BusinessMagazin

Blog

  • Ce planuri are moştenitoarea uneia dintre cele mai mari afaceri de familie din România, cu imperiul de sute de milioane de euro şi mii de angajaţi

    Reprezentantă a celei de-a doua generaţii de lideri-antreprenori ai uneia dintre cele mai mari afaceri de familie din România, vicepreşedintele Transavia se aşteaptă ca în următorii 20 de ani compania să joace un rol important la nivel regional.

     

    „Este foarte probabil să asistăm la o tranziţie semnificativă către soluţii inovatoare bazate pe inteligenţa artificială, care vor optimiza operaţiunile şi vor oferi o experienţă mai personalizată clienţilor”, afirmă Theodora Popa-Liteanu.

    Ea are cunoştinţe de management strategic, leadership, negociere, investiţii de capital, marketing şi sustenabilitate, dobândite atât prin educaţia executivă acumulată prin absolvirea de programe la universităţi de prestigiu din întreaga lume, precum IMD Business School din Lausanne, Elveţia, Harvard, Columbia Business School, Oxford şi Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, cât şi prin practica în conducerea afacerilor.

    În plus, este acţionar fondator al unui fond de private equity care oferă soluţii de capital şi parteneriat activ pentru consolidarea şi scalarea IMM-urilor din România.

    Theodora Popa-Liteanu,  vicepreşedinte, Transavia

    ► Cifră de afaceri (2022): 991 mil. lei

    ► Profit net (2022): 205,3 mil. lei

    ► Număr de angajaţi (2022): 2.338

    În 2016, a fondat, alături de tatăl său, Ioan Popa, Theodora Golf Club, cel mai mare resort de golf din Romania, o investiţie privată unică. Situat în inima Transilvaniei, resortul pune la dispoziţia jucătorilor un teren la standarde profesioniste.

    Transavia este liderul pieţei locale de carne de pui şi are în portofoliu brandul de carne de pui Fragedo şi semipreparate pe bază de pui Papane. Compania este unul dintre cei mai mari angajatori români, având în prezent aproape 2.400 de angajaţi, care activează preponderent în cele 31 ferme de creştere a păsărilor şi în cele patru ferme de producţie vegetală, în fabrica de nutreţuri combinate, în cele trei abatoare şi în fabrica de procesare a cărnii. În fermele companiei, localizate în opt judeţe din România, se produc anual peste 100.000 de tone de carne de pui. Aproximativ 30% la sută din producţia anuală a companiei merge către export.

     

    Ce perspectivă aveaţi în urmă cu 20 de ani în ce priveşte evoluţia profesională? Ce vă doreaţi să profesaţi, să realizaţi?

    În urmă cu două decenii, mă pregăteam să intru la liceu, iar aspiraţiile mele profesionale erau ca o carte în plin proces de scriere. Încă de la o vârstă foarte fragedă ştiam exact ce îmi doresc să fac, şi anume să lucrez alături de tatăl meu şi să învăţ cum să duc afacerea noastră de familie mai departe. Această dorinţă a fost alimentată şi mai mult de influenţa semnificativă a tatălui meu, Ioan Popa, care a construit cu succes cea mai puternică afacere din domeniul avicol din România: Transavia.

    Am crescut condusă de valori solide precum onestitatea, integritatea şi respectul faţă de oameni, pe care mi le-a transmis el. Viziunea clară pe care o are asupra afacerilor şi etica solidă au fost pietrele de temelie care mi-au modelat perspectiva asupra lumii afacerilor. Tatăl meu nu doar că m-a pregătit pentru provocările mediului de afaceri, ci m-a inspirat să devin o antreprenoare dedicată şi determinată să urmeze aceleaşi principii care au asigurat succesul durabil al afacerii noastre de familie.

    Realitatea a coincis cu gândurile de la acea vreme?

    Ştiind foarte clar încă de mică ce vreau să fac, pot spune că traseul meu profesional m-a condus către împlinirea visului meu. Mi-am finalizat studiile şi am urmat cursuri de executive education la unele dintre cele mai prestigioase universităţi la nivel mondial. Am lucrat apoi în toate sectoarele afacerii noastre. Modelul unic în regiune al Transavia, integrat 100% vertical, de la bob la furculiţă, mi-a furnizat o perspectivă holistică asupra întregului lanţ valoric. Am învăţat lucrând cu oamenii noştri cum gestionăm eficient resursele, cum facem totul exact aşa cum trebuie. Am învăţat cum respectul şi etica sunt esenţiale pentru orice afacere. Fiecare etapă a fost o şcoală în sine pentru mine, iar ceea ce am învăţat lucrând în toate sectoarele a contribuit la dezvoltarea mea profesională şi personală în mod semnificativ.

    Am avut privilegiul de a învăţa cum gestionăm resursele cu înţelepciune, cum urmărim calitatea şi siguranţa produselor noastre în fiecare etapă de producţie şi cum ne concentrăm pe eficienţă prin politica noastră Zero Pierderi.  Am învăţat totul despre producţie, distribuţie şi strategii de piaţă fundamentând astfel dezvoltarea mea profesională. Am acumulat abilităţi esenţiale în gestionarea echipelor, identificarea oportunităţilor de creştere şi adaptarea la schimbările constante din mediul de afaceri. Am intrat apoi în echipa de conducere Transavia, unde, alături de tatăl meu, dr. ing. Ioan Popa, am avut ocazia să aplic şi să dezvolt aceste cunoştinţe într-un context mai amplu. A fost o tranziţie naturală, unde experienţa a devenit un fundament solid pentru a contribui la succesul companiei.

    În acest proces, am învăţat că respectul pentru oameni, etica în afaceri, grija pentru eficienţă, adaptabilitatea şi deschiderea către schimbare sunt esenţiale în atingerea obiectivelor şi în menţinerea poziţiei de lider puternic în industrie. În plus, doar învăţând continuu poţi fi pregătit mereu pentru provocările şi oportunităţile care apar în lumea de astăzi, aflată în continuă schimbare. Astfel, întotdeauna caut oportunităţi noi pentru a-mi extinde cunoştinţele şi a fi la curent cu ultimele tendinţe din domeniul nostru. Particip activ la evenimente dedicate şi cursuri de executive education, care au un rol semnificativ pentru adaptare la schimbările inevitabile de la nivel mondial şi care îmi permit să am o viziune cuprinzătoare asupra evoluţiilor din mediul de afaceri.

    În ce priveşte următorii 20 de ani, cum vă aşteptaţi să se schimbe lumea / domeniul în care activaţi / compania pe care aţi clădit-o sau în care lucraţi acum?
    Cu siguranţă tehnologia, inteligenţa artificială şi reglementările de sustenabilitate vor juca un rol esenţial în transformarea economiei mondiale şi, implicit, şi a industriei noastre în următorii 20 de ani. Este foarte probabil să asistăm la o tranziţie semnificativă către soluţii inovatoare bazate pe inteligenţa artificială, care vor optimiza operaţiunile şi vor oferi o experienţă mai personalizată clienţilor. De asemenea, „germenii” noii directive CSRD indică faptul că se va pune un accent tot mai mare pe investiţii verzi şi responsabilitate socială. Ce nu se va schimba însă cu certitudine este interesul oamenilor pentru produse alimentare naturale, făcute exact aşa cum trebuie, sigure, de cea mai înaltă calitate. Văd aşadar o oportunitate pentru Transavia de a-şi consolida poziţia de lider, de a continua să întărească încrederea consumatorilor şi partenerilor în produsele oferite şi în acţiunile făcute, de a continua investiţiile şi expansiune pe noi pieţe. Îmi doresc, şi sunt sigură că în următorii 20 de ani compania fondată de tatăl meu va deveni unul dintre cei mai importanţi jucători la nivel european. Aşa cum am făcut, încă de la înfiinţare, compania are potenţialul de a modela nu doar viitorul propriu, ci şi direcţia în care se îndreaptă industria în ansamblu, căci avem puterea să continuăm să inovăm, să ne adaptăm cu agilitate la schimbările de mediu, să continuăm să investim masiv şi să ne menţinem focusul asupra sustenabilităţii şi asupra calităţii produselor pe care le oferim.    

    BUSINESS Magazin va lansa în curând anuarul 100 Cele mai puternice femei de afaceri, ediţia 2024. Ne-am propus ca în cadrul ediţiei de anul acesta a catalogului să descoperim împreună cu reprezentantele mediului de afaceri cum au fost cei 20 de ani pe care i-am trăit şi la ce ne aşteptăm pentru următoarele două decenii. Theodora Popa-Liteanu, vicepreşedinte al Transavia, este una dintre doamnele prezentate în ediţia din acest an în cadrul acestui proiect.

  • Cel mai MARE oraş din România are mai puţin de 6.000 de locuitori dar o suprafaţă mai mare decât Bucureşti, Cluj şi Timişoara la un loc

    Oraşul sucevean Broşteni se întinde pe 594 de kilometri pătraţi, o suprafaţă de două ori şi jumătate mai mare decât cea a Bucureştiului. Capitala României se întinde pe 228 kilometri pătraţi, dar are o populaţie de aproape două milioane de locuitori.

    Broşteni a devenit oraş în 2004, prin deja vestita Lege 83, prin care sute de comune au devenit localităţi urbane. Oraşul bucovinean de pe valea Bistriţei numără 5.506 locuitori, potrivit celui mai recent recensământ efectuat în România. Este abia al şaselea în topul oraşelor din Suceava, după populaţie.

    Top 3 cele mai mari oraşe, după suprafaţă:

    Broşteni (Suceava) – 594 de kilometri pătraţi

    Vişeu de Sud (Maramureş) – 443 de kilometri pătraţi

    Săcele (Braşov) – 320 de kilometri pătraţi

    Top 3 cele mai mici oraşe, după suprafaţă:

    Plopeni (Prahova) – 4,73 kilometri pătraţi

    Darabani (Botoşani) – 3,4 kilometri pătraţi

    Abrud (Alba) – 3,2 kilometri pătraţi

    Locul unde Nică a luat râie de la caprele Irinucăi e acum oraş

    Broşteni este o localitate de munte, formată în mare parte din casă. Doar în centrul oraşului se află un complex de blocuri, construit pentru personalul angajat în fostele mine din zonă, scrie jurnalulph.ro

  • Urmează exodul de la Amazon? Angajaţii nu sunt deloc fericiţi că sunt rechemaţi la birou 5 zile pe săptămână, iar şefii le transmit că dacă nu le convine să plece

    Unul dintre directorii de top ai Amazon apară controversata măsură de a le cere angajaţilor să revină la birou 5 zile pe săptămână, spunând că cei care nu vor acest lucru pot pleca din companie, scrie Reuters.

    Matt Garman, CEO-ul AWS (Amazon Web Services), a spus că 9 din 10 angajaţi susţin măsura care ar urma să intre în vigoare din ianuarie.

    „Dacă există oameni care nu pot lucra bine în acest mediu sau nu doresc să o facă, există şi alte companii în industrie. Vreau să lucrăm cu toţii împreună”, a explicat Matt Garman.

    Totuşi, mulţi angajaţi sunt supăraţi de faptul că vor trebui să petreacă mai mult timp făcând naveta.

    Amazon, al doilea cel mai mare anagajator din lume după Walmart, a adoptat o politică mai dură privind munca de acasă, faţă de alte companii din tehnologie precum Google, Microsoft sau Meta.

    „Sunt încântat de această schimbare, însă ştiu că nu toată lumea este. Este greu să îndeplinim obiectivele companiei cu doar 3 zile pe săptămână la birou deoarece nu avem timp suficient pentru a învăţa unii de la alţii”, a continuat acesta.

  • Ce spune fostul premier moldovean Ion Sturza despre referendumul pentru aderarea Republicii Moldova la UE: Referendumul va trece, dar e nevoie de o majoritate serioasă pentru a arată că moldovenii nu mai ezită. Experienţa României în integrarea europeană este foarte valoroasă pentru Moldova

    Ion Sturza, fost prim-ministru al Republicii Moldova, a vorbit, în exclusivitate la ZF Live despre perspectivele de aderare ale Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Discuţia a venit în contextul în care în acest weekend, odată cu alegerile prezidenţiale, moldovenii sunt chemaţi la urne să voteze un referendum constituţional pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

    „Cum se prefigurează rezultatul? Referendumul va trece. Trebuie să voteze cel puţin 50% din alegători. Mai mult de 50% trebuie să fie pentru, ca să fie validat. Numărul alegătorilor în Moldova este puţin exagerat: 2,6 milioane. O parte se află în afara ţării. Se aşteaptă un scor de aproximativ 60-65%. De aici, discuţiile despre mobilizare pentru un scor peste 70%. Acest vot este dat de obicei într-o fază avansată a negocierilor cu UE. Au fost ţări, ca Malta, care au fost la limită. E nevoie de un scor bun pentru a arăta că moldovenii nu mai ezită”, a spus Sturza, la ZF Live, emisiune susţinută de Orange Business.

    El a vorbit atât despre aderarea Moldovei la UE, cât şi despre evoluţia războiul din Ucraina şi impactul asupra Republicii Moldova. De asemenea, a punctat Sturza, e nevoie ca Moldova să se conecteze cu Vestul din toate punctele de vedere: transporturi, energie etc.

    Ce a spus Ion Sturza, fost prim-ministru al Republicii Moldova, la ZF Live:

    Organizarea referendumului a fost un exerciţiu util pentru a învăţa despre Uniunea Europeană. S-au clarificat avantajele şi provocările. S-au limpezit apele privind susţinătorii şi opozanţii la nivel de lideri de opinie. Va fi un mesaj clar pentru partenerii noştri de dezvoltare. Se va vedea în ce măsură moldovenii susţin integrarea şi cât irită Rusia acest proces.

    Se aşteaptă un scor de aproximativ 60-65%. De aici, discuţiile despre mobilizare pentru un scor peste 70%. Acest vot este dat de obicei într-o fază avansată a negocierilor cu UE. Au fost ţări, ca Malta, care au fost la limită. E nevoie de un scor bun pentru a arăta că moldovenii nu mai ezită.

    S-a încercat compromiterea ideii de integrare europeană cu aceleaşi narative ca în Georgia şi Ucraina. Se spune că dacă mergem în Europa, se va întâmpla ce s-a întâmplat în Ucraina. În Georgia vedem acelaşi narativ, cu o guvernare pro-rusă.

    Există o parte compactă pro-rusă, care vorbeşte rusa, aproximativ 20% din populaţia Republicii Moldova. În fosta Uniune Sovietică, Moldova era într-un fel răsfăţată. S-au făcut investiţii majore în agricultură. În anii ’90 şi noi am ezitat mult. Am mers şi cu Estul şi cu Vestul. Nu s-a făcut la timp privatizarea în agricultură. Nu s-au făcut investiţii punctuale în industrie şi am rămas în urmă.

    Cred că anul acesta Moldova va atinge pragul de 1 miliard de dolari export de servicii IT la un PIB de 16 miliarde de dolari. Putem spune că elitele politice din România s-au întors cu faţa către Republica Moldova.

    Nimeni nu ştie când se va termina războiul. Războiul în sine este unul tactic. Este o situaţie stabilizată, cu mişcări tactice care nu schimbă esenţa. Este un război de uzură între două părţi. Zilnic duce la moartea şi rănirea a mii de oameni. După estimări, numărul victimelor a ajuns la 1 milion.

    Ucraina are o problemă cu resursele. Nu mai poate să mobilizeze. Populaţia este obosită. Se simte în interiorul societăţii această oboseală şi dorinţa de a fixa lucrurile. Se vede foarte bine şi în reacţiile din Occident.

    Trebuie să conştientizăm că Moldova a fost parte a planului de invazie din Ucraina. Este o parte a războiului, chiar dacă nu cad bombe. Moldova trebuie protejată de proprii cetăţeni, de comunitatea internaţională şi de România.

    Toţi consultanţii de bază azi la Chişinău pe agenda europeană sunt cei care au participat la procesul de aderare a României la UE. 32.000 de documente trebuie traduse, dar ele deja sunt în română. România are o experienţă extraordinară în negocieri. Este un mare avantaj.

  • Tranziţie spre verde cu impact în România: Italienii de la Prysmian au lansat la şantierul VARD Tulcea construcţia unei nave folosită la parcurile eoliene off-shore. Valoarea totală a navei este de 230 mil. euro. Ce se face în România?

    Italienii de la Prysmian au anunţat lansarea lucrărilor la o nouă navă folosită pentru plasarea cablurilor submarine folosite în parcurile eoliene offshore sau pentru proiectele de interconectare. Nava va fi construită la şantierul VARD din Tulcea, valoarea sa fiind de 230 de milioane de euro. În această sumă sunt incluse şi echipamentele navei care nu sunt fabricate în România. Contractul demonstrează însă că tranziţia energetică poate fi o oportunitate pentru România şi industria locală, nava care va fi construită în Tulcea fiind destinată operării într-o piaţă globală.

    “Suntem încântaţi să anunţăm lansarea construcţiei noii nave pentru montarea cablurilor Prysmian (cable-laying vessel – CLV). Ceremonia a avut loc pe 15 octombrie la şantierul VARD din Tulcea. Noul vas inovator al Prysmian este conceput să sprijine dezvoltarea reţelelor de energie în contextul tranziţiei energetice”, arată un anunţ al Prysmian, publicat azi pe reţeaua de socializare LinkedIn.

    Acesta este cel de-al treilea vas de acest tip contractat de Prysmian către VARD şi va fi un upgrade faţă de primele două Mona Lisa, care însă se află în construcţie, şi Leonardo da Vinci care deja a fost livrat de VARD către Prysmian în 2021, arată informaţiile publicate la finalul anului trecut de catre VARD.

    Vasul care va fi construit în Tulcea este destinat operaţiunilor submarine avansate. Nava va avea o lungime de 185 de metri şi o lăţime de 34 de metri. Proiectul ar trebui să devină operaţional în 2027.

    “Vasul este conceput de către VARD Design în Alesund, Norvegia. Corpul navei va fi contruit de şantierele VARD din Tulcea, iar asamblarea finală va fi realizată într-unul din şantierele VARD din Norvegia”, se arată în anunţul făcut de VARD în decembrie, anul trecut, în care a fost anunţată şi valoarea investiţiei.

     

  • Ciprian Ciucu, primarul sectorului 6, susţine referendumul iniţiat de Nicuşor Dan

    „În ceea ce priveşte partea de urbanism, eu nu am nicio fel de problemă.”, a spus Ciucu, afirmând că este că este singurul primar din Bucureşti care i-a urmat lui Nicuşor Dan politica în urbanism.

    „Sunt singurul care nu a prelungit certificate de urbanism date pe PUZ-uri anulate şi am 50-60 de procese în instanţă pe acest fapt.”, a completat primarul de sector.

    „În ceea ce priveşte partea de buget, … lumea are impresia că s-a decis ca sectorul să ia mai puţin bani. Nu despre asta este vorba. Ceea ce am vorbit şi ceea ce va fi în spatele acestei întrebări, este de fapt că va urma o analiză foarte clară la nivel de competenţe pe care le are Primăria Generală şi competenţe pe care le au sectoarele.”, a detaliat Ciprian Ciucu.

    Acesta a dat şi câteva exemple în acest sens: „Sectorul 6 are parcurile în administrare. Sectorul 2 nu le are. Sectorul 4 are bulevarde în administrare. Sectorul 6 nu le are. Deci este o harababura administrativă şi atunci ceea ce am agreat în principiu este ca banii să urmeze competenţele legale.”

    „Luăm o matrice şi vedem exact ce competenţe are Primăria Generală, ce competenţe au sectoarele, iar banii să urmeze necesarul de operare a acelor servicii şi de investiţii în acele servicii. Dacă vom pune numai din pix, se va ajunge la o babilonie în Consiliul General.”, a concis Ciucu.

  • PNL susţine referendumul primarului Capitalei. N.Dan încă nu a ales pe cine susţine la prezidenţiale

    „Am convenit pe subiectele legate de susţinerea proiectelor comune, inclusiv pe susţinerea candidaturii la alegerile prezidenţiale şi, de asemenea, pe aspectele legate de susţinerea de către PNL a reeferendumului propus de primarul general al Capitalei”, spune Ciucă.

    De asemenea, Nicuşor Dan şi Nicolae Ciucă au discutat cele 20 de solicitări pe care primarul general le-a înaintat tuturor candidaţilor la alegerile prezidenţiale. PNL a avut două completări, iar apoi Ciucă a semnat lista lui Dan.

    „În acestă dimineaţă le-am clarificat şi am şi semnat această listă cu solicitări, o listă pe care o înmânez domnului primar. Sunt 2 opbservaţii pe care le-am înscris în listă. Este vorba de respectarea şi stabilriea unor criterii obiective atunci când vine vorba de repartizarea bugetului, aspect care se va analiza în detaliu între primarul general şi primarii de sectoare şi o solicitare care este absolut necesară nu din punct de vedere politic, ci din punct de vedere al creşterii capacităţii administrative la nivelul Primăriei Generale, ţinând cont de faptul că toţi cei cu care am discutat se plâng de timpul foarte mare pentru obţinerea avizelor. Acestea au fost cele două completări pe care le-am înscris”, a mai spus preşedintele PNL.

    Cu toate acestea, Nicuşor Dan spune că nu este încă ferm convins pe cine va susţine la prezidenţiale. Întrebat de jurnalişti pe cine va susţine, el a răspuns: „Am semnat acea listă de susţinere a candidaturii, aşa cum am semnat şi pentru alţi doi candidaţi de dreapta. Nu am luat o decizie fermă cu privire la susţinerea pentru turul 1 şi o să vedem în turul 2”.

  • KPMG a asistat Token Payment Services în obţinerea autorizaţiei BNR ca instituţie de plată

    O echipă integrată de avocaţi şi consultanţi din cadrul societatii de avocatura KPMG Legal – Toncescu şi Asociaţii şi KPMG Advisory, a acţionat în calitate de consultant în autorizarea Token Payment Services ca instituţie de plată în faţa BNR, in prima astfel de autorizare pe noile reguli a unei instituţii de plată din Romania pentru acceptarea de operaţiuni de plată atât online cât şi fizic.

    BNR a emis autorizaţia pentru funcţionarea instituţiei de plată Token Payment Services în data de 7 octombrie.

    Cu o experienţă dovedită în Turcia, piaţă în care grupul gestionează peste 900.000 de terminale active şi procesează zilnic aproximativ şase milioane de tranzacţii, Token se va adresa în România comercianţilor din toate industriile şi dimensiunile, atât din e-commerce, cât şi pentru plăţi la POS şi case de marcat integrate.

    Avocaţii KPMG Legal – Toncescu şi Asociaţii şi consultanţii KPMG Advisory au acordat asistenta pe parcursul procesului de autorizare ca instituţie de plată a Token Payment Services, inclusiv asistenţă privind documentaţia necesară şi a planului de afaceri, oferind de asemenea si consultanţă continuă privind acest proces în rundele de depunere a documentaţiei în faţa BNR.

    Proiectul multi-jurisdicţional a inclus asistenţă specializată în tări precum Turcia, Tările de Jos, SUA, Franţa, Azerbaidjan şi a fost coordonat din România de casa de avocatură KPMG Legal – Toncescu şi Asociaţii, condusă de Laura Toncescu şi a inclus avocaţii Sebastian Olteanu –  Partener, Günay Duagi – Counsel, Raul Dimitriu – Managing Associate şi Dariana Vişoiu – Associate. Echipa KPMG Advisory a fost formată din Călina Iacob – Associate Partner, Silvia Chiriac şi Alexandra Arghiroiu – Senior Manageri.

    Token Payment Services face parte din Koç Group, unul dintre cele mai mari grupuri private din lume şi cel mai mare grup industrial si de servicii din Turcia in ceea ce priveste veniturile, exporturile, numarul de angajati si capitalizarea bursiera de la Bursa de Valori de la Istanbul.

    Autorizarea Token Payment Services reprezintă o premieră, fiind prima instituţie financiară a Koç Group autorizată în România. Koç Group are deja o prezentă puternică în România prin entităţi care sunt printre liderii de piaţă din industria auto, aparatura electrocasnica şi transport.

  • Meta colaborează cu o companie de la Hollywood pentru a testa un model de AI care generează filme

    Meta, compania-mamă a Facebook, a declarat joi că a făcut echipă cu Blumhouse Productions, compania hollywoodiană din spatele unor filme de groază populare precum „The Purge” şi „Get Out”, pentru a testa noul său model video de inteligenţă artificială generativă numit Movie Gen, relatează Reuters.

    Anunţul vine după ce, la începutul lunii octombrie, Meta a prezentat Movie Gen, despre care a afirmat că poate crea clipuri video şi audio realiste ca răspuns la solicitările utilizatorului. Meta a susţinut că instrumentul ar putea rivaliza cu ofertele celor mai importante companii de generare de conţinut media, cum ar fi OpenAI şi ElevenLabs.

    Într-o postare pe blogul oficial, compania de social media a declarat că Blumhouse i-a selectat pe regizorii Aneesh Chaganty, The Spurlock Sisters şi Casey Affleck pentru a testa Movie Gen şi a utiliza clipuri generate de instrument în scurtmetrajele lor.

    Filmul lui Chaganty va apărea pe site-ul Movie Gen al Meta, în timp ce filmele lui Affleck şi The Spurlock Sisters vor fi lansate ulterior, a declarat Meta. Directorul executiv al Blumhouse, Jason Blum, a afirmat că artiştii rămân elementul vital al industriei, dar tehnologia inovatoare îi poate ajuta în povestea lor.

    „Am salutat şansa unora dintre ei de a testa această tehnologie de ultimă oră şi de a-şi da cu părerea despre avantajele şi dezavantajele sale, fiind încă în curs de dezvoltare”, a declarat Blum. „Acestea vor fi instrumente puternice pentru regizori şi este important să implicăm industria creativă în dezvoltarea lor pentru a ne asigura că sunt cele mai potrivite pentru munca lor.”

    Prin acest parteneriat, Meta semnalează modul în care îşi propune să colaboreze cu industriile creative, ai căror membri au reacţionat în mare parte negativ la apariţia tehnologiilor AI generative, din cauza preocupărilor legate de drepturile de autor şi consimţământ.

  • Ciolacu:consilierii PSD vor propune o întrebare la referendum despre prevenţia consumului de droguri

    Declaraţiile au fost făcute vineri.

    „Orice referendum este oportun, este un exerciţiu democratic. (…) Cred că era mai simplu să întrebe dacă desfiinţăm sectoarele”, a declarat Marcel Ciolacu.

    El a dezvăluit că reprezentanţii PSD în Consiliul General vor propune o întrebare la referendum. Aceasta va fi despre prevenţia în cazul consumului de droguri.

    „Am înţeles colegii mei din Consiliul General vor veni şi ei cu o întrebare privind prevenţia consumului de droguri în şcoli. Vorbim de capitala României, este ceea mai expusă la acest flagel. (…) Aşteptăm până luni să vedem decizia, ei sunt iniţiatorii vor trimite la Guvern, aştept punctul de vedere al Ministerului Justiţiei şi al Ministerului de Interne pentru că Ministerul de Interne este organizatorul alegerilor şi pe urmă vom lua o decizie în Guvern”, a explicat Marcel Ciolacu.

    Premierul a mai spus că referendumul va fi organizat doar dacă vor fi îndeplinite condiţiile legale.

    „Susţin ca acest referendum să aibă loc, dar cred că trebuie să fie respectată legea”, a spus premierul Marcel Ciolacu adăugând că „ l-am văzut pe domnul Nicuşor Dan că este un primar general şi un om politic care îşi doreşte foarte mult să fie respectată legea, nu poate un om care apără legea să-i ceară prim-ministrului să încalce legea, dacă miniştrii de interne şi de justiţie găsesc să facă modificările necesare, nu am nicio problemă”.

    Referendumul ar putea fi organizat în acelaşi timp cu primul tur al alegerilor prezidenţiale.

    Cele două întrebări la care Nicuşor Dan îi va invita pe bucureşteni să se pronunţe prin „DA” sau „NU” sunt următoarele:

    1. Sunteţi de acord ca repartizarea impozitelor pe venit şi a taxelor şi impozitelor locale colectate de la bucureşteni între Primăria Municipiului Bucureşti şi Primăriile de Sector să fie aprobată de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti?

    2. Sunteţi de acord ca Primarul General al Municipiului Bucureşti să emită autorizaţiile de construire pe întreg teritoriul administrativ al oraşului?