BusinessMagazin

Blog

  • Atenţie, şoferi: Mesajul CNAIR legat de restricţiile de circulaţie. Ce tebuie să ştiţi pentru a nu plăti amenzi usturătoare

    Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere anunţă că în perioada 12.02 – 23.02.2024 se aplică restricţii de circulaţie pe autostrada A2.

    Potrivit CNAIR, circulaţia rutieră pe autostrada A2, Bucureşti – Constanţa, sectorul cuprins între km 11Ă700 – km 15Ă500, în zona Nodului rutier A0 – A2, se va închide în perioada 12.02 – 23.02.2024, în nopţile de luni, marţi, miercuri şi joi, în intervalul orar 23:00 – 04:00, pentru executarea lucrărilor la tablierul metalic al pasajului de peste autostrada A2, la km 13 Ă 330.

    Pe perioada închiderii traficului pe cei 4 km ai autostrăzii, traficul rutier pe A2, Calea 1,  Bucureşti – Constanţa şi Calea 2, Constanţa-Bucureşti,  se va desfăşura astfel:

    • Calea 1, Bucureşti – Constanţa

    Bvd. Theodor Pallady – A2 – nod rutier km 12Ă000 – Centura Bucureşti (DNCB) – DN 3, Fundulea – A2 – Constanţa.

    • Calea 2, Constanţa – Bucureşti

    A2 – nod rutier km 15Ă000 – DJ 301 – Cernica – Centura Bucureşti (DNCB).

    Informaţii suplimentare privind starea reţelei de drumuri naţionale pot fi obţinute de la Dispeceratul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., la numerele de telefon 021/264.33.33; 021/9360 sau pot accesa pagina de internet: www.cnadnr.ro/Situatia Drumurilor Naţionale.

     

     

     

     

  • Cod galben de vânt, duminică, în 24 de judeţe din ţară

    Potrivit ANM, sunt vizate judeţele Bihor, Arad, Timiş, Caraş-Severin, Cluj, Alba, Hunedoara, Sibiu, Braşov, Covasna, Vrancea, Buzău, Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Vâlcea, Gorj, Mehedinţi, Galaţi, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Tulcea şi Constanţa.

    Vor fi viteze ale vântului în general de 55-65 km/h, iar la altitudini mari în zonele montane rafalele vor depăşi 90-100 km/h.

    Meteorologii arată că intensificări temporare ale vântului, cu viteze în general de 45-55 km/h, vor fi şi în restul ţării. În noaptea de duminică spre luni, vântul va continua să prezinte intensificări îndeosebi în sud-estul teritoriului.

    Avertizarea Cod galben este în vigoare până la ora 22.00.

  • Care este ţara europeană unde iernile sunt mai blânde şi soarele străluceşte cel puţin 300 de zile pe an

    Când frigul îţi pătrunde până în măduva oaselor în miez de sezon rece, o escapadă de câteva zile într-o destinaţie mai caldă, pentru a „fura startul” înainte de venirea primăverii, devine cât se poate de tentantă. Una dintre ţările europene în care iernile sunt mai blânde şi soarele străluceşte nu mai puţin de 300 de zile pe an este Malta. Ce are de oferit microstatul „aruncat” în apele Mediteranei?

     

    În Malta am ajuns prima dată chiar de ziua mea de naştere, în urmă cu doi ani, spre final de ianuarie, şi am petrecut în Valletta, una dintre cele mai mici capitale europene, o singură zi. Ar putea să pară puţin la prima vedere, însă dimensiunile reduse ale oraşului, întins pe o suprafaţă de numai 0,8 kilometri pătraţi, fac ca numai câteva ore petrecute aici să fie suficiente pentru „a lua pulsul” traiului maltez. Trebuie să ţineţi însă cont de faptul că străduţele înguste sunt, în majoritatea lor, în pantă şi pavate cu piatră cubică, aşa că secretul unei vizite reuşite constă în primul rând în a vă lua încălţări comode şi în a face pauze scurte şi dese la cafenelele ascunse în fiecare ungher.

    Dacă ajungi aici în timpul săptămânii, la primele ore ale dimineţii ori spre prânz, imediat ce treci de Fântâna Tritonilor (zeii mărilor) şi pătrunzi prin porţile oraşului, vei da nas în nas cu o mulţime de bancheri stilaţi, îmbrăcaţi la costum, ce se îndreaptă spre birou ori ies în pauza de masă cu colegii, industria financiară a ţării fiind una puternică, plasată destul de sus în clasamentul global (poziţia 38 din 141, potrivit KPMG).

    Valletta abundă de clădiri ferecate cu porţi vopsite în culori aprinse, ce contrastează cu piatra gălbuie, îmbătrânită de ani, din care sunt construite imobilele vechi. Ba un roşu pătrunzător, ba un turcoaz senin, ori un verde crud, fiecare uşă e o mică atracţie în sine, mai ales dacă ţinem cont de mânerele fabricate în fel de fel de forme, de la sirene la delfini şi cruci malteze.

    Îţi poţi începe peregrinarea pe străzile oraşului cu o vizită gratuită la grădinile Lower Barrakka, continuându-ţi apoi drumul spre Upper Barrakka, de unde poţi admira priveliştea asupra portului, iar la orele 12:00 şi 16:00 ai ocazia să asişti la ceremonia tragerii cu tunul, în amintirea vremurilor de demult, când metoda era folosită pentru protejarea oraşului de invaziile Imperiului Otoman.

    Un „must” este şi catedrala St. Paul’s Shipwreck, o superbă biserică proiectată în stil baroc, în urmă cu peste jumătate de secol, şi pe care o poţi privi şi de sus, dacă te avânţi pe o scară şerpuită, ascunsă în lateral.

    Un alt popas poate fi dedicat Casei Rocca Piccola, un palat ce datează din secolul al XVI-lea şi a aparţinut unei cunoscute familii malteze, De Piro, şi care găzduieşte, de asemenea, restaurantul La Giara.

    Pasionaţii de istorie, şi nu numai, ar putea găsi interesant şi muzeul de arheologie, iar cei care doresc să descopere mai multe detalii despre trecutul ţării din confortul unui scaun comod pot apela la spectacolul audio-vizual The Malta Experience.

    De nelipsită e şi o plimbare pe cheiul Vallettei, unde ai ocazia să descoperi alte atracţii pe care oraşul le oferă. Fă-ţi timp să poposeşti la un panini proaspăt şi, dacă poţi petrece o seară aici, cu atât mai bine, căci oraşul prinde un nou farmec odată cu lăsarea întunericului.

     

    Ce altceva mai poţi vizita în Malta?

     

    1. Insula Gozo

    Voi începe cu una dintre binecunoscutele atracţii: insula Gozo. Ajungi aici în mai puţin de jumătate de oră, cu feribotul. Unul dintre principalele obiective este biserica Ta’Pinu, despre care se spune că este făcătoare de minuni şi care e deopotrivă spectaculoasă la interior şi în afara zidurilor, impresionând atât prin arhitectură cât şi prin dimensiuni. La fel de fascinantă este şi catedrala barocă St. George, în faţa căreia te poţi odihni savurând un prânz şi o bere rece. O astfel de pauză e recomandată după vizitarea citadelei, o fortăreaţă scăldată în soare, care îţi oferă o privelişte 360 asupra împrejurimilor. Aceasta domină oraşul Rabat (omonim cu capitala Marocului) sau, cum a devenit cunoscut ulterior, Victoria, denumit astfel în onoarea reginei Angliei. Alte locuri pe care le poţi descoperi în Gozo sunt Templele Megalitice din Ggantija, Golful Xlendi şi laguna Dwejra. Lângă Gozo se mai poate vizita o altă insulă, Comino, un fost cuib de piraţi. Potrivită mai ales pentru a fi vizitată în sezonul estival, datorită apei fantastice din Laguna Albastră, insula nu are niciun centru urban.

     

    2. Mdina

    Supranumită şi Citta Vecchia sau Oraşul Tăcerii, cetatea medievală Mdina este fosta capitală a Maltei şi unul dintre cele mai vizitate obiective ale ţării. Perfect conservat, oraşul poate fi explorat pe îndelete în câteva ore, întâmpinându-şi vizitatorii cu
    o mulţime de atracţii, de la catedrale impunătoare la alte clădiri de patrimoniu, cum e Palazzo Gourgion, ridicat în stil neogotic. Aici s-au filmat, totodată, şi producţii celebre, cum e Contele de Monte Cristo, iar în Malta au fost filmate şi episoadele primului sezon din Urzeala tronurilor.

     

    3. Vittoriosa

    Un alt oraş cunoscut al Maltei este Vittoriosa (Birgu), ridicat încă din perioada medievală. Notabile aici sunt fortul St. Angelo, Muzeul Maritim şi Palatul Inchizitorilor, iar una dintre cele mai apreciate părţi ale oraşului este Collachio, zona veche. În împrejurimi se regăsesc, de asemenea, oraşele Senglea şi Copiscua, fondate la ordinul Sfântului Ioan în secolele XVI şi XVII. O vizită în Vittoriosa poate fi completată de o croazieră, care oferă ocazia perfectă de a admira şi zidurile cetăţii de la depărtare.

     

    4. Marsaxlokk

    Poate cel mai instagramabil loc din Malta, Marsaxlokk este un mic sat pescăresc cunoscut pentru faimoasele Luzzu, bărci pictate în cele mai vii culori, ce pot fi admirate într-o scurtă plimbare pe malul apei. Tot aici e un loc potrivit pentru a savura o porţie de fructe de mare sau un peşte proaspăt şi pentru a-ţi cumpăra câteva suveniruri lucrate manual.

     

    5. Popeye Village

    Popeye Village nu e altceva decât un simplu spaţiu de filmare denumit astfel după celebra producţie omonimă, filmată aici în anii ’80. Astăzi este un parc de distracţii vizitat cu acelaşi interes de turişti mici şi mari. Taxa de intrare e de 15 euro şi include, printre altele, vizionarea – la un mic cinematograf – a unui scurt documentar, popcorn şi o vedere, dar şi posibilitatea de a te distra devenind tu însuţi actor într-o producţie filmată ad-hoc.

     

    Ştiai că?

    • Malta e supranumită şi Melite (insula mierii). Unii pun asta pe seama producţiei bogate de miere a ţării, iar alţii spun că se datorează pietrei aurii din care sunt ridicate edificiile ţării;

    • În Malta s-a născut unul dintre cele mai longevive ordine cavalereşti – Ordinul Suveran al Cavalerilor de Malta, având ca simbol Crucea Malteză;

    • Aici există Catacombele Sfântului Apostol Pavel;

    • Malta are peste 300 de zile însorite pe an;

    • Ţara are două limbi oficiale – malti (un mix de arabă, italiană, engleză şi franceză) şi engleza;

    • Malta a fost colonie britanică (dar şi franceză, timp de doi ani);

    • Există mai mulţi maltezi în Australia decât în Malta;

    • Preparatul naţional este Stuffat tal-Fenek (tocana de iepure).

  • Ana Bogdan e prima finalistă de la Transylvania Open

    După încă un meci maraton, Ana Bogdan s-a calificat sâmbătă în finala turneului de tenis Transylvania Open de la Cluj-Napoca. Ea a învins-o în semifinală pe Jaqueline Cristian în trei seturi, cu 6-3, 3-6, 6-4. În ultimul act, Bogdan joacă cu câştigătoarea meciului dintre Dart şi Pliskova.

    Favorită numărul 8 a turneului organizat la Cluj Napoca, Ana Bogdan (65 WTA) a înfruntat-o sâmbătă în semifinală pe Jaqueline Cristian (81 WTA), după ce cu o zi înainte trecuse de principala favorită, olandeza Arantxa Rus, după aproape 3 ore şi jumătate de joc.

    În primul set, Bogdan a reuşit un prim break pentru 4-2, dublat apoi de câştigarea game-urilor pe propriul serviciu, închizând primul act după o oră şi două minute de joc echilibrat, în care şi Cristian a avut 5 mingi de break nevalorificate.

    Cristian a replicat puternic în actul secund, în care a condus cu 5-0 şi s-a impus în cele din urmă cu 6-3, trimiţând meciul în set decisiv, cu un ultim game câştigat la zero.

    În utlimul set, cele două au mers capa la cap până la 4-3 pentru Bogdan, care a reuşit un prim break, pentru 5-3 şi game de serviciu pentru câştigarea meciului. Cristian a contrat imediat cu un rebreak, dar nu a mai putut să egaleze la 5-5, cedându-şi din nou serviciul.

    Ana Bogdan va întâlni în finală pe câştigătoarea celei de a doua semifinale, jucată de Harriet Dart şi Karolina Pliskova.

    Prezenţa în semifinală îi aduce lui Jaqueline Cristian un premiu de 11.610 euro şi 98 de puncte.

  • Moneda de 50 de bani va schimba întreaga ţară

    Sistemul Garanţie-Returnare a fost lansat oficial în România şi va produce modificări profunde. Vor fi create noi locuri de muncă, cantitatea de ambalaje care ajung la gropile de gunoi va scădea drastic şi – poate cel mai important – se va schimba mentalitatea românilor, întrucât grija pentru mediu va câştiga tot mai mult teren. Personajul simbolic este moneda de 50 de bani.

    Pas cu pas, schimbarea îşi va croi drum în obiceiuri de consum şi de a returna ambalajele, pe rafturile magazinelor vor apărea băuturi cu simbolul SGR, Ambalaj cu Garanţie. De ce? Pentru că a fost lansat oficial în România Sistemul Garanţie-Returnare (SGR), prin care românii vor plăti o garanţie de 50 de bani de fiecare dată când vor cumpăra orice băutură (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant. Sistemul se aplică pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv. Pentru a fi identificate uşor, produsele care vor face parte din sistem vor fi marcate cu simbolul Ambalaj cu garanţie.

    După golirea ambalajului, clientul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianţi, practic, în orice magazin din România, iar în schimbul ambalajului gol, va primi înapoi, pe loc, valoarea garanţiei plătite iniţial, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal, chiar dacă respectivul produs nu a fost cumpărat din acel loc.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • Studiu: Lupii din Cernobîl par să fi dezvoltat rezistenţă la cancer

    Un reactor nuclear a explodat la centrala de la Cernobîl, Ucraina, în 1986, iar peste 100.000 de oameni au fost evacuaţi atunci din oraş, din cauza radiaţiilor.

    Imediat după aceea s-a creat o zonă de peste 1000 de kilometri pătraţi cu acces interzis, o zonă în care radiaţiile încă prezintă risc de cancer. Oamenii nu s-au întors, dar animale sălbatice, precum lupii, cutreieră zona.

    Cara Love, biolog la Universitatea Princeton din SUA, împreună cu o echipă de cercetători, a studiat modul în care lupii de la Cernobîl supravieţuiesc expunerii la radiaţii.

    Cercetătorii au descoperit că lupii de la Cernobîl sunt expuşi la niveluri de radiaţie de peste şase ori mai mari decât limita de siguranţă pentru oameni.

    Love a descoperit că lupii au un sistem imunitar alterat similar celui al pacienţilor cu cancer care urmează un tratament cu radiaţii, dar a identificat şi detalii genetice ale animalelor care par să reziste la un risc crescut de cancer.

    Cara Love urmăreşte să identifice mutaţiile protectoare care cresc şansele de supravieţuire la cancer.

     

  • Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia: Rectorii universităţilor din România sunt mai puternici decât Preşedintele, Premierul, Parlamentul, decât orice altă instituţie politică. Dar trebuie să folosească această putere ca să schimbe Romania

    A inceput un nou ciclu academic, s-au terminat in liniste si pace alegerile la toate universitatile din Romania, s-au ales sau reales rectori pentru urmatorii patru ani in care se pot intampla multe. Urmatorul ciclu poate fi uimitor de bun pentru Romania – doar daca ne luam dupa zecile de miliarde de euro care asteapta sa fie folosite – cu conditia ca rectorii, care au o putere imensa, sa puna umarul la politici publice de repopulare a Romaniei, de retinere in tara a Zoomerilor si Alpherilor si de dezvoltare a resursei umane in acord cu ceea ce cere piata muncii.

    Mai jos sunt 5 seturi de cifre care ilustreaza cele intamplate in ultimii patru ani, care vorbesc tocmai despre esecul Decreteilor si, intr-o masura, al Milenialilor – care sunt astazi la putere in toate structurile societatii si dintre care fac parte majoritatea rectorilor – de a retine in tara Zoomerii si Alpherii in conditiile in care, sa spunem raspicat, nu se mai pleaca din tara din cauza salariilor.

    Peste 60 de mii de tineri au plecat din tara, cel putin temporar, in 2022. Motivele sunt aceleasi, le spunem in soapta, ne e rusine de ele, ne consolam spunand “asa e in Romania, ce sa facem…”. Coruptia, birocratia, sistemul clientelar de angajari, nepotismul, pilele si relatiile atat in public cat si in privat, calitatea sistemului de educatie si a celui de invatamant, oligarhiile intelectuale.

    Daca in urmatorii 4 ani una sau mai multe dintre cifrele de mai jos se remediaza, inseamna ca rectorii universitatilor din Romania si-au propus indicatori de performanta care chiar au avut puterea sa schimbe Romania.

    1. 10.000 de cautari / luna in 2022 pe site-urile de specialitate pentru job-uri in strainatate. Nu exista date statistice exacte privind numarul romanilor din strainatate, sursele guvernamentale estimeaza ca intre 5,7 si 8,1 milioane de romani traiesc si muncesc in strainatate.
    2. Conform unui studiu efectuat in 2021 de think-tank-ul ReThink Romania circa 700 de mii de romani – aproximativ 3% din populatia tarii – isi doreau sa plece din tara in 2022, tentatia pentru a emigra fiind mai mare in randul tinerilor intre 16 si 24 de ani.
    3. Procentul de NEET in randul tinerilor intre 15 si 29 de ani era in 2022 al doilea cel mai mare din Uniunea Europeana, 19,3%, si mult peste media europeana de circa 12%. Informatie proaspata, din 2023, unul din trei elevi nu termina 8 clase primare.
    4. Romania are nevoie de 600 de mii de ingineri in urmatorii 10 ani, pentru a tine pasul cu Industria 4.0, conform analizelor Universitatii Politehnice din Bucuresti. Facultatile pot produce doar 8 mii pe an, dintre care multi aleg sa plece din tara.
    5. Datele din ultima analiza a PwC efectuata in 2022 arata ca Romania pierde anual din cauza deficitului de personal  echivalentul a 10% din cresterea PIB-ului nominal, circa 4,4 miliarde de Euro.

     

     

  • Adrian Sârbu: Democraţia a deraiat. Votantul român s-a înstrăinat de putere. Trebuie să resetăm democraţia

    Nemo: Avem nevoie de un nou mod de a face politică în România. Nu discută nimeni.

    Adrian Sârbu: În primul rând avem nevoie de un mod, nu un nou mod, de a trăi în România. Noi nu înţelegem România de azi, din nefericire, o România care e un dar, un un cadou pentru noi.

    Hofi: Dar ea ne înţelege pe noi?

    Adrian Sârbu: Nu o interesează. Noi trebuie să înţelegem România. Ar fi bine să ne înţelegem pe noi. Noi, cei de aici, credem că ne înţelegem, de aceea spunem aşa, cu gura plină: „Ştiu pe ce lume trăiesc”. Eu cred că, dacă înţelegem pe ce lume trăim, vedem că nu e nevoie de un nou mod de a face politică, ci de un nou mod de a exercita democraţia. Cei care au învăţat democraţia, care le convine lor, sunt în partide, sunt la putere. Alţii n-am învăţat, ne-am ocupat de business, de cei din jurul nostru, ne-am ocupat puţin şi de imaginea României prin propria noastră imagine şi acum ne-am trezit că ne-au furat mingea. Deci, facem un nou tip de politică? Nu. Resetăm democraţia.

    Hofi: Vreau să vă încurajez un grafic de la The Economist care face în fiecare an indexul democraţiei în lume. Doar 8% din populaţia lumii trăieşte într-o democraţie deplină.

    Adrian Sârbu: N-aş zice asta. Eu zic să ne întoarcem la noi, Hofi. La noi situaţia este ultrasimplă. Democraţia a deraiat. Clasa politică a acţionat aşa cum a fost natural să acţioneze după 1990. Noi, în 90, am intrat în democraţie şi nu ştiam unde am intrat. Noi nu ştiam regulile. Până să înţelegem, ne-au trebuit vreo 6-7 ani.

    Hofi: Până am înţeles noi, mă tem că regulile s-au schimbat.

    Adrian Sârbu: După vreo 20 de ani s-au schimbat. Zi mersi că am prins 1996 şi am prins şi noi trenul democraţiei şi al credibilităţii în lumea occidentală şi nu avem sute de mii de români la graniţă să moară în fiecare zi.

    Noi am ajuns la o maturizare a clasei politice din România care, urmărindu-şi interesele, e într-un proces natural de oligarhizare. Adică, le-am lăsat puterea politică, s-au prăsit, bunicul l-a lăsat pe fiu, fiul l-a lăsat pe nepot şi tot aşa şi avem deja familii politice. Se laudă domne, suntem o familie politică. „Dar ce ai făcut mă, pentru România?” „Păi nu am făcut pentru România, am făcut pentru mine, pentru familie”. Normal, da? Noi am lăsat câmpul politic deschis. Deschis cui? Incompetenţilor şi impostorilor. Sunt aceşti incompetenţi şi impostori nişte incapabili? Deloc. Ei sunt foarte capabili să-şi valorifice incompetenţa şi impostura.

    Nemo: Să se autojustifice.

    Adrian Sârbu: Problema României este că cetăţeanul, votantul s-a înstrăinat de putere, consideră că nu mai are acces la putere, nu-l interesează puterea şi are un singur interes nespus: „Domne, puterea dacă se poate să fie cât mai slabă”. Astăzi, România se întâlneşte cu istoria şi istoria îi spune: „Românico, ai nevoie de o putere puternică, pentru că trebuie să te aperi şi nu ai cum să te aperi. Prin urmare, întoarce-te la tine, tu, cu 19 milioane de oameni competenţi, tu, cu nu ştiu câţi lideri, întoarce-te la tine, vezi pe ce lume trăieşti, înţelege pe ce lume trăieşti, află, învaţă ca să ştii pe ce lume trăieşti pentru că urmează clipe grele”.

     

     

  • Adrian Sârbu: Implementarea votului electronic la alegeri aduce economii de sute de milioane de euro la buget

    Hofi: Tehnologia digitală îţi permite să votezi direct, instantaneu şi sigur. Te întreb: Eşti de acord cu implementarea votului electronic la toate alegerile din România? Pronostic 66% Da.

    Adrian Sârbu: Iată că avem o soluţie pentru Rareş Bogdan. Nu ne mai costă un miliard de euro, ne costă 100 milioane de euro. Vrei să fii Rareş Bogdan un minut?

    Hofi: Eu am vorbit frumos…

    Adrian Sârbu: Votanţii, electorii noştri, ăştia 10.000 care au votat pe site-uri şi în social-media… nu sunt mulţi,

    Hofi: Nu am batistuţă.

    Adrian Sârbu: Uite, pot să te ajut un pic. Domnul Rareş Bogdan, cu ajutorul electorilor noştri, v-am dat o soluţie. Puteţi face o economie de sute de milioane de euro, pe care să-i rutaţi în interesele PNL-PSD, că nu o să-i rutaţi în interesele noastre, nu credem asta, sunteţi de acord să implementaţi votul electronic la alegerile din iunie? Unde vă aflaţi dl.Rareş Bogdan, vă rog, sunteţi de acord?

    Hofi: Nu suntem de acord pentru că nu mai putem să spunem că facem economia aia de 350 milioane.

    Adrian Sârbu: Nu aţi spus dvs că vă interesează interesul cetăţeanului din România, liberal şi nonliberal?

    Hofi: M-am răzgândit, sunt de acord, dar e scump că trebuie să facem sistem electronic şi costă mult mai mult.

    Nemo: Ei, costă mult mult.

    Adrian Sârbu: Şi dl. Ghiţă nu mai e în România. Sebastian Ghiţă, ai auzit de el? Crezi că poate fi implicat să facă repede un soft?

    Hofi: Un Asesoft (n.r. grupul de firme deţinut de omul de afaceri Sebastian Ghiţă)

    Adrian Sârbu: Să facă un Asesoft. Ia zi, Nemo, putem implementa votul electronic până la alegeri?

    Nemo: Bineînţeles, oricând putem să-l implementăm.

    Adrian Sârbu: Dacă nu, vorbim cu Google.

    Hofi: Am încredere în liderii lumii. Unul dintre ei este Mark Zuckerberg, stăpânul Facebook şi Instagram, acolo unde votezi zi de zi.

    Nemo: Dar de ce să le facă pe Facebook? Nu am avut platformă, nu de vot online, dar unde îţi puneai datele, când am făcut recensământul?

    Hofi: Tu te-ai recenzat online?

    Nemo: Da, bineînţeles.

    Adrian Sârbu: Nu-i o problemă cu Facebook. Şi Google are aplicaţia VoteMeApp, şi, dacă cumva avem vreun neprietenie cu Google, ne ducem la colegii noştri de NATO şi de UE, Estonia, care votează electronic fără nicio problemă.

    Hofi: Pierdem totuşi ceva. Vrei să-ţi arăt o imagine pe care nu o vom mai putea vedea dacă mergem la votul electronic? Nu poţi să mergi să votezi ce vrei tu. Dacă nu eşti mulţumit, te duci şi îţi faci căsuţa ta şi votezi cu Chuck Norris, cu ştampila pusă corect, nu atinge linia. Cred că trebuia să-l ia în considerare.

    Nemo: Tu glumeşti…

    Hofi: Nu glumesc.

    Nemo: Dar asta s-a întâmplat în Nevada cu Niki Haley, ai văzut ce voturi a primit, nu?

    Hofi: Ca să explicăm. În statul Nevada, nu a avut voie să candideze Donald Trump la alegerile primare, între republicani, şi favorita nr.1 după el era Nikki Haley pe care au votat-o doar 33%. Şi alţii au putut să voteze că nu vor niciunul dintre candidaţi. Mie de aceea îmi convine sistemul electronic. Şi faptul că nu mergi la vot este un vot de blam. Trebuie ca cineva să ia în considerare acest lucru.

    Nemo: Hai să le punem şi lor opţiunea  asa, indiferent dacă vor fi sau nu comasate, pune-le. Nu-i vreau pe niciunul dintre candidaţii ăştia.

    Hofi: Asta spun eu. Pentru că aud des vrăjeala asta: „hai, dar poţi să te duci să anulezi votul”. Dar nu vreau să anulez votul. Dacă anulez votul, aia e o greşeală. Eu vreau să arăt că nu vreau pe nimeni de aici.

    Adrian Sârbu: Erai supărat când ţi-am spus că nu trebuie să ne ocupăm de repornirea, resetarea vieţii politice din România, ci noi trebuie să ne ocupăm de resetarea democraţiei. Tu asta spui: „domne, aş dori să schimb Constituţia şi non votul să fie un vot”. Tu asta spui, da? Sună frumos, nu? Deci putem face asta?

    Nemo: Putem şi ar fi o urgenţă. Ar trebui să o facem cât mai repede.

    Adrian Sârbu: Şi tu, care eşti mai circumspect, simţi, aşa, vreun risc?

    Nemo: Cu orice risc. Mai mare e riscul ăsta cu votul clasic. Am văzut furturi cu sacii. Au fost atâtea ştiri cum au dispărut voturi cu sacii. La votul electronic nu văd un risc mai mare.

    Adrian Sârbu: Deci eşti părere că putem vota.

    Nemo: Bineînţeles.

    Adrian Sârbu: Bun, iată că am ajuns la o concluzie împreună. Nu ne-am fi aşteptat.

    Hofi: Nici eu.

    Adrian Sârbu: Mulţumim electorilor care ne-au dat o soluţie pentru dl. Rareş Bogdan şi pentru PNL. Eu sunt convins că, dacă se va vota electronic, PNL va lua mai multe voturi decât dacă se va vota clasic, la comasare.

    Hofi: Comăsuţa

    Adrian Sârbu: Comăsuţa…

     

  • Adrian Sârbu: Ghinion! Puterea nu e a cetăţenilor, ci a preşedintelui şi serviciilor secrete care s-au infiltrat în toată societatea

    Nemo: Astăzi votezi direct doar preşedintele României, primarul şi preşedintele Consiliului Judeţean. Vrei să alegi, tu, direct, pe cei care ocupă principalele funcţii în stat?

    Hofi: Vreau să văd câţi sunt de acord cu mine şi câţi sunt de acord cu tine. Cu 28%, PSD a câştigat alegerile, deci nu e atât de rău.

    Adrian Sârbu: Deci ce vrei să-mi spui tu Hofi, un lucru pe care ţi-l spun de luni de zile aici, de când mă inviţi la emisiunea Ştiu. Poporul român ar dori să-şi exercite puterea votului şi să intre într-un contract cu cei pe care îi mandatează să-i reprezinte. şi eu cred că decizia lor e foarte transparentă. 1. Vrem vot electronic. Adică rapid. Adică vrem să te votăm pe tine, chiar dacă nu ne pricepem la justiţie, să te votăm procuror, dar, mult mai important, vrem să votăm deciziile din România. Cum ar fi decizia de mâine cu comasarea. Şi poate dacă dl. Rareş Bogdan e capabil să convingă, pentru că e un om convingător, fraţi români, e mai bine  să comasăm, poate mâine seară, la ora 18.00, cu ajutorul lui VoteMeApp sau a lui Facebook, românii ar apăsa pe câteva butoane din telefonul lor, şi-ar da CNP-ul şi i-ar spune dlui Rareş Bogdan: „Dl Rareş Bogdan suntem de acord cu dvs” sau „dl. Rareş Bogdan…” Nu pot să mai spun ce i-ar spune.

    Hofi: Nu este o soluţie pentru mine pentru că alterăm alte meserii de acolo. Adică îi cer cuiva să ştie cine e procurorul mai bun, cine poliţistul mai bun de la Poliţia judeţeană, de unde să ştie? Şi atunci putem face alegeri sentimentale. Nu poţi să fii pizza să-i mulţumeşti pe toţi, de exemplu.

    Nemo:  Ba poţi să-i mulţumeşti sau măcar vreau să-i cunosc pe oamenii ăia, să ştiu că pot să-i trag la răspundere, să ştiu că am pus o ştampilă. Să ştiu că-i selectez, Hofi. De ce nu?

    Hofi: Eu cred în primari şi consider că cei mai buni oameni politici din ţara asta sunt primarii, performanţi.

    Adrian Sârbu: Cei mai validaţi. De ce?

    Hofi: Validaţi, sunt şi votaţi de mai multe ori, de exemplu.

    Adrian Sârbu: Sunt votaţi direct, uninominal. Aceşti cetăţeni, au treabă, n-au treabă, au o relaţie contractuală cu cetăţeanul cu care se întâlnesc pe stradă. Hai să vedem puţin cum arată puterea în România. Aş vrea să vă reamintesc…

    Hofi: Îl votăm pe preşedinte.

    Adrian Sârbu: Fii atent. Uite funcţiile de putere din România. Cine este votat direct în România, din câmpul puterii? Preşedintele şi primarul. Restul nu sunt votaţi direct. Hai să vedem ce se întâmplă cu preşedintele, care e votat direct, cu un nivel de putere semnificativ. Şi uite acolo ai, cu linii negre, ceea ce e, să spunem, constituţional, decizie de putere, adică preşedintele decide asupra serviciilor secrete şi atât. Dar uite aici nişte liniuţe mai roşcate, mai roşii, care arată că, de fapt, preşedintele nu are nicio respnsabilitate constituţional definită. În România, puterea nu o au cei 19 milioane ai lui Nemo. Puterea o au cei care sunt numiţi de preşedinte la servicii. Nu le place că le spunem asta. De ce? Pentru că ei sunt nişte oameni foarte disciplinaţi şi au reţele de acoperiţi şi informatori în toate zonele de putere. Media e non bugetară, dar e suficient de penetrată ca să ne trezim poate chiar mâine să fim foarte grav admonestaţi că ne-am permis să ne luăm iar de preşedinte, ceea ce noi nu facem. Noi îl respectăm pe dl. Preşedinte. Deci, dacă puterea este aşa, Hofi, cum facem noi să nu rămânem complet alienaţi. „Noi” este acel „tu” care este spectatorul nostru şi care a votat şi care vrea să voteze direct aceste funcţii.

    Hofi: Nu pleacă nicio săgetuţă de la el către Putere.

    Adrian Sârbu: Astăzi nu pleacă, dar cum ar fi să plece de la el către toate aceste funcţii? O treabă simplă. Şi atunci vei vedea de ce te-am invitat să vorbim nu despre resetarea vieţii politice în România, ci despre resetarea democraţiei în România şi preluarea Puterii, în sensul foarte democratic de cei care sunt mandataţi de sintagma „democratic”, care înseamnă putere a poporului. Atâta timp cât dl. Iohannis, singurul care are putere acolo, zice: „domne, e foarte bine dacă funcţionează democrativa dacă comasăm alegerile. De ce? Pentru că eu am puterea”. „Nu ar trebui să avem noi puterea?” Şi Dl. Iohannis îţi răspunde într-un cuvânt. Ştii care. „Ghinion, ghinion. Nu aveţi voi puterea, am eu puterea, încă o am până în noiembrie, şi eu am hotărât să fie alegeri comasate. De ce? Pentru ca PNL să-îşi salveze poziţia a doua şi după aceea să vedem, cât mai sunt eu preşedinte, poate că facem alianţă cu altcineva. Ne plângem că politicienii au confiscat puterea. E o realitate. De ce au făcut-o? Pentru că i-am lăsat. Ei acum sunt într-o democrativă care mănâncă României 130 miliarde de euro pe an.

    Hofi: Cu ce mesaj plecăm acasă dle Sârbu?

    Adrian Sârbu: Contractul care stă la baza relaţiei dintre tine, cetăţean votant, şi politicianul care te reprezintă există doar în campania electorală. Şi suntem în an de campanie electorală. Eu zic că e cazul să-l faci să existe acest contract în fiecare zi, votând direct şi electronic principalele funcţii şi decizii în România, amendând Constituţia, şi noi o să promovăm aceste idei, pentru că numai în acest fel îţi serveşti propriul interes. Şi tu, Nemo, şi tu, spectator al meu şi al nostru, căruia îţi mulţumesc că eşti aici, îţi vei servi propriul interes, vei exista în câmpul Puterii şi îmi arăţi, îţi vei arăta ţie şi îmi vei arăta mie că ştii pe ce lume trăieşti. Până atunci, dă-mi voie să-ţi spun că eu ştiu pe ce lume trăiesc.