BusinessMagazin

Blog

  • Puiu Popoviciu, portret de miliardar roman

    La jumatatea anului 2005, intr-una dintre cele mai mari sali de conferinte ale hotelului Howard Johnson din Capitala, zeci de ziaristi chemati pentru lansarea proiectului Baneasa ii cautau cu privirea, pe langa primarul Adriean Videanu, pe cei doi oameni care controlau giganticul proiect de peste 220 de hectare de la iesirea din nord a Bucurestiului.

    “Astfel de proiecte vor schimba fata Bucurestiului in urmatorii 7-10 ani”, le spunea Videanu ziaristilor, care nu au avut insa ocazia sa ii vada in prezidiu pe Gabriel Popoviciu si pe partenerul acestuia, Radu Dimofte, artizanii proiectului Baneasa.

    La aproape trei ani de atunci, proiectul Baneasa a schimbat fata zonei de nord a Capitalei, explozia pietei imobiliare din ultima perioada suprapunandu-se cum nu se poate mai bine peste ritmul in care au aparut noi si constructii de o parte si de alta a drumului national ce incepe la aeroportul Baneasa si merge inspre Valea Prahovei.

    Pe parcursul a mai putin de un kilometru sunt acum insirate show-room-uri auto (BMW, Mitsubishi, KIA, Citroën), benzinarii, cladiri de birouri (Baneasa Business & Technology Park, Victoria Park), hipermarketuri (Carrefour), magazine de bricolaj (Bricostore), magazine de tip cash & carry (Metro, Selgros) sau de mobila (centrul comercial al Mobexpert sau magazinul IKEA), aproape toate fiind realizate in ultimii trei ani.

    Iar in aceasta saptamana, tot in zona, mai exact in cadrul proiectului Baneasa, se va deschide si cel mai mare mall de pe piata – Baneasa Shopping City, cu o suprafata totala inchiriabila de 85.000 mp.

    Cu toate acestea, putini dintre cei aproape 3 milioane de vizitatori din ultimul an ai magazinului IKEA sau ai hipermarketului Carrefour din zona comerciala a proiectului Baneasa stiau cine este Gabriel Popoviciu, omul care controleaza intregul ansamblu, de departe cel mai mare proiect imobiliar de pe piata.

    Ca fapt divers, una dintre primele aparitii in presa a unei fotografii cu Popoviciu, dar si cu partenerul acestuia, Radu Dimofte, nu a fost nici intr-un ziar de afaceri si nici intr-un cotidian central sau un tabloid, ci intr-o revista mondena.

    Gabriel Popoviciu este acum probabil cel mai bogat roman despre care publicul nu stie aproape nimic, chiar daca discretia a fost unul dintre elementele care ii leaga pe aproape toti miliardarii Romaniei, fie ca vorbim de Ion Tiriac, Dinu Patriciu sau Zoltan Teszari, proprietarul RCS&RDS.

    Singura exceptie de la regula pare a fi Gheorghe Becali, o prezenta obisnuita in cadrul programelor de televiziune, dar si al presei scrise – cu deosebire in tabloide si ziare de sport -, omul de afaceri nesfiindu-se sa declare ori de cate ori are ocazia ca el este cel mai bogat roman.

    Discretia excesiva de care dau dovada multi dintre oamenii de afaceri puternici din Romania amplifica, potrivit analistilor, perceptia negativa pe care o au oamenii de rand despre magnatii romani.

    “Nu cred ca afacerile celor enumerati mai sus ar fi mai mult sau mai putin valoroase in functie de discretie, in sensul expunerii in media”, considera Radu Stoicoviciu, partener in cadrul companiei de consultanta PricewaterhouseCoopers.

    Numai ca acest comportament contribuie la impresia de relativitate pe care o lasa incercarile de ierarhizare a averilor si de aproximare a modului cum oamenii bogati ai tarii si-au acumulat nu numai primul milion, ca sa folosim cliseul clasic, ci si urmatoarele milioane.

    Nici numarul exact al celor ce pot fi socotiti miliardari in euro in Romania nu e cunoscut. George Mucibabici, presedinte al firmei de audit si consultanta Deloitte Romania, apreciaza ca numarul romanilor care au afaceri (inclusiv proprietati imobiliare) evaluate la cel putin un miliard de euro este “cu siguranta mai putin de zece – probabil ca in jur de sapte-opt persoane”.

    Vom incerca in cele ce urmeaza sa facem un portret al unuia dintre cei mai puternici oameni de afaceri din tara, Gabriel Popoviciu, chiar daca solicitarile noastre adresate de-a lungul timpului reprezentantilor Baneasa Investments pentru o intalnire cu omul de afaceri nu au avut succes. Asadar, cum a reusit Popoviciu sa construiasca un imperiu imobiliar estimat la cateva miliarde de euro?

    Si, mai departe, in ce masura poate fi el considerat, alaturi de Tiriac sau Patriciu, un model intr-o societate romaneasca unde tranzitia prelungita a facut ca averile sa se construiasca greu, iar cand s-au construit, asupra legalitatii multora dintre ele au planat suspiciuni? Mai ales ca Popoviciu n-a fost scutit deloc de controverse, alimentate de relatii cu politicieni, ca si de modul cum a reusit sa obtina terenul, reprezentand 1% din suprafata Bucurestiului, unde se ridica proiectul Baneasa.

    Baiatul domnului profesor
    Cu o privire patrunzatoare, un stil apasat de a vorbi si o atentie deosebita la detalii, Popoviciu nu se fereste sa foloseasca superlative cand vine vorba de oamenii sai de incredere sau de proiectele imobiliare, spun cei care au intrat in contact cu el. Ei il descriu ca pe un om intotdeauna elegant, consumator de produse de lux, dar care nu se fereste sa declare ca ii place la fel de mult sa manance casul pe care i-l aduce un taran de la Sibiu.

    Popoviciu este un om de afaceri controversat, fiind considerat un apropiat al primarului Capitalei Adriean Videanu si acuzat de acest lucru de catre unii dintre adversarii politici ai acestuia, precum primarul sectorului 5 al Capitalei, Marian Vanghelie.

     

    Cititi aici care sunt afacerile lui Popoviciu si ale partenerului sau de afaceri Radu Dimofte 

    Legaturile cu mediul politic

    O reteta simpla: terenuri si afaceri cu statul

    Cine sunt colaboratorii miliardarului

     

  • TinaR urmareste listarea la BVB

    "In toamna acestui an, sau cel tarziu la inceputul anului viitor, TinaR va fi listata pe Bursă, tinta fiind categoria a II-a a BVB. In perioada urmatoare se vor demara procedurile specifice ofertei publice de actiuni,", anunta Rares Jianu, directorul general al societatii.

    Pretul la care vor fi tranzactionate actiunile Tina R va rezulta din consultarile care vor avea loc cu potentialii investitori, in cadrul procesului de , spune Daniel Tepes, membru in Consiliul de Administratie al HTI Valori Mobiliare.

    “TinaR va deveni societate deschisa pentru a avea acces la capitalul necesar dezvoltarii la nivelul atins de companii similare din tarile vecine. Scopul principal va fi dublarea numarului de magazine in sase luni de la listare”, explica Daniel Tepes.

    TinaR va investi un milion de euro, in 2008, in deschiderea a cel putin zece magazine noi in Bucuresti si in tara, in principal in centrele comerciale care urmeaza sa fie deschise in urmatoarea perioada.

    In prezent, reteaua TinaR numara 14 magazine, plus unul online, deschis in decembrie anul trecut si de la care asteapta vanzari anuale de 150.000 de euro.

    La cele zece magazine din acest an ar urma sa se adauge 20 in 2009 si inca 25 in 2010. In plus, exista in proiect si lansarea in 2009 a unui nou concept de magazin, TinaR Store, cu o suprafata de 1.000 mp. Extinderea retelei de magazine ar urma sa se reflecte in conturile companiei, iar previziunile merg spre sapte milioane de euro vanzari in 2008.

    Actionarii majoritati ai TinaR sunt Rares Jianu si Iulia Stoica, fondatorii afacerii, care detin impreuna un pachet de 76% din actiuni prin intermediul firmei TinaR Retail, restul de 24% din actiuni fiind impartit de sapte persoane fizice.

  • Cand va fi primul faliment de mall

    Final de martie, Arad, bulevardul Aurel Vlaicu. Intr-un decor cu baloane, circulatie partial oprita, sute de invitati, sampanie si frigarui, dezvoltatorul Atrium Centers inaugura constructia la mall-ul Atrium Center Arad, primul din cele patru pe care dezvoltatorul le va construi in tara.

    “Cred ca in Arad pot exista patru centre comerciale, la fel si in Cluj”, considera Michael Israeli, director general si actionar al Atrium Center, dezvoltator care va mai construi mall-uri si in Baia Mare, Satu Mare si Cluj.
    “Probabil vom avea un randament anual mai mic decat in alte zone, dar…” Directorul companiei se opreste putin, ridica privirea inspre un colt al santierului unde urmeaza sa inceapa constructia mallului si continua: “Probabil ca nu este cea mai fericita situatie, dar cred ca noi si cu AFI vom crea un pol comercial in oras”.

    Mai exact, in zona indicata de Michael Israeli, adica dupa ce iesi din santierul Atrium Center Arad, situat de-a lungul bulevardului, mergi pe bulevard maxim 500 de metri si treci de o intersectie, se afla un alt santier, unde compania Africa Israel construieste AFI Arad Palace.

    Peisajul cu cele doua viitoare mall-uri situate vizavi unul fata de celalalt este de altfel caracteristic pentru Arad, oras unde s-au anuntat spre dezvoltare cele mai multe centre comerciale raportat la populatie, dar si pentru tabloul general al celor peste 100 de mall-uri si parcuri de retail care ar trebui sa se deschida in tara pe termen mediu.

    O asemenea perspectiva ar trebui sa genereze optimism in randul dezvoltatorilor si al consultantilor, insa acestia considera ca nivelul veniturilor populatiei nu este atat de ridicat pentru a sustine toate proiectele de noi mall-uri, mai ales in orasele medii, unde sunt anuntate mai multe parcuri de retail, mall-uri clasice sau centre de tip outlet. Aradul este poate cel mai bun exemplu, cu cele patru mall-uri si doua parcuri de retail afl ate in constructie sau anuntate spre dezvoltare in urmatoarea perioada.

    In acest an se va finaliza parcul de retail Armonia Arad, dezvoltat de catre RED Management, iar pentru anul viitor ar urma sa fie inaugurate mall-urile Galleria Arad si Atrium Center Arad si parcul de retail West Gate al Meinl European Land. AFI Palace va fi inaugurat in 2010, in timp ce un alt proiect de mall apartine irlandezilor de la Mivan, care au pus Aradul pe lista celor zece orase unde ar urma sa deschida un Tiago Mall impreuna cu Moritz Group. In total, peste 200.000 de metri patrati inchiriabili in centre comerciale la o populatie de aproape 170.000 de locuitori, cat numara Aradul, adica o medie de peste 1,1 mp/locuitor.

    “Cred ca pana la o medie de un metru patrat pe locuitor, incluzand si mall-urile si parcurile de retail, poate fi in regula. Un maxim de 0,5 mp/locuitor pentru mall-uri si restul pentru parcuri de retail”, spune Razvan Gheorghe, directorul general al Cushman & Wakefield Activ Consulting, companie de consultanta imobiliara care este, alaturi de Jones Lang LaSalle, agent de inchiriere al AFI Arad Palace.

    Razvan Gheorghe spera, ca si Michael Israeli, ca cele doua mall-uri situate unul langa altul vor crea un pol comercial al orasului si ca nu vor ajunge sa se canibalizeze. “Cel putin pentru o vreme, in primii ani nu cred ca isi vor crea unul altuia probleme foarte mari.”

    Dezvoltarea rapida a centrelor comerciale din provincie, comparativ cu Bucuresti, unde ultimul mall a fost inaugurat in 2005, a dus de altfel la o situatie inedita: pentru prima data pe piata de retail, alt oras decat Bucurestiul atinge cea mai mare suprafata de centre comerciale pe cap de locuitor.

    Dupa ultimul raport intocmit de catre Colliers International, prin inaugurarile Iulius Mall si Polus Center, Clujul a ajuns la o medie de aproape 0,3 mp/locuitor, comparativ cu 0,05 mp/locuitor in Bucuresti. Cresterea acestui indicativ nu va ajunge insa la nivelul rezultat din adunarea tuturor proiectelor anuntate, situatia in care Aradul va avea 1,4 mp spatii comerciale/locuitor fiind putin probabila.

  • Nici o actiune nu a crescut ieri pe Bursa

    Bursa de la Bucuresti a inregistrat ieri a cincea zi de scadere consecutiva, toti indicii inregistrand deprecieri de peste 3%, pe fondul unei evolutii negative a tuturor pietelor de capital la nivel mondial, scrie Ziarul Financiar.

    Cele cinci zile de scaderi au adus pierderi de 8,5% pe BET si 11% pe BET-FI, iar de la inceputul anului, cei doi indici au pierdut 31%, respetciv 36%. Cele mai lichide actiuni de pe piata, SIF Moldova (SIF2) si SIF Oltenia (SIF5), au inregistrat scaderi de 5,5%, respectiv 4,2%, in timp ce actiunile celei mai mari banci listate, BRD, au pierdut 4,9%. Puternic lovite au fost si actiunile din sectorul energetic, procesatorul de titei Rompetrol Rafinare (RRC) pierzand peste 7%, iar transportatorul de energie Transelectrica (TEL) – 6%.

    Click aici pentru mai multe amanunte.

  • Drinks & Foods

    Puterea de cumparare in crestere inseamna pentru tot mai multi romani posibilitatea de a-si cumpara produse de lux. In ultimii ani industria luxului s-a democratizat, astfel incat branduri, produse si locuri altadata inaccesibile, au devenit "within reach".

    Drinks&Foods, catalog editat de BUSINESS Magazin, dezvaluie care sunt cele mai bune bauturi si cum se combina acestea cu cele mai rafinate mancaruri la cele mai bune cafenele si restaurante de afaceri.

    Aflati:
    • Ce inseamna luxul in vin?
    • Vinul ca varianta de investitie?
    • De ce se asociaza vinul cu anumite tipuri de mancare?
    • Cum alegi o bautura cadou? Criteriu esential: "calibrezi" personalitatea beneficiarului cu elementele definitorii ale bauturii.
    • Cum se face un scotch si care este diferenta dintre whiskey si scotch?
    • De ce un club, un restaurant sau o cafenea este la moda intr-un anumit moment?
    • Care sunt restaurantele de lux ale Capitalei si ce criterii de selectie s-au folosit?
    • Care sunt cele mai scumpe meniuri si ce includ acestea?
    • Eterna Italia – cele mai multe restaurante din bucuresti au specific italienesc, de la cele cu pizza si paste pana la bucatarie italieneasca de top (quadri, wine bar).
    • Romanii si vita argentiniana: tot mai multe restaurante care servesc carne de vita “cu pedigree”.

  • Doar unii dintre bugetari vor primi tichete-cadou

    Astfel, salariatii care lucreaza in institutiile care au prevazute in bugetele proprii cheltuieli cu tichetele de masa vor primi in continuare acest bonus la veniturile salariale.

    Mai multe amanunte, pe www.gandul.info

  • Blocaj pe piata imobiliara din Romania

    In primul rand din cauza preturilor uriase, spun specialistii, care considera ca anul acesta se vor da numai acele ansambluri rezidentiale foarte bine promovate.

    Click aici pentru mai multe amanunte.

  • Loganul produs in India, in topul celor mai ieftine 10 masini din lume

    Detalii pe www.mediafax.ro

  • Jocuri de fond

    Marea problema a managerului de la Cluj este faptul ca deocamdata "investitorii" in devenire nu stiu clar ce fac fondurile de investitii autohtone sau la ce sunt ele bune si inca le asociaza cu scandalurile din trecut, de tipul FNI. Dar Hanga (35 de ani) e optimist. El a reusit sa faca schimbarea de mentalitate ce-i permite azi sa conduca unul dintre cele mai importante fonduri de investitii locale si stie ca se afla pe drumul cel bun.

    Mai multe pe www.targetonline.ro

  • Cine nu mai are nevoie de angajati

    Aproape 2.500 de angajati de la Romtelecom, plus 2.400 de la Erste Bank inseamna aproape cinci mii de oameni care vor fi disponibilizati in acest an.

    La acestia se mai adauga inca in jur de o mie de la alte cateva companii care au anuntat planuri de reducere de personal, precum producatorul de ulei vegetal Bunge, CEZ Romania sau Colgate Palmolive, fiecare cu cateva zeci sau sute de oameni care urmeaza sa ramana fara loc de munca.

    Masura disponibilizarilor de personal face parte din planurile companiilor de restructurare ca urmare a cresterii costurilor totale. Iar din acest total, ponderea costurilor cu forta de munca a crescut destul de mult in ultimii doi ani.

    “Anul trecut, majorarile salariilor in unele domenii au ajuns la 40-50% la angajatii noi, ceea ce inseamna taxe mai mari pentru angajatori si bonusuri care au fost acordate in functie de salariile marite”, spune Daniela Necefor, managing partner al companiei Total Business Solutions.

    Anul acesta, apreciaza ea, daca vor sa ramana pe piata, companiile trebuie sa aduca sub control majorarile de salarii, ceea ce inseamna in medie ca salariile nu vor mai creste in acest an cu mai mult de 10%. In afara de o moderare a majorarilor de salarii, o alta solutie de tinere sub control a costurilor cu forta de munca este reorganizarea activitatii.

    “Pana acum, multe companii, inclusiv romanesti, au preferat sa investeasca mai putin in tehnologie si optimizarea proceselor, deoarece isi permiteau sa angajeze forta de munca in exces”, constata Oana Munteanu, senior consultant in cadrul Human Resource Services al PricewaterhouseCoopers (PwC).

    “Acum insa exista o tendinta tot mai evidenta a companiilor de a investi in tehnologie, in sisteme informatice sau in eficientizarea activitatii, astfel incat productivitatea pe angajat sa creasca”, adauga Munteanu.

    Anul trecut, potrivit Eurostat, Romania era a doua tara din Uniunea Europeana dupa ritmul anual de de crestere a costurilor cu forta de munca (costurile orare cu forta de munca), cu 23%, devansata doar de Letonia (30%). In ultimul trimestru din 2007, costul fortei de munca din Romania a crescut cu aproape 22%, fata de aceeasi perioada din 2006.

    Cele mai mari cresteri ale costului fortei de munca au avut loc in constructii (aproape 28%) si servicii (21%). Iar dupa calculele Institutului National de Statistica, salariul mediu brut a crescut mai repede decat productivitatea pe ansamblul economiei (23%, fata de 17,8%).

    Fiecare industrie are un specific al structurii costurilor. In functie de sectorul de activitate, ponderea costurilor cu forta de munca in total poate varia intre 10 si peste 50%.

    Cele doua componente majore ale costurilor cu forta de munca sunt salariile si alte venituri care se acorda angajatilor (prime, bonusuri) si alte costuri care nu implica plata salariilor (precum obligatiile de tipul impozitului pe salarii si contributiile sociale).

    Cresterea costurilor cu forta de munca in totalul cheltuielilor poate determina decizii radicale de business, crede Oana Munteanu, de la investitii semnificative in tehnologie pana la mutarea unor functiuni in zone geografi ce avantajoase din acest punct de vedere.

    Un exemplu recent de relocare a activitatii este compania americana Colgate-Palmolive, care a decis sa opreasca productia de pasta de dinti a fabricii de la Brasov si sa o mute in Polonia pana la sfarsitul acestui an. Aceasta masura face parte dintr-un program amplu de restructurare care vizeaza nu doar fabrica din Brasov, ci si alte trei fabrici din Europa: Anzio (Italia), Gebze (Turcia) si Salford (Marea Britanie).

    Restructurarile sunt determinate si de procesele de fuziuni si achizitii prin care trec companiile.

    Un astfel de exemplu este grupul Erste, care detine aproape 70% din actiunile BCR si care a redus anul trecut numarul de angajati din banca romaneasca pana la 9.700, de la 11.100 in 2006. Costurile de restructurare au fost de 28 de milioane de euro in 2006 si de 68 de milioane de euro anul trecut.

    Recent, directorul general al Erste, Andreas Treichl, promitea ca BCR va fi cea mai eficienta banca din grupul austriac dupa incheierea restructurarii, care are in vedere in acest an si reducerea numarului de angajati la 8.200.

    Intentia unei multinationale de a aduce o filiala din Romania la nivelul de eficienta din alte tari a actionat si in cazul CEZ Romania, actionarul majoritar al fostei filiale Electrica Oltenia, care a anuntat ca va disponibiliza in acest an aproximativ 300 de angajati. Potrivit companiei, in Romania, CEZ are de trei ori mai multi salariati decat in alte tari unde este prezent grupul ceh.

    Romtelecom, cel mai mare operator de telefonie fixa de pe piata si unul dintre cei mai mari angajatori din economie, ar putea incheia acest an cu mai putin de 10.000 de angajati, dupa ce a anuntat ca va concedia in acest an pana la 2.500 de oameni (20% din personal), ceea ce inseamna o diminuare a cheltuielilor cu 30 pana la 45 de milioane de euro.

    Compania a promis ca va plati salarii compensatorii si ca va angaja o firma de plasare de personal care sa ii ajute pe cei cei disponibilizati sa-si gaseasca mai usor un loc de munca.

    Yorgos Ioannidis, CEO al Romtelecom, prezent nu de mult la un seminar de resurse umane organizat de Ziarul Financiar, a precizat ca pentru restul angajatilor care vor ramane in companie se va asigura un program de pregatire, pentru care vor fi investite cateva milioane de euro.

    “Restructurarea va ajuta compania sa reziste pe termen lung. Pana acum, am discutat cu 4.000 de oameni din zece orase, carora le-am explicat de ce facem acest proces si ce va insemna el pentru companie”, a sustinut Ioannidis.

    Tinta Romtelecom este sa ajunga sa realizeze profit net cel mai tarziu in 2010, dupa ce pentru anul acesta si-a bugetat pierderi. Ultima reducere drastica de personal a Romtelecom a avut loc in primul trimestru din 2005, cand operatorul a concediat 2.650 de oameni.

    Oamenii care raman in companii dupa restructurari insa sunt uneori ignorati si moralul lor are de suferit, crede Valeria Mihaiescu, director de resurse umane pentru Balcani al companiei de audit si consultanta Deloitte. Moralul celor care raman este deosebit de important, deoarece in lipsa unei remunerari adecvate pentru cresterea volumului de activitate, productivitatea poate scadea intr-o asemenea masura incat sa influenteze costurile mai mult decat economiile obtinute de companie prin disponibilizari.

    Pentru companie, platile compensatorii catre cei concediati sunt, de regula, principalul cost asociat restructurarilor. Sunt insa si angajatori, spune reprezentantul Deloitte, care isi asuma si dupa disponibilizare (pana ce persoana isi gaseste un alt loc de munca) plata asigurarilor medicale sau ofera consiliere psihologica sau consiliere de cariera.

    In toamna lui 2007, producatorul de bere InBev Romania a renuntat la fabrica temporara de la Baia Mare si si-a relocat intreaga productie la Ploiesti. Cei 61 de angajati din Baia Mare au putut candida pentru unul dintre noile posturi create la Ploiesti, iar cei ce nu au fost de acord au primit un pachet compensatoriu si asistenta pentru gasirea unui loc de munca in Baia Mare.

    Constantin Stroe, vicepresedintele Automobile Dacia, cel care s-a ocupat de restructurarea in urma careia producatorul roman de autoturisme a renuntat la 10.800 de angajati in perioada 1998-1999, ii sfatuieste pe angajatori ca in locul platilor compensatorii sa puna la dispozitia oamenilor consiliere, echipe care sa-i sprijine in gasirea de locuri de munca sau in procesul de reconversie profesionala.

    “Din cei 10.800 de disponibilizati, noi am gasit solutii pentru jumatate”, spune Stroe. Piata fortei de munca ramane deocamdata suficient de larga pentru ca mare parte dintre cei disponibilizati sa-si poata gasi loc de munca, in aceeasi specializare sau pe alte calificari.

    “Ma indoiesc de faptul ca Romtelecom sau Bunge le vor plati cursuri de recalificare vocationala. Oamenii stiu insa ca este un deficit de forta de munca pe piata si au invatat sa se <vanda>, asa ca viitorul nu este deloc sumbru pentru ei”, spune Madalina Popescu. In ultimii trei ani, restructurarile realizate de Bunge si inchiderea progresiva a trei fabrici de ulei vegetal (Bucuresti, Oradea si Iasi) au insemnat concedierea a peste 700 de angajati.

    E la fel de adevarat insa ca, in zonele unde companiile care dau afara oameni sunt singurii sau cei mai mari angajatori, comunitatile locale pot fi afectate, ca si vitalitatea economica a regiunii in ansamblu.

    Omul de afaceri Ioan Niculae a decis ca de la 1 martie sa inchida combinatele de ingrasaminte chimice detinute de InterAgro, grupul pe care il controleaza, ca urmare a cresterii pretului gazelor naturale si a pierderilor mari pe care le au cele trei combinate – Sofert Bacau, Azochim Savinesti si Donawchem Turnu-Magurele.

    Dincolo de cele 6.000 de disponibilizari pe care le-ar implica inchiderea acestor fabrici, impactul social si economic ar fi evident: fabricile reprezinta singurele mari unitati industriale care ofera locuri de munca in orasele respective. Ulterior, dupa ce Guvernul a majorat plafonul subventiei pentru combinatele de ingrasaminte chimice, Ioan Niculae a anuntat ca nu va mai inchide combinatele – cel putin pana la viitoarea scumpire a gazelor, estimata pentru luna iunie.

    Pe termen mai lung insa, perspectiva ramane incerta, si nu numai pentru combinatele lui Niculae. In opinia Madalinei Popescu de la Pluri Consultants Romania, companiile cele mai predispuse la restructurarea activitatilor vor continua sa fie cele care au tangenta cu agricultura si pe care un an agricol slab le afecteaza (prelucrarea cerealelor, alcool), industria metalurgica neferoasa, retelele de magazine care nu fac fata concurentei internationale, industria usoara care lucreaza in lohn si care va pierde teren si pe mai departe.

    Iar Daniela Necefor de la Total Business Solutions se arata si mai categorica: “Restructurari de personal au fost si vor mai fi in mai toate domeniile – inclusiv in cele aflate in expansiune, cum este cazul celui financiar-bancar, pentru ca firmele trebuie sa gaseasca solutii la problema costurilor”.