Blog

  • O data cu piata

    Piata de transporturi este in crestere si schimbarile se produc in functie de cresterile anumitor sectoare ale economiei. Pentru 2008, factorii care vor influenta piata de transport vor fi:

    RETAIL SI AUTO. Retailul si componentele auto sunt unul dintre principalele motoare de crestere ale transporturilor.

    COMERT EXTERIOR. Un alt factor este cresterea asteptata a exporturilor si a importurilor (dincolo de impactul cursului valutar).

    OUTSOURCING. Cresterea transporturilor este favorizata si de tendinta in crestere a companiilor de a externaliza logistica (depozitare, ambalare, etichetare, transport etc.).

    RELOCARE. Investitiile in Romania ale companiilor de productie care decid sa transfere aici capacitati de productie.


    Sursa: COMPASS CONSULTING

  • 70%, cresterea creditelor luate de romani in 2007

    "Structura creditului este mai riscanta decat dinamica de crestere, in conditiile in care populatia se indatoreaza tot mai mult pentru achizitionarea bunurilor de consum, iar termenele de rambursare sunt tot mai lungi", a declarat Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Bancii Nationale, la forumul "Activitatile de creditare si managementul riscurilor", organizat de Finmedia.

    Majorarea creditului catre populatie la o rata mult mai mare decat cea a cerditului acordat companiilor este explicata de catre Florin Georgescu prin finantarea societatilor de catre companiile mama din strainatate. Imprumuturile intra-grup reprezinta aproximativ jumatate din soldul creditelor corporate.

    Astfel, imprumuturile acordate de banci intreprinderilor mici si mijlocii, care nu sunt parte a unui grup multi-national, reprezinta 63% din total credit catre companii. "Posibilitatile de majorare a acestui segment de credite este inca mare deoarece doar 14% dintre IMM-uri au contractat un credit bancar, restul de 86% de societati mici existente pe piata neavand nici un fel de finantare bancara", spune prim-viceguvernatorul BNR.

    Majoritatea creditelor acordate pana la sfarsitul lunii septembrie se afla in portofoliile bancilor mari (cu o cota de minimum 5% din piata), in proportie de 63%, in crestere cu aproape sapte procente fata de perioada similara a anului trecut. Banciile medii, cu o cota de piata intre 1 si 5 procente, detin aproape 30% din totalul creditelor, in scadere cu circa cinci procente, iar bancile mici au oferit doar 7% din imprumuturi.

  • Cei mai cunoscuti

    Cateva firme mari de transport domina deocamdata o piata in care alte cateva mii de companii mici si medii se lupta pentru contracte importante. Saltul afacerilor unei companii de transport vine odata cu semnarea unui contract important.

    EDY SPEDITION. Cu o flota de peste 1.200 de camioane si afaceri de 95 de milioane de euro preconizate pentru acest an, compania hunedoreana este considerata cea mai mare de pe piata si are drept clienti importanti Coca-Cola Romania, IKEA, Tenaris, Saint-Gobain, Electrolux, Continental, Delphi sau Romstal.

    DUNCA EXPEDITII. Cunoscut in special pentru faptul ca ofera si transporturi aeriene, pe langa cele 620 de camioane, compania timisoreana are printre clienti Linde Gaz, Nestlé Romania, Michelin, Procter & Gamble sau Euroholding. In 2007 va atinge afaceri de 28 de milioane de euro.

    TRANSCAR. Flota de 220 de camioane a transportatorului sibian este folosita predominant pentru compania germana Meyer & Meyer.

    DUMAGAS. Compania de transport a Dumagas este una dintre cele sase divizii ale grupului care estimeaza pentru acest an afaceri de 100 de milioane de euro. Dumagas Transport va realiza in acest an afaceri de 40 de milioane de euro si are o flota de 400 de camioane.

    PLUTONUL. Afacerile din transporturi ar putea ajunge in acest an la 4,1 miliarde de euro, conform unui studiu al InterBiz Group. Desi este o piata cu volume mari, cel mai mare transportator rutier (Edy Spedition) nu a atins inca afaceri de 100 de milioane de euro, deoarece piata este destul de faramitata intre 18.400 de companii.

  • Al doilea intre baietii destepti

    Sase luni au durat negocierile cu indienii de la Mittal Steel pana cand Jack Cutisteanu, directorul general si proprietarul Petprod, unul dintre furnizorii privati de energie, a semnat contractul care prevedea furnizarea de curent electric pentru toate cele patru filiale ale grupului indian din Romania. Pe 11 decembrie 2007 se implinesc trei ani de cand Mittal a semnat si Cutisteanu a intrat efectiv in acest business al furnizarii de energie, dupa ce din 1996 isi incercase norocul in mai multe tipuri de afaceri.

    Petprod vine de la „petroleum products“ (produse petroliere), comertul cu produse petroliere fiind primul tip de afacere in care Jack Cutisteanu a intrat imediat dupa ce s-a intors in Romania din Israel, unde plecase cu parintii inca din copilarie. „Am facut initial trading cu produse petroliere, deoarece ma ocupasem de acest domeniu si in Israel si il cunosteam, apoi am facut trading industrial (echipamente si materii prime), pentru ca ulterior, in 2003, sa ne gandim la energie“, povesteste Cutisteanu.

    Dupa ce a semnat contractul cu Mittal, care presupunea livrarea a 100 MWh (din 230 MWh de care are nevoie combinatul, restul fiind furnizat de Electrica) spre cele patru combinate ale grupului indian (Galati, Iasi, Hunedoara si Roman), Petprod a devenit imediat si unul dintre cei mai mari furnizori de electricitate – atat din punctul de vedere al volumelor vandute, cat si din cel al veniturilor. Mai precis, a intrat direct in top, alaturi de Energy Holding (lider al pietei inca de la inceput), Grivco (companie controlata de Dan Voiculescu) sau de EGL Power & Gas Romania, filiala locala a EGL Elvetia, parte a grupului AXPO, unul dintre cei mai mari furnizori de energie din Europa.

    La trei ani de la semnarea contractului, Petprod se afla inca intre primii pe piata la furnizarea privata de energie, iar combinatele siderurgice ale Mittal sunt si acum cel mai important client al Petprod, aducandu-i peste 60% din cifra de afaceri. Cifra de afaceri care a fost de 41 de milioane de euro in 2005, la un an dupa semnarea contractului, si s-a dublat la sfarsitul lui 2006, ajungand la 87 de milioane de euro. Principalele cauze ale saltului sunt, conform lui Jack Cutisteanu, intrarea de noi clienti in portofoliu (precum Chimcomplex Borzesti) si cresterea preturilor energiei, care a dus la o renegociere a contractelor.

    Pentru 2007, saltul nu va mai fi insa atat de mare, iar cifra de afaceri a companiei este estimata sa ajunga la 92 de milioane de euro. Doua motive determina o crestere atat de mica a afacerilor, spune Cutisteanu. Primul a fost renuntarea la unul dintre clientii sai – Combinatul Mittal Steel Hunedoara, al doilea din cele patru ale Mittal dupa capacitate (700.000 de tone de otel anual, al doilea dupa Galati, cu 5,5 milioane de tone si inaintea combinatelor de la Iasi si Roman, cu 380.000, respective 500.000 de tone). „Deoarece acest combinat avea o curba de sarcina foarte proasta si impredictibila, am convenit sa devina client direct al unui complex energetic de la Craiova, care sa ii poata livra mai bine energia de care are nevoie“, spune Cutisteanu. Cu celelalte trei combinate, contractul a ramas in picioare si deocamdata este semnat pana la sfarsitul anului 2008, spune Cutisteanu, recunoscand ca acest contract de 14 luni semnat cu indienii este destul de neobisnuit, 12 luni fiind perioada cea mai des intalnita. Al doilea motiv pentru cresterea mai mica a cifrei de afaceri este faptul ca 2007 a fost un an „asezat“, spune Cutisteanu. A fost un an cand marjele de profit au fost putin mai scazute din cauza achizitiilor de pe bursa de energie, iar salturi nu au prea putut fi in conditiile in care contractele pentru companiile mari erau luate deja de unii dintre furnizori, iar piata si-a pastrat structura.

    Toate acestea nu il deranjeaza pe intreprinzator atat timp cat clasamentul celor mai importanti furnizori de electricitate nu si-a schimbat nici el structura, iar Petprod este in continuare pe locul al doilea, dupa Energy Holding. Al doilea intr-adevar, dar la o distanta de mai bine de 200 de milioane de euro de compania cumparata anul trecut de elvetienii de la Société Bancaire Privée Geneva (comparatia este facuta pe cifrele de afaceri din 2006, cand Energy Holding a avut afaceri de 306 milioane de euro, iar PetProd de 87 de milioane de euro). Cutisteanu spune ca serviciile pe care le ofera Energy Holding clientilor sunt aproximativ aceleasi oferite de majoritatea furnizorilor din piata (cum ar fi managementul de sistem). Insa Energy Holding are o structura mai complexa atat ca numar de angajati (peste 50), dar si ca investitii, datorita numarului mai mare de clienti si tipologiei de business. „Investitiile facute de ei au fost facute pentru extinderea regionala“, spune Cutisteanu. Energy Holding detine 20% din piata livrarilor pentru consumatorii eligibili din Bulgaria si are planuri de extindere regionala in Serbia si Grecia. Pe piata bulgara, Energy Holding estimeaza pentru 2007 livrarea a 55.000 MWh lunar consumatorilor industriali si atingerea unei cifre de afaceri de circa 30 de milioane de euro.

    Energy Holding este singurul furnizor roman care tranzactioneaza energie in afara Romaniei. „Multi furnizori exporta energie, insa a exporta e una si a livra direct consumatorului local e alta“, explica Victor Ionescu, presedintele Operatorului Comercial al Pietei de Energie (OPCOM) – bursa de energie de la Bucuresti, parte din Transelectrica, transportatorul national de energie. Pentru a lucra direct pe o piata dintr-o alta tara, fie si vecina, trebuie ca furnizorul sa aiba licenta in acea tara de la operatorul pietei de acolo. „De asta este atat de important ca Europa de Est sa decida unde va fi bursa regionala, pentru ca acea bursa regionala sa dea licente valabile doritorilor in toata regiunea“, spune Victor Ionescu, care a depus candidatura ca OPCOM sa devina bursa regionala de energie. Insa ambitii similare au si operatorii din Praga si Budapesta. „Odata deschisa piata regionala, va fi mai simplu sa intram si pe pietele vecine, dar pana atunci nu intentionam asta“, spune Jack Cutisteanu.


    Topul furnizorilor privati

  • GECAD: Comertul cu plata online se dubleaza in 2008

    "Anul viitor, un cuvant important vor continua sa il aiba companiile mari care au intrat deja sau care urmeaza sa abordeze si acest canal. in acest sens, ne asteptam la intrarea unor companii importante, in special din sectorul utilitatilor si al telecomunicatiilor", a declarat directorul executiv al GECAD ePayment, Carmen Sebe.

    ePayment estimeaza ca telecomunicatiile si turismul vor continua sa fie cele mai cautate pe piata online, iar un potential ridicat il au si plata online a utilitatilor si e-tailul (retailul electronic), domenii care sunt de asteptat sa aiba o crestere semnificativa in 2008.

    In acest an, cand valoarea tranzactiilor online vor atinge 35 de milioane de euro, cele mai cautate au fost produsele telecom (plati facturi, cartele pre pay), cu o pondere de 30%, urmate de turism (transport si cazare), cu 20%, si de e-tail, cu 18%.

    Pentru finalul anului viitor, ePayment estimeaza ca vor exista circa 2.000 de magazine online, fata de 1.600 de magazine online in prezent, din care aproape jumatate au implementata o solutie de plata online si activitate sustinuta.

  • Topul furnizorilor privati

    Anul trecut, cotele de piata ale furnizorilor privati s-au format in functie de contractele obtinute de fiecare. In 2007, acestea s-au pastrat in mare parte datorita asezarii pietei.
     
     Companie
    Cota de piata*
    Cifra de afaceri 2006 (mil. euro)
     Energy Holding
    12,0%
    306
     Petprod
    2,67%
    87
     Euro – P.E.C.
    1,75%
    51
     Elcomex
    1,30%
    18
     Green Energy
    0,78%
    50
     Buzmann
    0,75%
    24
     Interagro
    0,48%
     Luxten
    0,39%
    92**
     EGL
    0,36%
    61
     ENOL
    0,29%
    45
     Grivco
    0,28%
    55
     
    Nu au fost luate in calcul companiile de distributie desprinse din Electrica SA, privatizate sau nu; acestea vor aparea in clasamentul pentru 2008, deoarece procesul de separare a activitatii de distributie de cea de furnizare a avut loc la mijlocul acestui an.
     
    *   Cotele de piata sunt ordonate in functie de volumul de energie livrat clientilor.
    ** Cifra de afaceri a Luxten include atat furnizarea, cat si contractele de iluminat public si productia.
     

    Sursa: Ministerul Economiei si Finantelor

  • Gucci pe Calea Victoriei

    N-aduce anul ce aduce ceasul: e oficial, brandul Gucci va intra de la anul pe piata din Romania. Este vorba despre doua magazine ce urmeaza sa fie deschise in Capitala si care nu vor fi operate in sistem de franciza, ci printr-o firma unde 40% din actiuni vor fi detinute de Gucci Group, iar restul de catre omul de afaceri Rocco Santopietro si un asociat, in calitate de parteneri locali. In aceeasi formula, cei doi au adus brandul Gucci si pe pietele din Ucraina, Serbia si Bulgaria, precum si brandul La Perla in Cehia si Bulgaria. Rocco Santopietro, se afla, pana nu de mult, la carma departamentului de food & beverage al hotelului Howard Johnson. Pe langa afacerile cu produse din gama premium, Santopietro mai are afaceri si in domeniul consultantei hoteliere si al importului si distributiei de produse gourmet.

    Primul magazin va fi monobrand, destinat exclusiv vanzarii de haine marca Gucci, urmand ca al doilea sa fie multibrand, cu pantofi, genti, curele Boucheron, Yves Saint Laurent si Gucci. „Ne adresam unui public exclusivist, obisnuit sa cheltuiasca destul de mult pe astfel de produse“, spune Rocco Santopietro. Investitia se ridica la peste 1,5 milioane de euro, iar locul ales este Calea Victoriei, unde chiria lunara va fi de 22.000 de euro, in conditiile in care fiecare magazin va avea o suprafata de 550 de metri patrati, spune Rocco Santopietro.

    Tot anul 2008 va aduce in Romania si brandul Louis Vuitton. Francezii au inchiriat recent 200 de metri patrati in galeriile comerciale de la parterul hotelului JW Marriott din Bucuresti. Initial, deschiderea magazinului era programata pentru decembrie anul acesta, insa din cauza unei reorganizari interne, intrarea in Romania s-a amanat pentru inceputul anului viitor. Compania Louis Vuitton a infiintat o firma in Romania (aflata in proprietatea Louis Vuitton Malletier – 99% si a Société Des Magasins Louis Vuitton France – 1%), prin care isi va comercializa produsele. Brandul Louis Vuitton face parte din portofoliul producatorului francez de bunuri de lux Moët Hennessy Louis Vuitton (LVMH), cu o cifra de afaceri anuala de trei miliarde de euro.

    Casa de moda Armani va intra la randul sau pe piata la anul cu linia de haine si accesorii destinate tinerilor, Emporio. Nisa amatorilor de Armani a fost deja testata, dupa ce brandul a deschis in Bucuresti un magazin de mobila (Phylosophy) si unul de parfumuri. Magazinul Armani va fi operat in sistem de franciza si va fi inaugurat, cel mai probabil, la finele anului viitor. In ceea ce priveste amplasamentul, va fi vorba tot de un spatiu comercial stradal de sine statator, cel mai probabil tot pe Calea Victoriei.

    Pana acum, piata romaneasca s-a dovedit rentabila pentru brandurile premium, unele din ele avand deja preocuparea sa se extinda in provincie. Compania Alsa Boutiques, care detine francizele pentru branduri ca Max Mara, Ermenegildo Zegna, Pal Zileri, La Perla si Pianegonda, a anuntat ca vrea sa duca brandul Max Mara in alte cateva mari orase din tara, planul pentru urmatorii cinci ani fiind sa deschida sase sau sapte noi magazine, pe langa cel existent in Bucuresti. Pentru deschiderea unui magazin cu un brand nou din segmentul premium este nevoie de cel putin 2,5 milioane de euro, conform Alsa Boutique.


    Exclusivitate: Noua colectie Louis Vuitton

  • Noua colectie Louis Vuitton

    Anul 2008 va aduce in Romania brandul Louis Vuitton, detinut de producatorului francez de bunuri de lux Moët Hennessy Louis Vuitton (LVMH). Primul magazin va fi situat in galeriile comerciale de la parterul hotelului JW Marriott din Bucuresti.

    Pana atunci, Pretul Luxului, suplimentul bianual lansat de revista BUSINESS Magazin, va prezinta o avanpremiera a colectiei ce va fi disponibila in magazinul Louis Vuitton din Bucuresti.
    Pretul Luxului va aparea pe piata in data de 12 decembrie, urmand a fi distribuit impreuna cu revista BUSINESS Magazin.

  • Adezivi si ceva in plus

    CONTEXTUL: Producatorii de adezivi pentru constructii, in special cei de talie mare, incearca sa se diferentieze de concurenta prin imbunatatirea imaginii si prin castigarea echipelor de profesionisti, care pot aduce la randul lor adeziunea beneficiarilor de lucrari de constructii.

    DECIZIA: Grupul german Henkel, care detine in Romania doua fabrici de adezivi pentru constructii, a deschis la inceputul acestui an in Bucuresti primul sau showroom la nivel mondial, ideea venind la propunerea filialei din Romania. In aceste spatii sunt expuse produsele companiei, iar clientii pot primi consiliere in legatura cu cele mai potrivite tehnici de lucru.

    EFECTELE: Conducerea companiei spune ca efectul cel mai important este imbunatatirea imaginii in randul specialistilor din constructii, apropierea de clienti fiind obiectivul stabilit pentru acest concept (in cadrul showroom-urilor nu se comercializeaza produse). Reprezentantii grupului au estimat recent ca cifra de afaceri a filialei din Romania va creste in acest an cu aproape 40%, pana la 140 de milioane de euro.

    Piata din Romania poate absorbi intreaga noastra productie de aici“, spunea la inceputul lunii octombrie Günther Thumser, presedintele Henkel CEE (Europa Centrala si de Est), la deschiderea celei de a doua fabrici de adezivi pentru constructii, care aproape a dublat capacitatea de productie a adezivilor a Henkel Romania. Pe o piata de profil care va incheia acest an cu un plus estimat la 20-30% si unde fabricantii spun ca intreaga productie este absorbita integral, companiile incearca prin diverse metode sa isi castige o felie cat mai mare.

    Echipa filialei romanesti a grupului a venit la inceputul acestui an cu un nou concept: un showroom unde sa fie expuse produsele diviziei de adezivi si unde clientii sa poata primi consiliere de la specialisti in constructii. Reprezentantii Henkel spun ca principalul obiectiv a fost imbunatatirea imaginii companiei prin apropierea de clienti, in special de profesionistii din constructii. „Ideea a fost sa prezentam produsele «din culise», produsele care nu se vad intr-o cladire data in folosinta, dar care ne imbunatatesc considerabil viata. Astfel, vizitatorul are sansa sa vada in detaliu ce se ascunde sub o pardoseala, sub o fatada, sub placile ceramice pe care le vedem aproape in orice spatiu, de la bai si bucatarii la piscine“, explica Andrei Dumitrescu, sales & marketing manager al diviziei de adezivi a Henkel Romania.

    Primul showroom a fost deschis in luna februarie in Bucuresti, fiind urmat de inca doua, in Ploiesti si Targu-Mures. Compania a investit cate 100.000 de euro pentru amenajarea fiecarui showroom, unde Henkel nu comercializeaza produse, ci doar isi expune oferta si acorda gratuit servicii de consiliere. Dumitrescu considera ca la ora actuala exista foarte putine spatii de prezentare a produselor de profil, care sa indeplineasca cele trei functii de baza in opinia sa: „sa educe, sa informeze si sa faciliteze procesul de luare a deciziei de catre cumparator“.

    Reprezentantul diviziei de adezivi a Henkel Romania spune ca inca nu s-au realizat calcule privind impactul in vanzari al celor trei showroom-uri, dar ca noul concept a avut succes, dovada fiind deschiderea a doua noi astfel de spatii in 2008, in Craiova si Pitesti. „Intentia este ca in urmatorii ani sa se extinda acest proiect si in celelalte tari din Henkel CEE“, adauga Dumitrescu. Fara a cunoaste impactul showroom-urilor in vanzarile de adezivi ale Henkel Romania, Günther Thumser estima recent pentru BUSINESS Magazin ca filiala va incheia anul in curs cu o cifra de afaceri de 140 de milioane de euro, cu aproape 40% mai mult comparativ cu anul precedent. Divizia de adezivi aduce aproximativ jumatate din veniturile filialei romanesti, restul fiind reprezentat de veniturile aduse de diviziile de detergenti, produse pentru curatat si cosmetice.

    Piata romaneasca de adezivi a atras in ultimii ani investitii in construirea capacitatilor de productie, atat din partea companiilor straine precum Henkel sau Baumit (Austria), cat si din partea producatorilor autohtoni, cum ar fi Multistar Prod Oradea sau Bengoss Comimpex Bucuresti. Cea mai recenta investitie pe acest segment a fost anuntata de omul de afaceri Daniel Guzu, care va investi circa opt milioane de euro intr-o fabrica de adezivi pentru constructii. Guzu s-a asociat pentru construirea fabricii cu fondul de investitii Oresa Ventures, aceasta fiind a doua afacere comuna a celor doua parti, dupa ce Oresa a platit anul trecut circa 9 milioane de euro pentru 49% din producatorul de lacuri si vopseluri Guzu Chim, redenumit ulterior Fabryo Corporation.

  • GHID DE PENSII: Start in tonuri de gri

    Randamentele fondurilor de pensii obligatorii romanesti ar putea fi cel putin „promitatoare“, spunea recent directorul de investitii al unuia dintre cei 18 administratori autorizati sa vanda astfel de produse. In opinia sa, prognoza unor castiguri anuale de 7-8% (cifra cel mai adesea vehiculata) ar putea fi chiar putin prea „conservatoare“, investitiile fondurilor de pensii putand sa aduca randamente chiar si mai mari.

    Acest randament va depinde insa de abilitatea cu care fiecare dintre administratori va reusi sa plaseze banii colectati. Din punctul de vedere al structurii de investitii, diferente foarte mari intre fonduri nu sunt – cu exceptia Generali, toate celelalte 17 fonduri opteaza pentru un grad de risc mediu. Chiar si asa, diferente pot exista – in functie de modul cum fiecare dintre administratori va sti sa jongleze cu optiunile pe care i le permite structura tinta a portofoliului, respectiv cadrul general stabilit pentru plasamente prin prospectul de emisiune al fondului.

    Debutul activitatii de investitii pentru fondurile de pensii va avea loc, cel mai probabil, undeva la inceputul primaverii viitoare, atunci cand la administratori vor ajunge si primele contributii. Felul cum, la data respectiva, va arata economia romaneasca va influenta deciziile de investitii ale administratorilor si, implicit, rezultatele ce vor fi obtinute.

    PIATA DE CAPITAL. Desi legislatia romaneasca le permite sa investeasca pana la 50% din active in actiuni, estimarile cele mai optimiste spun ca fondurile de pensii ar putea sa inves-teasca maxim 25-30% din fonduri in actiuni. In rest, administratorii fondurilor de pensii spun ca au alte planuri. Pentru fondurile de pensii, panta descendenta pe care au apucat-o preturile actiunilor la Bursa de Valori de la Bucuresti nu e o veste deloc rea: plasamentele lor sunt pe termen lung si foarte lung, iar acest lucru le permite sa fructifice viitoarele corectii de pret pozitive. Si, cu cat pretul la care cumpara initial actiunile este mai mic, cu atat castigul ulterior va fi mai mare. Iar pana una-alta, semnale de revenire pentru piata de capital inainte de jumatatea anului viitor sunt destul de putine; ba mai mult, contextul economic romanesc (intr-o combinatie nefasta cu criza financiara de pe pietele internationale) nu lasa loc de prea multe previziuni optimiste pentru perioada imediat urmatoare. Cresterea dobanzii de politica monetara (pe care banca centrala a majorat-o in octombrie pentru prima data in ultimele 14 luni) va continua si la anul, cel mai probabil. Pentru piata de capital o dobanda mai mare nu este insa de bun augur, pentru ca multi investitori, in special cei institutionali, vor aloca o mare parte din fonduri depozitelor sau obligatiunilor.

    PIETE EXTERNE. Desi legea nu este restrictiva in privinta plasamentelor pe care fondurile le pot face in strainatate, multe dintre companii au anuntat deja ca se vor concentra pentru inceput doar pe piata romaneasca. Plasamentele pe pietele externe ar putea fi descurajate de evolutia cursului de schimb. Mai precis, daca un administrator de pensii (care strange contributii in lei de la participanti) se decide sa investeasca in strainatate, el va trebuie sa cumpere euro – iar previziunile actuale vad, si pentru inceputul anului viitor, un euro „scump“. Pe masura ce leul isi va reincepe insa tendinta de apreciere (respectiv, moneda europeana va pierde din valoare si se va vinde pe piata interna mai ieftin), profiturile repatriate in timp de catre administratori vor fi mai mici. In sine, volatilitatea accentuata a cursului de schimb implica un risc destul de ridicat.

    INFLATIE. Randamentul real al unei investitii (inclusiv al fondurilor de pensii) este cel care se obtine excluzand inflatia. Ca atare, nivelul inflatiei este unul dintre indicatorii care conteaza pentru cei ce isi plaseaza, de acum, banii si in fondurile de pensii. In ultimul raport asupra inflatiei, prezentat la inceputul lunii noiembrie, banca centrala a majorat cu 0,6% prognoza de inflatie pentru 2008, la 4,3% pe an, fata de rata de 3,7% estimata anterior.

    SCADENTE. Chiar daca, in esenta, plasamentele fondurilor de pensii sunt pe termene lungi si foarte lungi, randamentele mai ridicate pe care le ofera titlurile pe termen scurt vor atrage, probabil, mare parte din investitii. In plus, pentru titlurile de stat, nivelul randamentelor va fi dependent de volumele si calendarul emisiunilor facute de Ministerul de Finante.

    GARANTII. Pentru fondurile de pensii private exista cerinte stricte in raport cu randamentul minim pe care trebuie sa il obtina – randament stabilit prin legislatie si care va fi urmarit de catre Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Reglementarile vizand acest aspect ar trebui sa fie destul de curand adoptate de catre CSSPP.


    Puncte cheie