi a menţionat că ”încă din 10 septembrie 2014” i-a chemat pe şefii celor două servicii, SIE şi SRI, şi prim-adjuncţii, Coldea şi Predoiu şi i-a atenţionat să nu se implice în campania electorală.

    ”Implicarea lui Meleşcanu cred că nu mai are nevoie de demonstraţii. (…) Probabil a plecat de la mine Meleşcanu şi apoi a început să îşi strângă semnături pentru candidatură”, a spus Traian Băsescu.

    Potrivit lui Traian Băsescu, faptul că Meleşcanu nu i-a spus că doreşte să candideze şi apoi, cu diverse organizaţii, a strâns semnături ”este o clară implicare a Serviciului în jocuri politice”.

    Despre apariţia fotografiilor cu Elena Udrea, la Paris, alături de şefa DIICOT, preşedintele Traian Băsescu a precizat că ”ceea ce s-a întâmplat astăzi reprezintă din nou o probă că serviciile sunt implicate”.

    ”Vă asigur că voi analiza cu toată seriozitatea, iar cine crede că m-am culcat acasă şi aştept să se facă 21-22 decembrie, se înşală. Eu am spus că sunt preşedinte până pe 21 decembrie, la ora 24.00”, a mai spus Băsescu.

    El a continuat: ”Marea bătălie este cine va fi preşedinte, pentru că unii îl susţin Ponta şi alţii, care ştiu că vor fi scurtaţi de cap, când vine Ponta, din serviciu, îl susţin pe Iohannis. Acest lucru îl ştiu foarte bine”. El a menţionat că este important ce se întâmplă cu cele cinci, şase, şapte opt procente ale Elenei Udrea.

  • ANALIZĂ: Rusia testează NATO ca în timpul Războiului Rece

    “De la începutul anului au avut loc peste 100 de interceptări de avioane ruseşti, de trei ori mai mult decât anul trecut. Ne confruntăm, deci, cu o creştere substanţială, dar facemm ceea ce este necesar. Interceptăm, somăm, suntem pregătiţi să reacţionăm”, a subliniat secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, la Atena.

    NATO a denunţat într-o singură săptămână două serii de incidente implicând forţele aeriene ruseşti. Pe 22 octombrie, o aeronavă specializată în colectarea de informaţii a pătruns 600 de metri în spaţiul aerian eston, timp de mai puţin de un minut, în zona Insulei Sarema.

    Avioane de vânătoare aliate – germane, norvegiene, britanice, portugheze, turceşti, daneze şi finalndeze – au fost nevoite să decoleze marţi după-amiaza şi miercuri pentru a intercepta patru grupuri de avioane ruseşti care efectuau “manevre” în spaţiile aeriene ale Atlanticului, Mării Baltice, Mării Nordului şi Mării Negre.

    A fost vorba despre o adevărată demontraţie de forţă – implicând bombardiere, avioane de vânătoare şi de transport militar – care relevă, potrivit NATO, o activitate “la scară mare” şi “neobişnuită”.

    “Este doar întoarcerea la o practică militară normală a unei ţări care se gândeşte la potenţialul său de apărare şi la combativitatea armatei sale. Forţele aeriene se antrenează, efectuează zboruri de recunoaştere, pentru a înţelege mai bine intenţiile colegilor noştri din NATO”, apreciază, din contră, Igor Koroşcenko, membru al Consiliului Consultativ de pe lângă Ministerul rus al Apărării.

    “Occidentul s-a obişnuit să ne vadă reţinuţi. Dar s-a terminat, iar de-acum vom face lumea să ne recunoască interesele legitime”, continuă el.

    – “Să-i sperie pe europeni”

    “Acest gen de provocări nu au încetat niciodată de la sfârşitul Războiului Rece încoace, dar nu au fost făcute publice”, notează Brooks Tigner, un specialist în NATO de la IHS Jane’s Defence. “Ceea ce se schimbă este că în loc să survoleze Cercul Arctic, Norvegia şi Suedia, ei coboară către zonele mai populate, în formaţiuni mai complexe”, explică el. “Iar oamenii pot să le observe, atunci când survolează insule britanice sau baltice”, adaugă Tigner.

    În opinia sa, “nu este o coincidenţă”. “Rusia interpretează o partitură mai agresivă, aşa cum face în Ucraina din martie”, odată cu anexarea Crimeei şi susţinerea rebelilor proruşi în estul ţării.

    Suedia a mobilizat în urmă cu două săptămâni peste 200 de militari, nave invizibile pe radar, dragoare de mine şi elicoptere în Marea Baltică, pentru a căuta un submarin străin văzut de mai multe persoane, amintind de operaţiunile lansate în anii ’80 după incursiuni ale unor submarine sovietice.

    “Am revenit la procedeele clasice ale Războiului Rece”, consideră Pavel Felguenhauer, un analist militar de la Moscova. “Un joc de echilibru până pe marginea războiului nuclear, iar cum războiul nuclear era inadmisibil partea opusă făcea concesii”, aminteşte el.

    “Scopul este ca ei să anuleze sancţiunile, să nu intre în taigaua noastră” şi “să-i sperie pe europeni, să-i facă să creadă că Rusia este pregătită de orice”, continuă Felguenhauer, în opinia căruia “aceste cazuri vor fi tot mai frecvente”.

    “Preţul petrolului este foarte mic”, ceea ce afectează veniturile statului rus, iar “sancţiunile fac rău”, deci “pentru Vladimir Putin este urgent să-şi îmbunătăţească relaţiile cu Occidentul”, afirmă Igor Sutiaghin, cercetător la institutul londonez Rusi.

    Însă “singurul mijloc de presiune care-i rămâne este cel militar”. Preşedintele rus “a avertizat săptămâna trecută că Rusia se pregăteşte de o confruntare cu Vestul”, subliniază cercetătorul. “Cu această diplomaţie de canonieră” şi “în percepţia sa un pic sucită”, Putin “intimidează Occidentul pentru a-i extorca o prietenie, dar cu condiţii”.

  • Skanska a inaugurat prima clădire Green Court construită în urma unei investiţii de 46 de milioane de euro

    Această etapă a investiţiei, realizată în 19 luni, include o clădire de birouri cu un spaţiu închiriabil de 19.500 mp în 12 etaje deasupra solului, precum şi parcarea subterană pentru primele două clădiri ale complexului. Clădirea A este în acest moment închiriată în procent de 90% companiilor Orange România şi Schneider Electric România, care se vor muta până în primăvara anului 2015. 

    Compania a început lucrările la faza a doua a proiectului, de aproximativ 18.000 metri pătraţi, unde Sanofi România a închiriat deja un spaţiu de 2.200 metri pătraţi. În total, complexul va avea 52.000 metri pătraţi.

    Skanska România este un dezvoltator de clădiri ecologice de birouri destinate creării unor medii favorabile creşterii economice şi stimulării afacerilor. Compania şi-a început activitatea în România în anul 2011 şi face parte din Grupul Skanska, lider mondial în dezvoltare imobiliară şi construcţii.

     

     

  • FRF a stabilit urnele pentru tragerea la sorţi a sferturilor de finală ale Cupei României

    Conform site-ului oficial al FRF, cele opt echipe calificate au fost împărţite în trei urne, după cum urmează:

    Urna A: Steaua Bucureşti, Petrolul Ploieşti, CFR Cluj, Pandurii Târgu Jiu;

    Urna B: Universitatea Cluj, CS Universitatea Craiova, ASA Târgu Mureş;

    Urna C: CS Mioveni.

    La tragerea la sorţi, o echipă din urna A va fi grupată cu cea din urna C şi, în continuare, cele trei echipe rămase în urna A cu cele trei aflate în urna B.