BusinessMagazin

Blog

  • Recolta care ne încurcă

    Povestea mea, lipsită de tablou săptămâna aceasta, începe pe blogul lui Bill Gates, care publica la începutul lunii iulie lista cărţilor sale de vacanţă. Pentru interesaţi – bănuiesc că sunt – iată-le: “The World Until Yesterday: What Can We Learn from Traditional Societies?” de Jared Diamond; “The Box: How the Shipping Container Made the World Smaller and the World Economy Bigger”, de Marc Levinson, “However Long the Night: Molly Melching’s Journey to Help Millions of African Women and Girls”, de Aimee Molloy; “How Children Succeed: Grit, Curiosity, and the Hidden Power of Character” de Paul Tough, “Japan’s Dietary Transition and Its Impacts (Food, Health, and the Environment)”, de Vaclav Smil şi Kazuhiko Kobayashi; “Made in the USA: The Rise and Retreat of American Manufacturing” de Vaclav Smil; “Whistling Vivaldi: How Stereotypes Affect Us and What We Can Do (Issues of Our Time)” de Claude Steele; “Patriot and Assassin” de Robert Cook. În listă veţi remarca apariţia lui Vaclav Smil în lista de autori, de două ori.

    Cei de la publicaţia Quartz s-au întrebat cine este necunoscutul Vaclav Smil, care îl pasionează atâta pe Gates, şi au scris despre el; este un profesor universitar canadian pasionat de o sumedenie de probleme şi tendinţe la nivel global, şi mai ales de relaţia dintre om şi natură. Iar în recenzia pe care Gates o face cărţii lui Smil “Harvesting the Biosphere” am descoperit unul dintre puţinele grafice “uau” pe care le-am văzut în ultima vreme. O sa vi-l povestesc: este vorba despre evoluţia cantităţii de biomasă produsă pe planetă în ultimii 2000 de ani şi a procentului destinat omenirii – lemn, cereale, vegetale pentru creşterea animalelor sau pentru materii prime. În urmă cu 2.000 de ani, biosfera producea 200 de gigatone de masă, şi omenirea, 200 de milioane de suflete, se mulţumea cu 0,2% din cantitate. În anul 1000 productivitatea biosferei scădea la 180 de gigatone, iar recolta omenirii, 300 de milioane de persoane, creştea la 0,5%. În 1900 biosfera producea doar 130 de gigatone de masă, iar omenirea (1,6 miliarde de doameni) recolta

    4 procente. În 2013 producţia biomasei este la jumătate din ce era în urmă cu 2000 de ani, cele 7 miliarde de oameni folosind deja 17% din cele 110 gigatone. Dacă sunteţi o persoană întreagă la minţile capului, numerele astea ar trebui să vă îngrijoreze: este vorba despre ce şi cum consumăm şi cu ce costuri pentru noi, pentru copiii noştri şi pentru nepoţii noştri.

    Trec acum la recolta acestui an, socotită a fi record şi la noi, şi aiurea: FAO estimează că producţia mondială de cereale ar urma să crească cu 7,2% în 2013/2014, comparativ cu anul anterior, până la nivelul record de 2,479 de miliarde tone, în timp ce producţia mondială de grâu se va ridica la 704 milioane tone, în creştere cu 6,8% comparativ cu anul trecut şi totodată cel mai ridicat nivel din istorie. La noi e la fel, nu insist.

    Dar, dacă trecem de tonul victorios, putem privi graficul alăturat, care arată evoluţia producţiei de cereale pe cap de locuitor şi prognozele pentru următoarea perioadă. Este luat dintr-un studiu al University of California şi vă poate oferi un motiv bun să exclamaţi “uau”. Şi să vă gândiţi din nou la ce şi cum consumăm şi cu ce costuri pentru noi, pentru copiii noştri şi pentru nepoţii noştri.

    Să ne întoarcem la pirandele politicii. Agricultura românească a fost, ani şi ani de zile, o vacă de muls şi un sprijin pentru PIB-ul neaoş. Mă gândesc că strategia naţională pentru agricultură, pe care preşedintele o supune în prezent dezbaterii publice, ar trebui să înceapă cu cifrele de care pomenesc mai sus, ca să aşezăm lucrurile într-un context mai clar, mai puternic. Ca să vedem cât şi cum cântăresc cele peste un milion de hectare de teren rămase pârloagă în fiecare an al ultimului deceniu şi care înseamnă pierderi de peste un miliard de euro pe an în producţie agricolă. Despre cât de necesară ar fi o instituţie de stat care să controleze piaţa şi preţurile, pentru că, în condiţiile unei recolte mondiale bune, cerealele româneşti nu mai valorează aşa mult, iar producătorii sunt lipsiţi de mijloace de a influenţa piaţa, aşa cum este puternicul FranceAgriMer, o entitate de stat care îşi trage rădăcinile din organizaţii de supraveghere şi susţinere a pieţei cerealelor înfiinţate încă din 1936.

    O recoltă mare înseamnă o grămadă de bătaie de cap, maşini pe câmp, transport, oameni, depozitare şi păstrare, negocieri. Aşa că, decât o recoltă mare, mai bine un import sănătos, cu marje triple, nu? Iar din când în când ne săltăm poalele costumelor scumpe, să pară că facem ceva.

     

  • Ghid de ţinută şi conduită în afaceri. Cum se îmbracă cei care mişcă economia României

    Mişu Negriţoiu era la liceu când a avut nevoie de o uniformă şi de prima lui pereche de pantofi. „Am vândut ţuică şi mi-am cumpărat haine, altă posibilitate nu aveam„, îşi aminteşte preşedintele ING şi al patrulea în topul celor mai admiraţi CEO din România, conform catalogului BUSINESS Magazin. „De la acele haine şi până la costumele Canali, Cornegliani sau Tom Ford pe care le port acum, a trecut mult.” De când este bancher, Mişu Negriţoiu poartă costum şi cravată şi conduce maşini Mercedes „cât mai elegante”, dar alese după câteva criterii exacte: „Culori închise. Transmit eleganţă, sobrietate, siguranţă. {i nu modelul cel mai scump (clasa S), ci unul mediu (E), care transmite moderaţie.” Evită lucrurile foarte scumpe, ţinând cont de faptul că băncile sunt în centrul atenţiei publice pentru că fac bani uşor şi au dobânzi mari.

    Trecând peste aspectul exterior, la construirea imaginii se adaugă preocuparea pentru o comunicare succintă şi clară, politeţea, limbajul, gesturile şi încrederea pe care o inspiră, dar şi un stil de viaţă adaptat la cerinţele instituţiei şi comunităţii bancare. Trecerea dinspre mediul politic spre cel de business a fost marcată de o schimbare a întregului stil de viaţă: „Am început să joc golf, să fiu mai atent la etichetă, să frecventez alte cercuri”.

    Mişu Negriţoiu spune că preocuparea pentru imagine este mai veche decât cariera bancară şi datează din perioada anilor petrecuţi în viaţa publică. Odată cu schimbarea domeniului de activitate, a intervenit şi necesitatea unei repoziţionări din punctul de vedere al imaginii: de la îmbrăcăminte până la obiceiuri, pasiuni şi preocupări. Bancherul a tradus această repoziţionare prin întrunirea unor valori precum profesionalismul, credibilitatea, decenţa, corectitudinea şi eleganţa, importante atât pentru public, consumatori, clienţi, parteneri, cât şi pentru autorităţi. Un alt aspect important este rolul de model pe care îl atribuie liderilor din mediul de afaceri: „Tinerii vor să fie ca ei, dar nu pentru că au bani, ci pentru că au valoare, iar imaginea este percepţia că aceste valori sunt întrunite„. Pentru atingerea acestor repere, a lucrat cu consilieri de imagine, pe a căror indicaţie a mers şi în urmă cu trei ani, la evenimentul Meet the CEO al BUSINESS Magazin, când a spus că nu şi-a ales singur cravata, ci i-a lăsat pe cei care se pricep mai bine.

    Din garderoba unui bărbat nu ar trebui să lipsească un costum bleumarin şi unul gri. Clienţii din mediul de business obişnuiesc să îşi facă, potrivit reprezentanţilor pieţei, câte două-trei costume pe an, dar există şi clienţi care aleg să îşi facă patru costume în fiecare sezon. Preţul pentru un costum făcut la comandă porneşte de la 1.600 de lei.

     

  • O femeie a depozitat la o bancă 50.000 de monede. Angajaţii băncii au stat să le numere o zi întreagă

    O femeie a depozitat la o bancă trei saci cu monezi care au fost număraţi de către 18 angajaţi timp de o zi întreagă, scrie Business Insider.

    Angajaţii unei bănci din China au numărat timp de opt ore 5.000 de yuani datorită unui bărbat care a plătit o parte dintr-o amendă pentru agresiune fizică în monede de câte 0,1 yuani.

    Banii au fost plătiţi în contul unei femei care fusese agresată împreună cu soţul ei de către proprietarul unui restaurant. Femeia a suferit o contuzie cerebrală iar soţul ei a plecat din local cu trei coaste rupte.

    Instanţa de judecată i-a acordat femeii dreptate şi l-a condamnat pe agresor să-i plătească o despăgubire în valoare de 68.000 yuani (8.300 de euro). Proprietarul restaurantului a plătit o parte din sumă, 10.000 de yuani (1.200 de euro), în monede de câte 0,1 yuani.

    Femeia a depozitat la bancă jumătate din mărunţiş, care a fost contabilizat de către 18 angajaţi timp de aproape o zi întreagă.
     

  • Daniel Constantin: reducerea TVA la pâine va genera şi o scădere a preţului la produsele de panificaţie

    Constantin despre reducerea TVA la pâine: Va exista o scădere a preţului generată de măsură

    Daniel Constantin a spus, vineri, la Alba Iulia, într-o conferinţă de presă, că în momentul în care Guvernul a introdus reducerea TVA la pâine, a avut în vedere crearea unui mediu concurenţial corect în domeniul panificaţiei, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “În momentul în care am introdus şi am militat pentru această măsură de reducere a TVA la pâine, pe tot lanţul de producţie, – pentru că nu vorbim numai de pâine, vorbim şi de făină, şi de cereale, unde chiar dacă va exista taxarea inversă, decontul se va face pe un TVA de 9% şi nu pe TVA de 24% – în momentul acela am avut în vedere, în primul rând, crearea unui mediu concurenţial corect”, a spus Constantin.

    Potrivit ministrului Agriculturii, există unităţi de panificaţie care îşi plătesc taxele şi impozitele în mod corect, care au foarte mulţi angajaţi şi care, din cauza competiţiei neloiale, nu reuşesc să îşi acopere costurile de producţie, fiind la limita insolvenţei sau a falimentului.

    “În acel moment, când am propus această măsură, am vizat exact crearea acestui cadru concurenţial, salvarea acestor unităţi, salvarea locurilor de muncă. Sigur că ne interesează foarte mult ca odată cu scăderea TVA să avem venituri, aceleaşi venituri, dacă nu chiar mai mari la bugetul de stat”, a afirmat Constantin.

    El a adăugat că, în acelaşi timp, s-a avut în vedere şi scăderea preţului pâinii, generată de această măsură.

    “Acestea sunt efectele pe care le-am urmărit. Scăderea preţului la pâine este un efect pe care-l urmărim şi pe mine m-a bucurat faptul că asociaţia marilor retaileri s-a angajat să scadă preţul la pâine în conformitate cu diferenţa de la 24% la 9%. Eu cred că va exista o scădere a preţului generată de acest lucru. Nu vorbesc de preţul grâului, dacă acesta va avea un efect în costul final, acestea sunt lucruri care ţin de piaţă. Pe mine mă interesează zona de fiscalizare, fiscalitate, unde cred că va exista această reducere de preţ”, a conchis Constantin.

    Guvernul a avizat, la sfârşitul lunii iulie, reducerea taxei pe valoarea adăugată la pâine la 9%, de la 1 septembrie, impactul negativ al măsurii urmând să fie compensat prin creşterea tot din septembrie a accizelor la alcool şi introducerea de accize la bunuri de lux.

    Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) estima că reducerea TVA va creşte producţia de făină şi pâine fiscalizată cu circa 1,4 milioane tone, la 2,8 milioane tone, va creşte numărul angajaţilor legali cu circa 8.500 persoane, iar preţul pâinii la raft va scădea.

    Şeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, susţinea că autorităţile române vor evalua impactul reducerii TVA la pâine la 9% pentru a vedea dacă a scăzut evaziunea fiscală şi, în funcţie de rezultat, măsura s-ar putea menţine sau se va reveni la TVA de 24%.

  • Cine ar putea fi noul ministrul al transporturilor: Ramona Mănescu, soţia primarului sectorului 6 şi europarlamentar PNL

    Ramona Mănescu, ultimul nume vehiculat pentru ocuparea funcţiei de ministru al transporturilor, considerată de premierul Victor Ponta drept o variantă mai bună decât alte propuneri, este unul dintre cei mai vechi membri PNL, alăturându-se acestui partid încă din 1990. Are 40 de ani, este născută în Constanţa şi în prezent ocupă poziţia de europarlamentar din partea PNL.

    Ramona Mănescu este licenţiată în ştiinţe juridice la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti şi a urmat mai multe studii postuniversitare la Institutul Diplomatic Român, Academia Naţională de Informaţii sau Colegiul Superior de Securitate Naţională.

    Ea este soţia lui Rareş Mănescu, primarul sectorului 6 din Bucureşti şi vicepreşedinte al PNL.

    Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a fost întrebat, duminică, înainte de reuninea Biroului Politic Naţional, dacă sunt şanse ca europarlamentarul Ramona Mănescu să se afle pe lista cu propuneri pentru preluarea ministerului transporturilor, el răspunzând: “Sunt şanse, sunt şanse”, potrivit Mediafax.

    Dacă va fi nominalizată şi acceptată pentru poziţia de ministru al transporturilor, Ramona Mănescu va fi a doua femeie după Revoluţie, după Anca Boagiu, care se află la cârma Transporturilor.

     

     

  • Simona Halep a câştigat turneul de la New Haven, al patrulea său titlu în circuitul WTA

    Meciul a durat o oră şi 6 minute.

    Simona Halep a obţinut pentru prima dată un titlu din categoria Premier, după ce a triumfat în 2013 la Nurnberg, ‘s-Hertogenbosch şi Budapesta. Până în prezent, ea a mai jucat trei finale, două la Fes (2010 şi 2011) şi una la Bruxelles (2012), toate pierdute.

    Halep a obţinut pentru această performanţă 117.000 de dolari şi 470 de puncte WTA.

    Halep s-a impus în 29 din ultimele sale 34 de meciuri din circuitul WTA, câştigând toate cele patru trofee ale sale în acest interval. Ea a mai obţinut în acest an trofeele de la Nurnberg, ‘s-Hertogenbosch şi Budapesta. Victoria de sâmbătă a fost a cincea a româncei în faţa unei jucătoare din Top 10, după cele din faţa lui Na Li (2011), Agnieszka Radwanska, Marion Bartoli şi Caroline Wozniacki (toate trei 2013).

    Ca urmare a succesului de la New Haven, Simona Halep va urca în ierarhia WTA, urmând să se claseze între primele 20 de jucătoare. Halep este a patra jucătoare din România care ajunge în Top 20, după Virginia Ruzici, Irina Spîrlea şi Ruxandra Dragomir-Ilie.

  • Cel mai mare transfer din istoria Ligii I. Cât dă Tottenham pentru fundaşul stelist Chiricheş

    Tehnicianul Laurenţiu Reghecampf, a anunţat, sâmbătă, după meciul cu Gaz Metan Mediaş, scor 2-2, că gruparea bucureşteană şi Tottenham s-au înţeles în privinţa transferului lui Vlad Chiricheş la clubul din Anglia.

    “Starea lui Chiri este bună. S-au înţeles cluburile pentru transferul lui. Mă bucur foarte mult pentru el. I-am spus să aibă răbdare şi încredere. Sper ca el să ne ajute marţi seară, dacă va fi, bineînţeles, sănătos. Clubul a luat mulţi bani pe el şi sunt sigur că va ajunge la o echipă şi mai mare. Nu pot să spun suma pentru care s-a transferat, dar este una foarte mare. El va rămâne în istoria acestui club, dacă vom reuşi să calificăm echipa în grupele Champions League”, a spus Reghecampf.

  • Incendiu de proporţii în California. Mii de pompieri au fost mobilizaţi pentru a stinge flăcările din rezervaţia Yosemite

    Incendiile s-au extins şi afectează 50.800 de hectare de vegetaţie, în California şi Nevada.

    Pompierii deţin controlul doar asupra unei zone de 5% din suprafaţa totală afectată.

    Guvernatorul statului California, Jerry Brown, a decretat starea de urgenţă în oraşul San Francisco, alimentat cu electricitate din zonele afectate de incendiu.

    Aproximativ 2.000 de pompieri, cu elicoptere şi avioane pentru stingerea incendiilor, au fost mobilizaţi pentru această operaţiune.

  • PNL ia în calcul două propuneri pentru Transporturi: Nini Săpunaru şi Ramona Mănescu – surse

    Conducerea PNL a luat în calcul, duminică, două propuneri pentru portofoliul de la Transporturi, respectiv Nini Săpunaru şi Ramona Mănescu, la  momentul transmiterii acestei ştiri discutându-se dacă vor fi înaintate ambele premierului Ponta sau doar una dintre ele, potrivit unor surse liberale.

    Premierul Victor Ponta consideră că o nominalizare a Ramonei Mănescu pentru funcţia de ministru al Transporturilor reprezintă o variantă mai bună decât alte propuneri, la acest moment fiind aşteptată o decizie oficială a PNL, au declarat surse politice.

    Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a fost întrebat, duminică, înainte de reuninea Biroului Politic Naţional, dacă sunt şanse ca europarlamentarul Ramona Mănescu să se afle pe lista cu propuneri pentru preluarea ministerului Transporturilor, el răspunzând: “Sunt şanse, sunt şanse”.

    Crin Antonescu a venit, duminică, la Palatul Parlamentului, la şedinţa BPN a PNL, unde urmează să se decidă nominalizarea partidului pentru preluarea ministerului Transporturilor. El a fost întrebat de jurnalişti dacă e şi Ramona Mănescu pe lista pentru ministerul Transporturilor şi dacă sunt şanse să fie votată, el a răspuns: “Sunt şanse, sunt şanse”.

     

  • Ce vedem la cinema: “Love Building” (GALERIE FOTO, VIDEO)

    Cu Dragoş Bucur, Dorian Boguţă şi Alexandru Papadopol în rolurile principale, care semnează genericul filmului şi în calitate de producători, “Love Building” este cel mai ambiţios proiect al şcolii Actoriedefilm.ro. O producţie cinematografică independentă, realizată doar cu sprijin financiar privat, comedia “Love Building” a fost prezentată până în momentul de faţă în competiţia Festivalului International de Film B’EST şi în secţiunea Zilele Filmului Românesc, din cadrul Festivalului International de Film Transilvania (TIFF 2013), obţinând Premiul Publicului şi Menţiunea Specială a Juriului la Festivalul B-EST.

    Alături de Dragoş Bucur, Dorian Boguţă şi Alexandru Papadopol, în Love Building interpretează şi 31 de actori aflaţi la debut, absolvenţi ai şcolii Actoriedefilm.ro, scenariul comediei fiind semnat de Ana Agopian, Oana Răsuceanu şi Iulia Rugină. Imaginea filmului este semnată de Marius Iacob, Laura Lăzărescu fiind responsabilă de sunetul comediei Love Building, în timp ce de scenografie s-a ocupat Andrada Chiriac.

    Din 13 septembrie, Love Building va putea fi vizionat în cinematografele din toată ţara, fiind distribuit de MediaPro Distribution.

    Ce vedem la cinema: “Love Building” (GALERIE FOTO)

    Acţiunea filmului “Love Building” este plasată într-o tabără menită să “repare” relaţii de cuplu ajunse într-un moment critic. 14 cupluri ajunse în impas, ajutate de trei pshihoterapeuţi şi traineri ai taberei, încearcă să-şi reconstruiască poveştile de dragoste. Pe parcursul a 7 zile, participanţii trec prin diverse etape ale reparării relaţiilor lor.  Dar cei trei traineri meniţi să îi asiste au propriile lor probleme, iar lucrurile scapă încet încet de sub control. Într-o cursă continuă către “şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi”, se ridică o singură întrebare: “Poţi să repari dragostea în 7 zile?”.

    Despre debutul său în regia de lungmetraj, Iulia Rugină consideră că “Love Building” “e doar un film simplu, cald, sincer care vorbeşte despre lucruri pe care le-am trăit cu toţii şi pe care o să le tot trăim cât o să existe universul. E genul de film care ar putea să te facă să râzi, să plângi, să ai gol în stomac şi un zâmbet amar pe buze când se termină. Cam ca o relaţie…”.

    Ce vedem la cinema: “Love Building” (VIDEO)

    Filmările pentru “Love Building” au avut loc în vara anului 2012, pe parcursul a 10 zile, la complexul turistic Laguna Verde.

    Iulia Rugină a studiat regia de film la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică între 2002 si 2006. În 2011 a finalizat un master în regie în cadrul aceleiași universități. A regizat 8 scurt metraje şi 3 filme de mediu metraj, pentru majoritatea dintre ele fiind şi coscenarist. Filmele sale au fost proiectate în cadrul a peste 50 de festivaluri şi evenimente legate de film din 13 ţări.

    După ce în 2001 au fost protagoniştii lungmetrajului de debut al lui Cristi Puiu, “Marfa şi banii”, Dragoş Bucur şi Alexandru Papadopol s-au reîntâlnit în faţa camerei de filmare. Este pentru prima dată cand cei doi adoptă statutul de producători ai unui film, alături de Dorian Boguţă, în cadrul şcolii Actoriedefilm.ro,  pe care cei trei au fondat-o. “M-am bucurat mult de reîntâlnirea pe platourile de filmare, după mulţi ani, cu prietenul meu Dragoş Bucur. Nu mai filmasem împreună de mai bine de 10 ani, de pe când jucam în “Marfa şi banii” al lui Cristi Puiu, un film care ne-a  lansat ca actori şi ne-a împrietenit”, declară Alexandru Papadopol.