BusinessMagazin

Blog

  • Creşterea dolarului zguduie din temelii pieţele emergente: Monedele suferă cea mai mare depreciere din ultimii doi ani

    Creşterea dolarului american, alături de o „confluenţă de veşti negative”, a declanşat cea mai amplă vânzare de valute pe pieţele emergente de la începutul campaniei agresive de majorare a ratelor dobânzilor de către Rezerva Federală, iniţiată în urmă cu doi ani, scrie FT.

    Indicele JPMorgan, care urmăreşte performanţa monedelor din pieţele emergente, a scăzut cu peste 5% în ultimele două luni şi jumătate, fiind pe cale să înregistreze cel mai mare declin trimestrial din septembrie 2022.

    Această scădere este una extinsă, afectând cel puţin 23 de monede monitorizate de Bloomberg, care s-au depreciat faţă de dolar în acest trimestru.

    Dolarul american a înregistrat o ascensiune semnificativă începând cu sfârşitul lunii septembrie, susţinut de aşteptările pieţei că viitorul preşedinte al SUA, Donald Trump, va adopta măsuri comerciale protecţioniste şi va relaxa politica fiscală imediat după preluarea mandatului.

    „Dolarul este în centrul atenţiei, fiind principalul factor care contribuie la slăbirea monedelor de pe pieţele emergente”, a explicat Paul McNamara, manager principal pentru obligaţiuni şi valute emergente la firma de investiţii GAM.

    Luna trecută, Donald Trump a anunţat planul de a impune taxe de 25% pe toate importurile din Mexic şi Canada, precum şi o taxă suplimentară de 10% asupra produselor din China. Ca urmare, peso-ul mexican a scăzut cu 2,1% în acest trimestru, iar renminbi-ul chinezesc a pierdut 3,7%.

    La nivel global, randul sud-african, considerat un indicator al sentimentului pieţelor emergente datorită lichidităţii sale, a scăzut cu aproximativ 2,4% de la sfârşitul lunii septembrie.

    Chiar şi atunci când se ţine cont de randamentele obţinute din deţinerea activelor denominate în monede locale, doar valutele unor ţări considerate foarte riscante, precum Turcia şi Argentina, au generat câştiguri pentru investitori în acest trimestru.

    Amploarea acestei vânzări de după alegeri a afectat şi „carry trades” – strategii prin care investitorii se împrumută în monede cu dobânzi scăzute, precum dolarul sau yenul, pentru a cumpăra monede cu dobânzi mai mari de pe pieţele emergente.

    Potrivit Citi, un coş de „carry trades” populare pentru monedele europene a oferit un randament de doar 1,5% în acest an, în linie cu media ultimilor 10 ani, dar mult sub randamentul de 7,5% înregistrat în 2023.

    Monedele statelor membre ale Uniunii Europene nu au mai experimentat un declin trimestrial de o asemenea amploare din 2022, când Rezerva Federală a adoptat măsuri stricte pentru a contracara inflaţia. Pe măsură ce ratele dobânzilor din SUA au crescut, diferenţa tot mai mare faţă de ratele din UE a amplificat presiunea asupra monedelor europene.

    Scăderea recentă face ca indicele JPMorgan al monedelor din pieţele emergente să înregistreze al şaptelea declin anual consecutiv.

  • Localnicii cer reguli mai stricte pentru controla masele de turişti din Satul lui Moş Crăciun

    „Suntem îngrijoraţi de creşterea excesivă a turismului. Turismul a crescut atât de rapid, încât nu mai este sub control”, a declarat Antti Pakkanen, în vârstă de 43 de ani, fotograf şi membru al unei reţele de locuinţe care a organizat în septembrie un miting pe străzile oraşului.

    Pe întreg continentul, localnicii au protestat împotriva „turismului excesiv” – care reprezintă punctul critic în care vizitatorii şi banii lor nu mai aduc beneficii rezidenţilor şi, în schimb, provoacă daune prin degradarea siturilor istorice, copleşirea infrastructurii şi îngreunarea semnificativă a vieţii celor care locuiesc acolo. Acum, fenomenul s-a extins spre nord, până la marginea Cercului Polar Arctic, relatează AP News.

    Rovaniemi a înregistrat un număr record de 1,2 milioane de vizitatori în 2023, o creştere de aproape 30 % faţă de 2022. 13 rute aeriene noi către Aeroportul Rovaniemi au fost inaugurate în acest an, aducând pasageri din Geneva, Berlin şi Bordeaux. Majoritatea turiştilor provin din ţări europene precum Franţa, Germania şi Regatul Unit.

    Criticii locali ai turismului de masă spun că multe clădiri din centrul oraşului Rovaniemi sunt folosite şi pentru servicii de cazare în timpul sezonului şi, prin urmare, nu mai sunt disponibile pentru uz rezidenţial. Ei spun că închirierile pe termen scurt a crescut preţurile, au îndepărtat rezidenţii pe termen lung şi a transformat centrul oraşului într-un „spaţiu de tranzit pentru turişti”.

    Legislaţia finlandeză interzice serviciile profesionale de cazare în clădirile destinate uzului rezidenţial, iar localnicii le cer autorităţilor să ia măsuri. „Regulile trebuie aplicate mai bine”, a declarat Pakkanen.

  • Tranzactie pe piata auto: Eurial Invest, dealer oficial al mărcilor Peugeot, Citroën, DS şi Opel, livrează peste 500 de maşini pentru flota Cris-Tim

    Eurial Invest, dealer oficial al mărcilor Peugeot, Citroën, DS şi Opel, a semnat un parteneriat cu grupul Cris-Tim, care va înlocui peste 500 de maşini din flota proprie, atât autoturisme cât şi vehicule utilitare.

    Maşinile au început să fie livrate luna aceasta şi procesul va continua până la sfârşitul anului viitor.

    „Este prima tranzacţie semnată de Eurial Invest şi Grupul Cris-Tim, acest lucru înseamnă recunoaşterea calităţii şi competitivităţii mărcilor pe care le reprezentăm în România şi sunt încrezător că va fi un parteneriat extins în care să arătăm valoarea serviciilor şi produselor Grupului Eurial Invest. Pe lângă gama variată de produse pe care o putem acoperi, în cadrul acestui contract oferim şi servicii postvânzare şi de service. ” a declarat Lucian Visan, CEO Eurial Invest.

    Cris-Tim a optat pentru modele precum Citroën C4, Citroën C5 Aircross, Peugeot 308, DS 7 şi DS4, iar pentru vehiculele utilitare a ales Peugeot Boxer, Citroën Jumper sau Citroën Spacetourer.

     „Am optat pentru o generaţie de vehicule cu emisii reduse, pentru a susţine atât angajamentul nostru faţă de protecţia mediului, cât şi nevoia de a optimiza procesele operaţionale. Această decizie nu este doar o investiţie în logistică, ci şi o expresie a valorilor noastre: calitate, inovaţie şi respect faţă de resursele pe care le utilizăm. Printr-o flotă mai eficientă şi mai prietenoasă cu mediul, asigurăm o mai bună conectare cu partenerii şi clienţii noştri, livrând în continuare produse care respectă promisiunea noastră – mănânci bine, te simţi bine. Schimbarea înseamnă progres iar această iniţiativă susţine misiunea noastră de a creşte responsabil şi de a ne adapta continuu la nevoile unui viitor sustenabil.”, a precizat Radu Timis Jr., CEO Grup Cris-Tim.

    EURIAL Invest este dealer oficial Peugeot, Citroën, DS Automobiles şi Opel deţinând o reţea ce numără 7 puncte de vânzare (Bucureşti – Otopeni, Militari şi Pantelimon, Piteşti, Ploieşti, Cluj-Napoca şi Braşov).

    Cris-Tim, una dintre cele mai mari companii care activează în sectorul agribusiness din România, a fost fondată în urmă cu mai bine de 30 de ani, iar printre brandurile din portofoliu se află  „Cris-Tim”, „Matache Măcelaru’”, „Csárdás”, „Alpinia”, „Bunătăţi”. În 2012, compania s-a lansat pe piaţa de lactate pe un model de afaceri integrat de la fermă la masă.

  • Europa se înarmează: NATO a anunţat că se discută creşterea cheltuielilor militare la 3% din PIB

    Membrii europeni ai NATO discută posibilitatea de a creşte ţinta alianţei pentru cheltuielile de apărare la 3% din PIB, o decizie ce ar putea fi adoptată la summitul anual din iunie. Această propunere vine, parţial, în contextul viitoarei reveniri a lui Donald Trump la preşedinţia SUA, informează Financial Times.

    Patru persoane implicate în discuţiile preliminare au declarat pentru FT că această majorare, de la nivelul actual de 2%, ar pune o presiune considerabilă pe bugetele naţionale deja tensionate, ceea ce a generat rezerve în multe capitale europene.

    În prezent, din cele 32 de state membre NATO, 23 sunt aşteptate să atingă obiectivul de 2% în acest an, comparativ cu doar şase în 2018. Cu toate acestea, şapte ţări europene, inclusiv Italia şi Spania, încă nu respectă această ţintă stabilită acum un deceniu.

    Fostele cereri ale lui Trump ca Europa să îşi asume o parte mai mare din cheltuielile pentru apărare, combinate cu nevoia evidentă de resurse suplimentare pentru sprijinirea Ucrainei şi descurajarea Rusiei, au forţat guvernele europene să reevalueze subfinanţarea apărării.

    Discuţiile confidenţiale, care au început în cadrul reuniunii recente a miniştrilor de externe NATO, propun o creştere etapizată: un obiectiv de 2,5% pe termen scurt şi atingerea a 3% până în 2030. Aceste angajamente ar putea fi formalizate la summitul din Ţările de Jos, programat pentru anul viitor, potrivit unor surse implicate.

    Secretarul general NATO, Mark Rutte, a evitat să comenteze direct această propunere, dar a sugerat că viitoarea ţintă ar trebui să depăşească semnificativ nivelul actual de 2%. „Am un număr în minte, dar nu îl voi dezvălui acum. Este clar însă că cei 2% nu sunt suficienţi pentru a acoperi nevoile actuale ale alianţei”, a declarat el pentru FT.

    Un oficial german a subliniat că discuţiile despre creşterea cheltuielilor vor continua, indiferent de contextul politic. „Deciziile politice implică prioritizări, iar securitatea naţională trebuie să rămână esenţială”, a precizat acesta.

    În timpul primei preşedinţii a lui Trump, acesta a folosit summitul NATO din 2018 pentru a solicita creşterea cheltuielilor militare, avertizând că SUA ar putea părăsi alianţa. Sub această presiune, liderii NATO, inclusiv Rutte, au accelerat eforturile pentru atingerea pragului de 2% din PIB.

  • Ciolacu, despre intrarea României în Schengen: Este o victorie a dreptăţii şi a demnităţii naţionale

    Potrivit lui, aceasta „este o victorie a dreptăţii şi a demnităţii naţionale şi un semnal clar că nu vom accepta vreodată să fim cetăţeni de mâna a doua în Europa. Este, înainte de toate, un triumf al tuturor românilor, indiferent de opţiunea politică sau de situaţia socială. Este o victorie a muncii în echipă pentru binele ţării. Pentru că la acest moment au contribuit lideri de opinie din ţară şi din străinătate, personalităţi publice şi oameni obişnuiţi, alături de miniştri, diplomaţi, europarlamentari şi tehnicieni din zeci de instituţii”.

    Premierul a declarat că. „pentru companiile româneşti care fac afaceri cu parteneri din statele europene, eliminarea controalelor la frontiere va facilita comerţul şi va reduce costurile logistice. Asta înseamnă că mărfurile româneşti vor deveni mai competitive, ceea ce va stimula economia şi va crea noi oportunităţi de afaceri şi locuri de muncă”.

    Nu în ultimul rând, a mai spus Marcel Ciolacu, decizia va veni în beneficiul românilor. „(…) această decizie aduce beneficii concrete şi imediate. Mai ales pentru cei din diaspora, care călătoresc frecvent în România, în special în perioada sărbătorilor. Nu se va mai sta zeci de ore la frontiere, ci se va circula liber, fără controale suplimentare. Asta înseamnă mai mult timp petrecut cu familiile şi mai puţin stres în călătorii”.

    „Astăzi, practic, vedem cu toţii rezultatul eforturilor susţinute pe care le-am început din prima zi a mandatului de premier, când am anunţat că integrarea deplină a României în Schengen reprezintă una dintre marile priorităţi ale acestui Guvern”, a completat el.

    Premierul le-a mulţumit, „în mod special” cancelarului german Olaf Scholz, premierului spaniol Pedro Sanchez, premierului italian Giorgia Meloni şi premierului Viktor Orban. „Sprijinul lor a fost esenţial. De asemenea, le mulţumesc şi liderilor Comisiei Europene şi ai Parlamentului European, care au fost permanent alături de noi şi ne-au ajutat să ajungem la decizia de azi”.

    El a încheiat mulţumindu-le românilor.

  • Grupul francez de real estate Catinvest a investit 12 mil. euro într-un apart-hotel cu 60 de unităţi situat în ElectroPutere Parc din Craiova

    Grupul francez de real estate Catinvest îşi extinde prezenţa în Oltenia odată cu deschiderea Aparthotel Craiova, o investiţie de 12 mil. euro în cadrul ElectroPutere Parc, deţinut şi administrat de companie.

    Proiectat de designerul Pascal Delmotte, construcţia cuprinde 60 de apartamente moderne, cu suprafeţe între 55 şi 85 de metri pătraţi, complet echipate.

    „Oaspeţii noştri vor descoperi confortul de acasă într-un spaţiu care combină luxul cu funcţionalitatea. Clădirea este, probabil, cea mai bine termoizolată din Craiova, oferind atât confort termic, cât şi fonic. În plus, aparthotelul oferă servicii disponibile 24/7 şi beneficiază de o gamă largă de facilităţi”, subliniază Bertrand Catteau, CEO al Catinvest Group.

    În prezent, ElectroPutere Parc dispune de 100.000 de metri pătraţi destinaţi activităţilor de retail, 24.000 de metri pătraţi de birouri clasa A şi facilităţi suplimentare.

    Grupul francez Catinvest, recunoscut pentru proiectele sale de lux, este activ pe piaţa rezidenţială şi comercială din Franţa. Portofoliul său include peste 38 de clădiri emblematice din Paris. În România, Catinvest deţine şi administrează ElectroPutere Parc, alături de alte centre comerciale importante, precum galeriile Orhideea şi Esplanada Pantelimon din Bucureşti, precum şi Tom din Constanţa.

    În Europa de Est, portofoliul său include centrele Savoya Park din Budapesta şi Borska Pole din Plzen. În total, Catinvest gestionează peste 525.000 de metri pătraţi de spaţii în Franţa şi Europa de Est.

     

  • Veşti bune pentru salariaţi: Angajaţii care vor avea parte de o nouă minivacanţă de cinci zile

    La sfârşitul lunii decembrie, românii ca lucrează la stat, vor avea parte de o nouă minivacanaţă de cinci zile ca urmare a faptului că pe data de 25 decembrie (miercuri) şi 26 decembrie (joi) se sărbătoreşte Crăciunul, zile libere conform Codului Muncii.

    Astfel, bugetarii vor avea liberă şi ziua de vineri 27 decembrie, conform HG nr. 1.307 din 22 decembrie 2023 privind stabilirea zilelor lucrătoare pentru care se acordă zile libere, altele decât zilele de sărbătoare legală, pentru anul 2024.

    Zilele libere care urmează în 2024 sunt:

    25 decembrie – Crăciunul

    26 decembrie – Crăciunul

    Angajatorii ai căror salariaţi lucrează în zile de sărbătoare legală, sunt obligaţi să le acorde acestora compensaţii.

    Conform legislaţiei în vigoare, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. În caz că această compensare nu poate fi acordată, angajaţii au dreptul la un spor salarial de cel puţin 100% din salariul de bază.

    Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.

     

  • DECIZIE ISTORICĂ: ROMÂNIA VA ADERA LA SHENGHEN DE LA 1 IANUARIE 2025. Preşedintele Iohannis: Avantajele apartenenţei noastre la spaţiul comun de liberă circulaţie sunt multiple

    „Avantajele apartenenţei noastre la spaţiul comun de liberă circulaţie sunt multiple şi au impact direct asupra cetăţenilor, asupra economiei şi a imaginii externe a ţării noastre. Eliminarea controalelor la frontierele interne înseamnă circulaţie mai rapidă şi mai simplă pentru cei care călătoresc, timpul petrecut la graniţe va fi considerabil redus, iar costurile logistice pentru companii vor scădea, ceea ce va creşte rapid competitivitatea produselor şi a serviciilor româneşti pe piaţa europeană. În acelaşi timp, creşte considerabil şi atractivitatea României pentru investitorii străini, care vor vedea un avantaj comercial în conectivitatea sporită a ţării noastre. Apartenenţa deplină la spaţiul Schengen consolidează, aşadar, poziţia strategică a României ca poartă între Estul şi Vestul Europei.
    Aderarea la spaţiul Schengen a reprezentat un obiectiv strategic important pentru ţara noastră. De-a lungul timpului, au existat o serie de obstacole, în ciuda faptului că România este de mult timp pregătită tehnic pentru a respecta exigenţele Schengen”, a afirmat Iohannis.

    Preşedintele afirmă că, „pentru a înlătura toate aceste dificultăţi şi pentru a convinge partenerii europeni că avem tot dreptul să facem parte din Schengen”, s-a implicat „personal astfel încât să obţinem un rezultat pozitiv. Am purtat, în acest sens, nenumărate discuţii cu omologii mei, am participat la reuniuni şi la consultări de natură să convingă fiecare ţară în parte să îşi exprime susţinerea pentru noi. Decizia de astăzi este o confirmare clară, fără nici un fel de interpretare, a unei realităţi. Locul României este în spaţiul Schengen, în baza performanţelor şi a angajamentului nostru”.

    „România va continua să acţioneze responsabil pentru protejarea şi consolidarea frontierelor externe ale Uniunii, inclusiv pentru gestionarea eficientă a migraţiei ilegale. România este şi va rămâne o ţară proeuropeană”, adaugă Iohannis.

     

  • Un virus ar putea să provoace o pandemie dacă se va transmite de la cai la oameni

    Anticorpi de gripă aviară au fost găsiţi de oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Glasgow în probe de sânge prelevate de la cai din Mongolia. Ca urmare, caii de oriunde din lume ar putea fi vulnerabili la gripa aviară şi ulteror ar putea transmite virusul oamenilor, avertizează specialiştii prin intermediul unui studiu publicat în revista Emerging Infectious Diseases.

    Gripa aviară poate infecta caii fără a provoca niciun simptom, stârnind temerea că virusul se poate răspândi nedetectat, potrivit Sky News.

    Cercetătorii se mai tem că virusul ar putea suferi mutaţii periculoase în timpul transferului între animale şi oameni.

    Virusul se răspândeşte deja la vaci, fiind descoperite peste 700 de animale infectate în 15 state din SUA, potrivit Centers for Disease Control. Aproape 60 de muncitori agricoli au fost infectaţi, dar toţi au avut simptome uşoare.

  • Australia impune giganţilor tech să plătească pentru ştiri: Meta şi TikTok, vizate de o nouă taxă

    Guvernul australian a găsit o soluţie ingenioasă pentru a se asigura că giganţii tehnologici plătesc pentru ştirile locale: o taxă specială care poate fi evitată doar dacă platformele încheie acorduri directe cu editurile de presă.

    Decizia vine ca răspuns la anunţul făcut în martie de Meta (compania-mamă a Facebook şi Instagram), care a declarat că nu va mai finanţa ştirile australiene prin acorduri cu editorii. Noua măsură, numită „stimulentul de negociere a ştirilor”, va afecta toate platformele digitale care au venituri de peste 250 de milioane de dolari în Australia.

    Sistemul funcţionează astfel: guvernul va impune o taxă mai mare decât suma pe care companiile ar plăti-o direct editorilor. În acest fel, platformele sunt încurajate să încheie acorduri cu companiile de presă în loc să plătească taxa către stat. Măsura va intra în vigoare retroactiv de la 1 ianuarie 2025.

    Michelle Rowland, ministrul comunicaţiilor din Australia, subliniază că această măsură este esenţială pentru menţinerea unui sector media divers şi sănătos, vital pentru democraţia australiană.
    Codul de negociere pentru mass-media, introdus în 2021, a adus deja rezultate semnificative – Meta şi Google au investit aproximativ 200 de milioane de dolari în presa australiană. Noua măsură vine să consolideze acest cod şi să elimine posibilităţile prin care platformele digitale ar putea evita plăţile.

    Există totuşi o îngrijorare: deşi suma totală care ajunge la presă nu va scădea, există riscul ca editorii mai mici să fie dezavantajaţi dacă platformele aleg să încheie acorduri doar cu marile companii media.

    În octombrie, o comisie parlamentară australiană recomandase deja crearea unei „taxe pe platformele digitale” pentru finanţarea jurnalismului de interes public, criticând în special decizia Meta de a nu-şi reînnoi contractele cu presa.