BusinessMagazin

Blog

  • Viitor de vanzare

    Alcatuirea unui portofoliu echilibrat de investitii este o sarcina pe cat de dificila pe atat de personala. Sa fie arta si actiuni, obligatiuni si imobiliare sau valuta si Steen? Cel putin aceasta este intrebarea pe care Ron Steen, in varsta de 19 ani, spera sa o aduca pe buzele a cator mai multi oameni de afaceri. In luna august Steen s-a pus pe el insusi la vanzare pe eBay. De fapt, o bucata din viitorul sau. Tanarul student aspirant vrea sa isi vanda 2% din toate castigurile sale viitoare celui care va licita mai mult, pretul de incepere fiind 100.000 de dolari. El vrea sa isi plateasca cu acesti bani studiile universitare.”Sunt un tip foarte inteligent si o investitie sigura”, spune el in prezentarea pe care si-o face pe eBay. Steen spune ca se asteapta sa castige mai mult de 125.000 de dolari pe an pana la varsta de 65 de ani, varsta pana la care un potential investitor si-ar amortiza o investitie de 100.000 de dolari. De fapt Steen ar trebui sa castige in medie 1,5 milioane de dolari pe an pentru ca investitia sa aiba un randament anual de 6%. Bineinteles ca propunerea de afaceri a lui Steen nu a convins pe toata lumea. eBay a sters licitatia lui Steen dupa numai 5 zile pe motiv ca a violat politica de caritate a site-ului. In plus bloggerii au semnalat ca in anuntul sau se gaseau greseli de ortografie. Deocamdata tatal lui Steen il ajuta sa isi plateasca studiile la Universitatea de stat California din Fullerton. Insa tanarul Steen spune ca este optimist in legatura cu sansele sale si ca un investitor va aparea pana la urma, ceea ce pune intr-o noua lumina conceptul de investitii in educatie.

  • Jocul din fisa postului

    Toti am purtat la un moment dat vina de a fi jucat Solitaire la birou, in timp ce seful nu era prin preajma. Din pacate indemanarea la acest joc nu aducea niciodata bani in plus la salariu. Insa pe masura ce angajatii devin cel mai valoros bun al unei companii si motivarea lor o chestiune tot mai pregnanta, jocurile la serviciu se pot transforma intr-o sursa de venit secundara.Snowfly, o companie americana din Wyoming, a dezvoltat un program de motivare a angajatilor cu ajutorul jocurilor de pe Internet, impacand si managerul si subalternul. Astfel, angajatilor li se dau anumite sarcini, cum ar fi indeplinirea unui obiectiv sau ajungerea la serviciu la timp, iar la atingerea lor acestia primesc un card care le permite sa joace un joc online la alegere. Bineinteles ca o runda de joc este cat se poate de scurta, in jurul a 10-15 secunde, insa daca este castigata aceasta ii aduce angajatului puncte care se aduna in contul lui si care pot fi transformate in cadouri sau bani. Iar cadourile pot fi orice de la bonuri valorice la Starbucks, carduri de debit ce pot fi utilizate pe eBay sau PayPal sau chiar zile libere de la serviciu.Andy Orr, presedinte si CEO al companiei Circulation Services, un call center care asigura servicii de customer service, spune ca motivarea angajatilor a fost mereu o sarcina extrem de dificila. Insa in ultimul an si jumatate de cand Orr a inceput sa foloseasca sistemul Snowfly, atat prezenta, cat si productivitatea s-au imbunatatit. “Aceste jocuri indeparteaza monotonia si incurajeaza munca”, spune el. “Intre apeluri angajatii, se pot juca, iar daca primesc un apel, jocul se opreste automat si poate fi reluat la incheierea apelului.” Compania lui Orr a alocat un buget lunar de 4.000 de dolari pentru a acoperi costurile lui Snowfly si a premiilor, iar acesta spune ca sistemul se plateste singur, deoarece angajatii muncesc mai mult pentru a castiga puncte, iar compania isi poate permite sa ii plateasca mai mult.

  • Mai multi bani sub soare

    Antreprenorii americani s-au hotarat sa isi schimbe statutul, de la mari consumatori de energie la mari producatori de energie. Contextul este favorabil: preturile la petrol si gaze vor continua sa creasca, iar incalzirea globala ingrijoreaza pe toata lumea, astfel incat investitorii plaseaza sute de milioane de dolari in start-up-uri care produc energie solara. Astfel, companii ca Akeena Solar, SolFocus, Nanosolar si Solaicx vor putea acapara un segment mai mare din piata de electricitate, evaluata la 1.000 de miliarde de dolari.Dintre zecile de companii californiene care pun in miscare o piata a energiei solare in valoare de 11 miliarde de dolari, Nanosolar este start-up-ul care a beneficiat cel mai mult de pe urma competitiei acerbe dintre investitori, atragand finantari de peste 100 de milioane de dolari in prezent. Nanosolar urmareste sa integreze celulele solare pe care le produce direct in materialale de constructii. De exemplu, un zgarie-nori ale carui geamuri de sticla ar contine celule solare ar fi o sursa insemnata de energie.In ultimii ani, vanzarile companiilor care produc celule solare au inregistrat rate de crestere de la 50 la 100%, iar cererea tot mai mare da nastere asteptarilor privind un volum al pietei de 167 de miliarde de dolari pana in 2015. Investitiile vor lua amploare, doar Silicon Valley atragand 3,2 miliarde de dolari pentru instalarea de panouri solare pe un milion de acoperisuri pana in 2018 si inca 4 miliarde pentru programele de cercetare.Chiar daca energia solara este inca de trei ori mai scumpa decat cea pe baza de combustibili fosili, preturile urmeaza un trend descendent: de la 30 de dolari pe watt in 1980 la 3-4 dolari in prezent si la 1 dolar pe watt in viitor, adica echivalentul energiei conventionale.

  • Pe urmele capitalei

    Industria hotelurilor de lux incepe sa se dezvolte si in provincie, intr-un ritm comparabil cu cel din Bucuresti. Orase ca Timisoara, Cluj-Napoca, Targu-Mures, Sibiu sau Brasov intra in atentia investitorilor, iar nume ca Ramada, Ibis sau Golden Tulip devin o realitate pe piata hotelurilor de cinci stele.Opera Plaza este un hotel de cinci stele din Cluj-Napoca, inaugurat in luna iulie a acestui an. Dupa o investitie initiala de 4,5 milioane de euro, planurile de viitor ale hotelului vizeaza extinderea hotelului la o capacitate de 80 de camere si apartamente plus o sala de conferinte care sa gazduiasca 250 de persoane. Daca in cazul Opera Plaza segmentul business reprezinta 95% din activitatea hotelului, hotelul Concordia din Targu-Mures este destinat 100% turismului de afaceri. Deschis in 2004 si dispunand de 34 de camere duble, 4 apartamente si 3 sali de reuniuni, hotelul gazduieste in special oameni de afaceri care dezvolta businessuri in Romania si pentru care hotelul a devenit o a doua casa. In 2005, 79% din cele 400 de milioane de euro reprezentand investitii atrase de turismul romanesc au fost atribuite domeniului hotelier. In primul semestru al anului 2006, 23,2% din turistii inregistrati au fost straini. In prezent exista aproximativ 4.900 de locuri de cazare in hoteluri de 3-5 stele dedicate turismului de afaceri, cu 1,8% mai multe fata de 2003, in conditiile in care cifra optima atat la nivelul Capitalei cat si al provinciei este de 10.000. Bucurestiul este oricum surclasat la acest capitol de alte capitale apropiate, cum ar fi Praga (24.000 de locuri de cazare pentru business) si Budapesta (18.000). Presupunand o investitie initiala echivalenta ca valoare uneia de pe piata bucuresteana, dar o profitabilitate asteptata mult mai mare ca urmare a concurentei mici din zona, hotelurile de lux din provincie atrag interesul investitorilor romani care cauta asocierea cu lanturi internationale.Majoritatea oraselor vizate nu reprezinta destinatii turistice, motiv pentru care cea mai mare pondere in activitatea hotelurilor de provincie o are segmentul business, in detrimentul celui de leisure.

  • O pasiune sclipitoare

    Sunt stralucitoare, intens si variat colorate, iar structura cristalina complexa le face sa fie unice si imposibil de duplicat. Este evident, asadar, de ce frumusetea naturala si perfectiunea mineralelor pretioase au atras atentia si implicit banii celor mai infocati colectionari. Cristalele si mineralele pretioase au facut obiectul colectiilor inca din cele mai vechi timpuri. In perioada renascentista, si apoi in epoca victoriana, familii regale si personalitati nobiliare din Europa concurau pentru achizitia celor mai rare si mai interesante piese. In secolul trecut, valoarea pietrelor pretioase a crescut considerabil, devenind tinta plasamentelor unora dintre cei mai puternici oameni de afaceri ai vremii. Valoarea celor mai apreciate minerale din lume a crescut de aproape 10 ori in numai 5 ani, potrivit Forbes.Marc Weill (50 de ani), fondator si CEO al companiei City Light Capital din New York, fiul lui Sandy Weill, CEO al Citigroup, a adunat in doar 5 ani o colectie de aproximativ 400 de piese unicat din lumea intreaga, cu o valoare de peste 2,5 milioane de dolari. Si el nu e singurul: Paul Allen, cofondator al Microsoft, si Karl Kempf de la Intel sunt alti doi miliardari care s-au lasat fascinati de stralucirile ispititoare ale pietrelor pretioase. Si pentru ca au realizat ca achizitia pietrelor rare de la alti colectionari este o strategie cu rezultate intarziate si o initiativa aproape nebuneasca in contextul competitiei acerbe, marii colectionari, asemenea lui Weill, au hotarat sa obtina mineralele direct de la sursa, pornind o adevarata goana dupa pietre pretioase. Weill, care la inceputul “carierei” sale de colectionar investea in minerale obisnuite ce valorau fiecare intre 500 si 5.000 de dolari, a reusit chiar sa-l coopteze pe Daniel Trinchillo, un Indiana Jones al timpurilor moderne, in adevarate expeditii catre destinatii neobisnuite ale lumii in cautare de noi piese. Cea mai valoroasa piesa a colectiei lui Weill este evaluata la 850.000 de dolari.De la pasiune la business”In primul rand e vorba de frumusetea lor incredibila si privilegiul de te bucura de ceea ce eu numesc arta naturii. In al doilea rand, am invatat foarte multe lucruri despre tainele pamantului si am cunoscut oameni din toate colturile lumii. In al treilea rand, trebuie sa recunosc ca permanenta competitie, lupta pentru cele mai bune exemplare imi suscita tot interesul si imi pune sangele in miscare”, explica Weill pasiunea sa pentru achizitia mineralelor. Piata plasamentelor in minerale pretioase este restransa, cu putini colectionari si cu atat mai putine piese demne de colectie. Ca urmare a competitiei acerbe, in ultimii 20-30 de ani, preturile mineralelor disponibile pe piata au crescut dramatic. Valoarea maxima platita pentru achizitia unei piese rare a crescut puternic in ultimii 6-7 ani, concomitent cu reducerea considerabila a resurselor minerale in aceeasi perioada. In aceste conditii, piata este sustinuta aproape exclusiv de colectiile deja existente.Piata investitiilor in minerale pretioase a cunoscut o crestere considerabila de la inceputul acestui secol, potrivit presei internationale. Chiar daca zilele de glorie ale mineritului au apus, cele mai importante descoperiri au avut loc in ultimii 20 ani, ca rezultat al cresterii considerabile a cererii. Si daca in urma cu 20-30 de ani o piesa de colectie costa 30.000 de dolari, astazi acelasi mineral ar atinge valoarea de 500.000 de dolari. Cresterea accentuata a preturilor pietrelor pretioase face ca plasamentele in minerale sa fie extrem de profitabile iar concurenta cu atat mai acerba. Piata a evoluat in asemenea masura, incat se organizeaza targuri si expozitii dedicate colectiilor de pietre si minerale pretioase, exista cluburi exclusiviste ale colectionarilor din intreaga lume, licitatii, dealeri si magazine online. Practic, pasiunea pentru sclipitoarele pietre a evoluat, ducand la nasterea unui adevarat business. Faimoasele expozitii anuale din Tucson, Denver si Munchen atrag zeci de mii de colectionari dornici sa isi completeze portofoliul la fiecare editie.O cursa plina de suspansDoar una din 10 expeditii se soldeaza cu gasirea unui exemplar demn de colectie, celelalte fiind doar cautari zadarnice. Pentru colectionari, costul de oportunitate este imens: au de ales intre riscul de a investi bani si eforturi pentru a descoperi mai tarziu ca specimenul respectiv fie nu merita banii, fie a fost achizitionat intre timp de altcineva. In cele din urma este vorba nu de cine este dispus sa plateasca, ci de cine ajunge primul la specimenul respectiv. Cand mina braziliana Pederneira a descoperit un minereu spectaculos de turmalina, in 2002, colectionarul Marc Weill a descoperit ca piatra pentru care se deplasase pana in America de Sud tocmai fusese vanduta altui colectionar cu putin timp inainte de sosirea lui. Pentru a evita astfel de situatii, Weill a ramas in Brazilia inca cinci zile, in care a achizitionat cateva pietre de cuart si a pus bazele unei relatii cu producatorii, pentru ca la aparitia urmatoarei oportunitati sa fie primul cumparator anuntat. Trei luni mai tarziu intra in posesia a ceea ce colectionarii numesc “sailboat”, o exceptionala piesa in valoare de 450.000 de dolari. In prezent valoarea de piata a acestui mineral este de peste 750.000 de dolari. Weill a incheiat dupa aceasta achizitie un contract de exclusivitate cu proprietarii minei.De foarte multe ori, pasionatii de pietre scumpe au trait momente de maxima adrenalina in goana exaltata catre achizitia unei anumite piese. Intr-o expeditie din Rusia, Daniel Trichillo, partenerul lui Marc Weill, a fost victima unui jaf mafiot care viza cei 25.000 de dolari cu care acesta intentiona sa cumpere minerale. Acest incident nu l-a oprit: sase saptamani mai tarziu, Trichillo s-a intors in Rusia pentru a finaliza achizitiile pe care le planificase. Piesele de top, cele mai rare si scumpe exemplare de pe piata investitiilor in pietre pretioase, insumeaza 1% din totalul minereurilor descoperite, potrivit analistilor pietei.In prezent exista 4.000 de tipuri de minerale diferite recunoscute de Asociatia Internationala de Mineralogie si noi tipuri sunt in mod continuu descoperite, verificate si adaugate la lista de catre Comisia pentru minerale noi si denumiri de minerale (CNMMN). Dintre acestea, aproximativ 500 de specimene intalnesc conditiile estetice de culoare, luciu si transparenta pentru a fi colectionate si doar 100 sunt usor de obtinut. De cele mai multe ori, colectionarii vor sa detina cate un exemplar din fiecare specie cunoscuta, lucru imposibil daca se ia in considerare procesul de extractie. Mineralele pretioase apar ca mici structuri colorate pe o bucata de roca parentala, putand fi extrase doar in dimensiuni foarte mici si analizate doar cu microscopul. De aici, rezulta raritatea acestora si predilectia marilor colectionari pentru exemplarele mai mici de 8 inci (20 cm).Cele mai scumpe minerale Pietrele semipretioase (turmalina, ametistul, acvamarinul, granatul) si cele pretioase (diamantele, smaraldul, rubinul, safirul) prelucrate sunt vandute la preturi exorbitante, valoarea lor fiind apreciata in functie de dimensiune, transparenta si culoare. Dar cand un specimen in stare bruta are aceleasi proprietati ca unul prelucrat, valoarea acestuia este de pana la 20 de ori mai mare.Diamantele sunt cele mai scumpe pietre, valoarea lor ridicandu-se pana la 3.000 de dolari pe carat. Foarte rar si doar in functie de piata un rubin sau un smarald natural avand culoare si proprietati exceptionale se vinde la un pret superior unui diamant alb de aceeasi calitate. Au existat si exceptii de la regula cand specimene extrem de rare, cum ar fi alexandritele sau perlele naturale, s-au vandut la un pret mai mare decat al diamantelor. Cu toate acestea, cel mai rar si mai scump exemplar din lume este diamantul rosu natural, in prezent existand doar doua sau trei pietre de acest gen in lume. Asadar, cel mai scump “mineral” din lume nu este de fapt un mineral, diamantul fiind o roca alcatuita din atomi de carbon dispusi intr-o retea cristalina cubica.ColectionariiOamenii de afaceri nu sunt singurii interesati de investitia in minerale. Pe parcursul anilor alti oameni influenti au manifestat astfel de preocupari. Este vorba de John Ruskin, poet si critic de arta britanic, sau Washington Augustus Roebling, inginerul american care a construit Brooklyn Bridge din New York. Ambii au avut colectii impresionante de minerale, care fac acum obiectul atractiei celor mai multi investitori.Stralucirea lui Joe CilenCel mai mare colectionar de pietre pretioase al tuturor timpurilor a fost Joe Cilen. El a adunat o colectie record de 23.000 de minerale si pietre pretioase, de calitati diferite. Colectia sa, continand 3.000 de specii de minerale diferite din cele 4.000 existente in lume, este nu numai cea mai valoroasa, dar si cea mai cuprinzatoare din punct de vedere geografic. Dupa moartea lui Cilen, colectia sa a reprezentat si reprezinta obiectul a numeroase licitatii si tranzactii cu pietre pretioase.

  • Convertind click-uri in consumatori

    In 5 minute si cu mai putin de 10.000 de euro, 10-15 site-uri pot fi modalitatea cea mai rapida si economica de promovare a unor produse sau servicii. Cu acest buget si intr-un timp atat de scurt poate incepe o campanie publicitara in mediul in care milioane de oameni isi petrec o mare parte din zi. Publicitatea online concureaza advertising-ul din mediile “traditionale” precum radioul sau TV-ul, iar analistii sunt de parere ca acest gen de campanii publicitare are sanse reale sa se transforme din “cenusareasa” in “printesa” publicitatii in mai putin de un deceniu. Proiectele speciale de publicitate pe Internet atrag de multe ori bugete mai mari decat campaniile simple de bannere, reusind sa isi indeplineasca mai bine scopurile si avand un efect mult mai pronuntat asupra publicului “targetat”, spun jucatorii din piata. “Daca privim costul unei campanii in stricta legatura cu rezultatele acesteia, atunci cred ca publicitatea on-line are un cost accesibil pentru multe categorii de consumatori”, este de parere Valentin Oeru, director de vanzari la furnizorul de servicii online netBridge.De aceeasi parere este si Orlando Nicoara, directorul MediaPro Interactive, divizia de internet a Mediapro, care crede ca mediul online este cel mai ieftin mediu in ceea ce priveste campaniile publicitare, pentru ca “o campanie buna se poate face pe Internet si cu 4-5.000 de euro, lucru care nu se intampla in celelalte medii precum radio, TV sau print. Cand spun campanie buna, ma refer la o campanie de 2-3 saptamani care sa ruleze pe 7-10 site-uri”, explica el. Desi bugetele pentru publicitatea online sunt sub 50% din piata de advertising in toate statele lumii (chiar si in SUA, unde bugetele pentru mediul online reprezinta intre 20-30% din totalul bugetelor alocate publicitatii), aceasta piata are cresteri de peste 40-50% si chiar 100% de la an la an.Mai putin de 3%Mediul online in general a avut o crestere continua din punctul de vedere al numarului de utilizatori in ultimii 4 ani, iar piata de advertising online din Romania s-a dezvoltat in acelasi ritm. Jucatorii romani de pe piata advertising-ului online impart intre ei aproximativ 6 milioane de euro – valoarea estimata a pietei pentru acest an. Suma corespunde unei valori de sub 3% din totalul pietei de advertising si reprezinta o crestere de peste 100% comparativ cu anul trecut. Procentul redus al pietei de advertising online in totalul pietei este si motivul optimismului jucatorilor din piata.”Companiile romanesti sunt din ce in ce mai interesate de publicitatea online, pentru ca reclamele ajung la un public mult mai mare decat cele de pe televizor sau radio. Practic, acesta este si unul dintre motivele pentru care piata publicitatii online din Romania este in crestere de la an la an”, mai spune Oeru. “In ultimii ani s-a conturat o oarecare tendinta in ceea ce priveste publicitatea online, atat la nivel international, cat si in Romania, in special datorita Google care a impulsionat foarte mult piata online din SUA si nu numai, lucru care a atras automat atentia unui numar mare de alte tari”, a explicat Orlando Nicoara. Cu toate acestea, Google a marit recent preturile pentru publicitatea online, de la 35 de centi per click pana la 10 dolari. Criticii spun ca aceasta noua politica a Google cu privire la advertising-ul online are un efect distrugator asupra afacerilor mici care “traiau” datorita publicitatii facute pe Google si care nu-si permit sa-si faca publicitate online prin alte moduri. In aceste conditii, mare parte din bugetele de advertising online ale companiilor mici vor migra catre proiecte speciale la care fac referire jucatorii din piata.”In Europa Occidentala, piata publicitatii online este condusa de Marea Britanie, unde publicitatea online va depasi anul acesta 10% din totalul cheltuielilor cu publicitatea si se bate cu radioul si cu printul ca suma de bani absorbita, iar in Europa Centrala si de Est conduce Polonia cu o piata destul de ridicata, undeva intre 40-50 de milioane de euro”, a mai spus Nicoara.Cu toate acestea, asa cum era si normal, SUA detin suprematia pe piata mondiala a publicitatii online, care creste in fiecare an cu 38% si a inregistrat, in primul trimestru al acestui an, venituri de aproximativ 4 miliarde de dolari, conform unui studiu facut de Interactive Advertising Bureau si PricewaterhouseCoopers, ceea ce inseamna ca va atinge aproximativ 12 miliarde pe intreg anul 2006.”Faptul ca de aici a pornit fenomenul Internet si ca tot aici s-a dezvoltat cel mai rapid o comunitate online deosebit de puternica a dus la aceasta situatie. Cresterea economica si interesul crescut pentru metodele alternative de promovare nu au facut altceva decat sa potenteze valoarea pietei de profil”, considera Eveline Fabritius, managing partner in cadrul agentiei Splendid Media Interactive. In ceea ce priveste piata de advertising online din Romania, constatarile analistilor din industrie arata ca este inca vorba de o piata destul de mica, care nu se poate compara cu pietele puternice pe acest segment. “Din punct de vedere al sumelor cheltuite pe publicitatea online in Romania, tara noastra ocupa unul din ultimele locuri din Europa. Chiar daca depaseste ca si valoare a pietei tari ca Moldova sau Bulgaria, este mult sub Polonia sau Ungaria”, spune Valentin Oeru. “Ca pondere din bugetele alocate publicitatii online din totalul sumelor cheltuite pentru publicitate, suntem cu putin in urma Cehiei, Poloniei, Ungariei, si mult sub Statele Unite, Marea Britanie sau Germania”, completeaza Doru Panaitescu, director de vanzari online al companiei ARBOmedia, unul dintre jucatorii de pe piata online din Romania. Eveline Fabritius este mai optimista cu privire la evolutia pietei romanesti. “Dupa aderare, cred ca vom ajunge la nivelul Poloniei, ca volum al pietei si al banilor investiti in publicitatea online”.In pozitie de “challenger”Companiile romanesti opteaza pentru publicitatea pe Internet in primul rand pentru ca advertising-ul online este un mod accesibil pentru companii de a-si testa produsele sau serviciile pe care le ofera. In al doilea rand, Internetul este un mediu disponibil non-stop. Astfel, utilizatorul poate naviga pe site-ul respectiv, poate gasi informatiile de care are nevoie si poate interactiona cu producatorul respectiv, trimitand feedback pentru produsele sau serviciile promovate.Desi analistii de pe piata de publicitate online sunt de parere ca aceasta va avea un boom si in Romania si va ajunge la cateva zeci de milioane, acestia recunosc ca acest gen de publicitate nu are numai avantaje. Panaitescu defineste advertising-ul online prin costuri mici de intrare, interactivitate, feedback imediat si posibilitati aproape infinite de targetare si segmentare. Dar Panaitescu vede acest mediu si ca un mediu putin palpabil si complicat (fata de TV sau radio). Acesta crede de asemenea ca “mediul publicitatii online este un mediu aflat inca in pozitie de ‘challenger’, adica la un nivel de inceput, cu bugete alocate sub ponderea de consum media reala. In plus, aceasta piata nu este inca educata – lipsesc studii de audienta si tiraj comune si lipseste un instrument de eliminare a duplicarii intre retelele de publicitate existente”.Nicoara crede si el ca cel mai mare dezavantaj al pietei de publicitate online din Romania in momentul de fata este ca mediul online nu este auditat oficial. Fiecare jucator din piata online isi face propriile lui studii si pe baza acelor studii se stabilesc profilurile utilizatorilor pe site-urile pe care le gestioneaza. “Aici am putea vorbi de dezavantaje – in zona de audienta, profilul respectivei audiente si auditarea traficului pe site-urile unde se conecteaza”, conchide Nicoara. O tendinta periculoasa?Astfel, intrebarea care apare cel mai frecvent in randul jucatorilor din piata publicitatii, dar si al analistilor din piata este daca publicitatea din mediile clasice ar putea fi detronata de cea de pe Internet. “Eu nu cred ca mediul online va putea inlocui radioul sau TV-ul cand vine vorba de publicitate, dar cred ca le va completa si le va asimila intr-o oarecare masura”, este de parere Panaitescu. Eveline Fabritius este si ea de acord ca mediul online nu va inlatura celelate medii. “Mediul online se contureaza din ce in ce mai mult ca o alternativa viabila la toate celelalte medii ‘traditionale’. Nu mai este nicio noutate faptul ca la ora actuala se pot urmari programe de televiziune prin Internet, se pot citi reviste si ziare online si, in acelasi timp, se poate asculta postul de radio preferat. Cu toate acestea, nu consider ca publicitatea radio sau TV sunt in pericol de a fi inlocuite de catre reclamele pe Internet in perioada urmatoare”, spune Eveline. “Mediul online va creste in importanta in fiecare an. Televiziunea, radioul si online-ul vor ramane domenii complementare pentru urmatorii ani in Romania”, conchide Oeru.Un mediu complementarCompaniile romanesti au inteles ca au nevoie si de acest mediu, mai ales ca numarul utilizatorilor de Internet creste cu procente impresionante in fiecare an, la fel si timpul pe care acestia il petrec in mediul online.”Directorii companiilor au inteles deja necesitatea si oportunitatile pe care publicitatea online le aduce. Principalii advertiseri sunt in acest moment companiile de telecomunicatii, jucatorii din piata auto sau din zona de lifestyle, dar in curand se vor alatura tot mai multe firme din IT si din sistemul bancar, bunuri de larg consum si din zona de turism si divertisment”, spune Eveline Fabritius. “Publicitatea online este accesibila aproape oricarei categorii de produse si servicii, implicand costuri mai mici decat metodele clasice de publicitate”, adauga ea.”In momentul de fata, online-ul romanesc traieste din publicitatea platita de marile companii precum Vodafone, Orange, ING sau Tiriac. Practic sunt companii mari care au vazut in Internet un mediu complementar pe care il pot utiliza pentru a ajunge la potentialii lor clienti”, este de parere Orlando Nicoara.”Daca ne referim la companiile media, acestea nu prea exista pe Internet in momentul de fata. In schimb sunt foarte multi mici intreprinzatori care-si desfasoara intr-un fel sau altul activitatea pe Internet si care isi fac masiv reclama pe Google”, a mai spus el. “Mai exact, este vorba despre companii de dimensiuni mici, care aloca insa bugete cuprinse intre 500 si 1.000 de dolari pe luna pentru publicitate pe Google.”In numai 2 aniPrima companie multinationala care si-a facut campanie online in Romania este operatorul aerian KLM, in anul 2000, dar se poate vorbi de o piata a publicitatii online incepand din 2004-2005, pentru ca in aceasta perioada investitiile au inceput sa creasca, valoarea pietei depasind anul trecut 2 milioane de euro.

  • HBO pe Internet

    Operatorul american de cablu TV HBO, detinut de Time Warner, intentioneaza sa lanseze un nou canal pe Internet. HBO urmeaza sa faca un parteneriat cu AOL in acest sens. Prin aceasta miscare HBO ar putea castiga un public extrem de larg, cum ar fi elevii si studentii, care navigheaza foarte mult pe Internet. Executivii HBO au spus ca orice serviciu oferit prin Internet va fi in parteneriat cu alti operatori de cablu.Canalul online al HBO va difuza, probabil, continut premium la cerere, inclusiv show-uri tv celebre, precum “Soprano”.Canalul va avea programe noi, care vor fi disponibile pentru abonatii la sistemul clasic de televiziune. Recent, operatorul a anuntat un joint-venture cu un canal de comedie online al AOL, cunoscut sub numele This Just In. Pe site se vor gasi filme scurte produse de HBO si un blog. Joint-venture-ul cu AOL reprezinta de fapt o incercare a operatorului HBO de a-si intensifica prezenta pe platforme media alternative, odata cu maturizarea business-ului sau principal. HBO are deja un continut media pe Internet, in cadrul iTunes si Cingular Wireless. AOL isi largeste prin intermediul joint-venture-ului experienta online, in timp ce HBO isi va mari si mai mult audienta. Ce urmareste operatorul american de cablu HBO:sa castige un segment numeros de public;sa incheie parteneriate cu alti operatori de cablu;sa-si creasca veniturile din publicitatea online;sa lanseze programe noi

  • Cum a ramas Ask fara Jeeves

    In fata biroului lui Jim Lanzone se afla replica unui personaj care seamana foarte mult cu Han Solo din “Star Wars”, inghetat in grafit. Si totusi, la o privire mai atenta, corpul inghetat este al unui alt personaj fictiv: Jeeves, majordomul britanic, cunoscut mai mult pe Internet ca fiind mascota motorului de cautare Ask Jeeves.Pentru Lanzone, director executiv in cadrul Ask.com, statuia este un mod foarte bun de a-si aminti ce a fost inainte compania de cautare pe Internet pe care o conduce.Ask Jeeves a fost achizitionat in martie 2005 de catre InterActiveCorp (IAC), companie condusa de Barry Diller, cu aproape 2 miliarde de dolari. Un an mai tarziu, IAC a renuntat la Jeeves si a redenumit motorul de cautare Ask.com. “Reputatia Ask Jeeves era destul de saraca”, a explicat Lanzone.Astazi Lanzone, care a fost numit in functia de director executiv in luna aprilie, poate spune ca eforturile de a schimba reputatia motorului de cautare au inceput sa dea roade.Ca si celelalte mari companii de cautare pe Internet, Ask vrea sa castige teren in fata Google, care detine suprematia in cautare si publicitate online.Dupa ce a pierdut un contract de distributie cu Dell Computer anul trecut, Ask a inceput sa piarda si din cota de piata, in favoarea altor motoare de cautare. Dar Lanzone sustine ca in ultimele patru luni, Ask a castigat in mod constant teren, pentru a ajunge pe locul patru in top – in conditiile in care alte mari motoare de cautare au inregistrat cresteri fluctuante ale cotelor de piata.Cautare prin oraseAsk.com a lansat AskCity, un serviciu care asociaza harti ale oraselor cu informatii despre afacerile locale, restaurante, concerte si filme.Aceste asa-numite “cautari localizate” reprezinta deja 10% din totalul cautarilor efectuate pe Internet si se estimeaza ca vor creste mai repede decat alte tipuri de cautari. Mai mult, acest tip de cautare reprezinta un mod prin care vor fi atrase investitii de zeci de miliarde de dolari, intrucat exista foarte multe companii de mici dimensiuni care nu au investit inca in publicitatea online si care reprezinta potentiali clienti pentru site-urile de cautare localizata.Parerile analistilor cu privire la noul serviciu sunt pozitive, iar Lanzone spune ca AskCity, care foloseste foarte multe informatii de la alte afaceri IAC, precum Citysearch si Ticketmaster, este exact tipul de serviciu care contribuie la dezvoltarea unui motor de cautare de calitate. “In acest moment, ne concentram aproape complet pe imbunatatirea experientei utilizatorilor”, a spus Lanzone. “Acesta este produsul de care suntem cei mai mandri pana acum. Va avea un impact foarte mare asupra utilizatorilor care cauta pe Ask.”Pe de alta parte, Diller considera ca AskCity este un bun exemplu al rolului pe care il are Ask, de a concentra afacerile disparate detinute de IAC. AskCity este “un serviciu bun care depinde insa de informatii furnizate de toate celelalte site-uri IAC, aceasta fiind ratiunea pentru care exista compania in sine”, a spus Diller, adaugand ca, in timp, si alte afaceri IAC, printre care se numara HSN, LendingTree.com, Evite, Match.com, vor fi integrate in Ask.Cu 25% mai multe cautariIn octombrie, cota de piata a Ask a fost de 5,8% din totalul cautarilor efectuate in Statele Unite, depasind astfel AOL si clasandu-se pe locul patru in topul celor mai populare motoare de cautare, conform companiei de cercetare a pietei comScore Media Metrix. Spre comparatie, Google a reprezentat 45,5% din totalul cautarilor online, Yahoo! 28,2%, iar Microsoft 11,7%.Datele NetRatings, care monitorizeaza numai cautarile efectuate pe Ask.com, si nu pe celelalte site-uri din reteaua Ask, arata ca numarul de cautari efectuate pe Ask a crescut cu 25% in luna octombrie, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, aceasta fiind cea mai mare rata de crestere inregistrata de marile motoare de cautare, dupa Yahoo!.Schimbarile pozitive ale Ask au inceput insa cu mult inainte ca Diller sa achizitioneze compania. Dupa crahul dotcom, actiunile Ask Jeeves au scazut sub un dolar per actiune, iar compania a fost la un pas de a se inchide. Numai ca in 2001, Ask a dat semne de revenire, in momentul in care a cheltuit aproximativ 4 milioane de dolari pentru a achizitiona Teoma Technologies, o companie de mici dimensiuni din New Jersey care a dezvoltat o tehnologie revolutionara de cautare pe Internet. Un an mai tarziu, Ask Jeeves a incheiat un acord cu Google, pentru a afisa reclame publicitare in dreapta rezultatelor cautarilor efectuate pe Ask Jeeves.Majoritatea marilor motoare de cautare organizeaza rezultatele returnate in urma unei cautari in functie de numarul de link-uri pe care un site le primeste de la alte site-uri. Insa aplicatia software dezvoltata de Teoma returneaza site-urile cu rezultate in functie de continut si dupa aceea le alege pe cele mai populare din categoria respectiva.Aceasta abordare, cunoscuta sub numele de Expert Rank, ii permite motorului de cautare Ask sa caute mai eficient site-uri de specialitate care sunt mai relevante pe un anumit subiect, chiar daca acestea nu se numara printre cele mai populare site-uri.De asemenea, Ask s-a diferentiat de celelalte motoare de cautare prin faptul ca le ofera utilizatorilor un preview al site-urilor care apar in lista de rezultate la o cautare si le permite acestora sa reduca sau sa extinda numarul de rezultate dupa anumite criterii. Spre exemplu, in cazul unei cautari dupa cuvintele cheie “California and wine”, va aparea un set de optiuni in dreptul rezultatelor returnate, prin care utilizatorul poate alege sa se concentreze pe anumite rezultate, cum ar fi “California wineries”, “California wine ratings” sau “California wine prices”. Pe de alta parte, cautarea poate fi extinsa astfel incat, pe langa vinuri din California, printre rezultate sa fie incluse si mancaruri din regiune.Mai intrebam pe Ask?Ask nu le mai permite utilizatorilor sa puna intrebari pe Ask Jeeves, optiune disponibila la inceput, care insa functiona numai pentru un numar limitat de intrebari specifice la care motorul de cautare putea furniza raspuns.Dar progresele constante ale Ask au atras atentia analistilor din piata, criticilor si chiar si competitorilor. “S-au angrenat in foarte multe activitati interesante”, este de parere Marissa Mayer, vicepresedinte pe divizia de cautare online a Google. Aceeasi atentie a atras-o si AskCity. “In ansamblu, este un produs impresionant”, considera Greg Sterling, fondatorul companiei de cercetare Market Intelligence. Sterling este de parere ca AskCity se poate compara in mod favorabil cu servicii similare de cautare localizata, oferite de Google, Yahoo! si Microsoft.Asa cum spuneam, AskCity preia o mare parte din continut de la alte companii, inclusiv de la anumite companii care apartin IAC, pe care le combina intr-un singur site. Daca efectuati o cautare pe acest serviciu dupa un restaurant cu specific francez din San Francisco, spre exemplu, veti primi drept rezultat o lista cu restaurantele care se incadreaza in cautare, in dreptul careia este afisata si o harta unde sunt marcate respectivele locatii. In plus, aveti posibilitatea sa restrangeti aria de cautare pe anumite cartiere sau sa cautati si restaurante cu specific culinar diferit. Drept alternativa, puteti sa cititi ce spun criticii despre un anumit restaurant prin intermediul serviciului Citysearch sau puteti face rezervari prin serviciul numit OpenTable.Dupa masa, puteti merge si la un film sau la un eveniment monden. Serviciul va permite sa efectuati o cautare in subsidiar dupa salile de cinema, concertele sau evenimentele care se petrec in apropierea restaurantului pe care il alegeti. Iar pe Ticketmaster sau TicketWeb aveti posibilitatea sa rezervati biletele necesare. AskCity va furniza in plus indicatii cu privire la modul in care puteti ajunge de la restaurant la cinematograf sau la concert, indiferent daca sunteti pe jos si trebuie sa luati autobuzul sau sunteti cu masina.Daca programul include un numar mai mare de persoane, utilizatorul care alege locatiile si face rezervarile are posibilitatea sa trimita harta si celorlalte persoane prin e-mail. Spre exemplu, daca vreti sa va intalniti cu prietenii intr-un anumit loc, este suficient sa marcati punctul de intalnire pe harta cu un X si sa o trimiteti prin e-mail persoanelor care nu sunt familiarizate cu zona. O alta posibilitate ar fi sa efectuati o cautare dupa cluburile din apropierea casei unde locuiti si apoi sa vedeti care este programul la fiecare dintre acestea.Concurenta AskDaca alte servicii similare de cautare localizata afiseaza separat lista cu evenimente, harta si celelalte servicii, AskCity a gasit o metoda prin care “acestea sunt integrate intr-o interfata comuna, pe aceeasi pagina web”, a spus Jeetil Patel, analist in cadrul companiei Deutsche Bank. “Ask a fost dintotdeauna un motor de cautare bun din punctul de vedere al rezultatelor returnate in urma cautarilor, iar in cazul AskCity este la fel, aceasta fiind strategia companiei de a atrage un numar cat mai mare de utilizatori.”Lanzone este optimist – poate chiar prea optimist – in ceea ce priveste perspectivele Ask. “Intotdeauna este loc de competitie pe piata. Cu alte cuvinte, Google se poate lovi de concurenta serioasa, asa cum a fost si in cazul Coca-Cola cu Pepsi”, a spus Lanzone.Numai ca, cel putin pentru viitorul apropiat, Pepsi este asociat cu Yahoo!, avand in vedere ca Ask este pe locul al patrulea pe piata motoarelor de cautare, in conditiile in care sunt luate in considerare nu doar cautarile de la Ask.com, dar si cele de pe alte site-uri, precum MyWay sau iWon, care au devenit parte din reteaua Ask in momentul in care compania a achizitionat Interactive Search Holding in 2004.Lanzone considera ca mai exista o metoda prin care Ask sa devina o afacere profitabila. Parteneriatul cu Google, care aduce companiei aproximativ 60% din veniturile din publicitate se va incheia anul viitor, insa, dat fiind faptul ca Google a platit sume foarte mari de bani pentru a putea furniza reclame pe site-uri precum MySpace sau AOL, la fel se poate intampla si cu Ask, care ar trebui sa fie deja intr-o pozitie favorabila unei astfel de negocieri, a spus Lanzone. “Cand se incheie contractul, trebuie sa ne orientam catre situatia cea mai favorabila noua”, a conchis el. Un motor de cautare secundarAnalistii sunt insa mai rezervati in ceea ce priveste perspectivele Ask. “Din punctul meu de vedere, Ask este considerat de catre utilizatori un motor de cautare secundar”, crede Safa Rashtchy, analist in cadrul Piper Jaffray & Co. Rastchy considera ca este suficient ca Ask sa gaseasca o metoda prin care sa creasca frecventa cu care utilizatorii existenti sa utilizeze motorul de cautare. “Cautarea pe Internet este o piata foarte mare”, a spus Rastchy. “Pentru Ask, cresterea numarului de cautari pe site-ul lor ar putea duce la o crestere semnificativa a profiturilor.”Copyright The New York Times Traducerea si adaptarea de Maia Barbulescu

  • Un model celebru nu mai functioneaza

    Ford, al doilea producator de automobile din lume, este nevoit sa imprumute 18 miliarde de dolari pentru a face fata pierderilor record de anul trecut (7 mld. $ in primele noua luni din 2006). De asemenea, este prima data cand compania ofera garantii pentru un imprumut, semn ca investitorii sunt precauti si iau in calcul un eventual faliment al gigantului american. Ford va garanta numai pentru 15 miliarde de dolari, iar restul de trei miliarde vor fi transformate, cel mai probabil, in actiuni. “Adevarul este ca modelul de business pe care l-am aplicat de zeci de ani nu mai functioneaza. Trebuie sa-l schimbam cu un nou plan de business”, a declarat Mark Fields, vicepresedintele companiei, in septembrie 2006, cand Ford a anuntat ultimele planuri de reducere a costurilor. Activele companiei din Statele Unite, fabricile din SUA si mare parte din diviziile profitabile, Ford Motor Credit si Volvo, vor fi folosite drept garantii. Compania americana a inregistrat pierderi in opt din ultimele noua trimestre, iar cota de piata din SUA va scadea pentru al 11-lea an consecutiv, divizia nord-americana urmand sa revina pe profit abia in 2009, cu un an mai tarziu decat se astepta. Ford este in plin proces de disponibilizare a 30.000 de muncitori din cele 14 fabrici pe care compania le va inchide in SUA si au existat o serie de speculatii privind vanzarile unor divizii ca Aston Martin sau Jaguar in Marea Britanie. Finantarea va fi obtinuta pana la 31 decembrie 2006, iar de imprumutul pentru care Ford ofera garantii ? 15 mld. dolari – se vor ocupa Citigroup, Goldman Sachs si GP Morgan.

  • 4 milioane de euro in vagoane business

    CFR Calatori a achizitionat recent 8 vagoane business pentru o suma estimata intre 3,6 si 4 milioane de euro. Vagoanele vor parcurge principalele rute din Romania: Bucuresti-Iasi, Bucuresti-Oradea, Bucuresti-Arad si Bucuresti-Timisoara, calatorii avand posibilitatea sa aleaga intre doua tipuri de clase business: business standard si business exclusiv. Pe 1 decembrie, primul vagon functionand in totalitate in regim business a strabatut ruta istorica Bucuresti – Alba-Iulia si retur, iar pe 10 decembrie, odata cu introducerea noului Mers al Trenurilor, au fost inaugurate si rutele Bucuresti-Oradea si Bucuresti-Timisoara.Un bilet la clasa business standard este mai scump cu 15 lei pentru distantele sub 250 km si cu 30 de lei pentru distantele peste 300 km. Preturile la clasa exclusiva, care ofera in plus mese mai consistente si scaune de piele, vor fi cu 25, respectiv 50 de lei mai mari fata de tariful actual la clasa intai. Practic, pentru cativa bani in plus, oamenii de afaceri romani se vor bucura de monitoare cu diagonala de 51 cm, modul pentru casti cu patru canale audio, bar cu frigider, cuptor cu microunde si expressor de cafea, cireasa de pe tort fiind reprezentata de accesul wireless la internet.