BusinessMagazin

Blog

  • CAND INFLATIA DEVINE VEDETA

    • BALANTA COMERCIALA

    Principalul risc pe care il presupune aprecierea leului e dezechilibrarea balantei comerciale, adica a importurilor si exporturilor. In conditiile scaderii euro sau dolarului, marjele de profit ale exportatorilor pot scadea substantial sau se pot transforma in pierderi. Aceasta inseamna doar supravietuire pentru unii sau disparitia de pe pietele externe pentru altii. Fapt care poate duce la scaderea substantiala a exporturilor, in conditiile in care importurile vor fi stimulate de un leu mai tare.

    Pe primele noua luni ale acestui an, deficitul comercial al Romaniei (diferenta dintre importuri si exporturi) a urcat deja la 3,2 mld. euro, de la 2,4 mld. euro in aceeasi perioada a lui 2003. Intr-o interventie publica, presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor, Mihai Ionescu, spunea ca, daca leul va continua sa se aprecieze, deficitul comercial ar putea atinge, pana la sfarsitul anului, 6 mld. euro, fata de nivelul de 4,6 mld. euro estimat initial.

    • PRODUCTIVITATEA

    Mare parte dintre analistii financiari cred ca, prin decizia de a lasa leul sa se aprecieze, BNR vrea sa testeze si capacitatea exportatorilor de a se adapta unei piete cu adevarat concurentiale. Pe care sa nu mai existe „ajutorul“ unei devalorizari a leului care sa mascheze lipsa de competitivitate. Daca in Slovenia, de exemplu, productivitatea – venituri per angajat – este de peste 70% din nivelul mediei din UE, in Romania aceasta ajunge abia la 33%. In prezent, 73,3% din exporturi se realizeaza catre statele membre ale Uniunii Europeane. Tocmai din acest motiv, devalorizarea euro, sau stagnarea acestuia, vor lovi din plin exporturile, in conditiile in care firmele romanesti nu investesc in cresterea productivitatii. Paradoxal, ajutorul vine tocmai din directia devalorizarii euro, care face importurile de tehnologie mai ieftine. Deocamdata, majoritatea exportatorilor nici macar nu stiu cat sunt de performanti comparativ cu concurentii din Vest.

    • CONTUL CURENT

    Aprecierea leului ar putea fi o provocare si pentru gasirea surselor de finantare pentru acoperirea deficitului de cont curent, care ar putea creste din cauza celui comercial. Deocamdata, BNR si-a permis sa lase piata libera pentru ca intrarile de valuta sunt mari. Exista sperante ca majorarea deficitului comercial sa fie contrabalansata de cresterea investitiilor straine directe sau de portofoliu. Cele de portofoliu pot pleca insa la fel de repede precum au intrat.  In prezent, 2/3 din soldul contului curent este finantat prin atragerea de capitaluri din strainatate, in special investitii si imprumuturi ale statului. „Nu putem insa sa ne bazam pe termen foarte lung doar pe astfel de finantari. Concurenta pentru capital este din ce in ce mai mare si, o data cu apropierea de Uniunea Europeana, vom simti si noi acest lucru“, crede Mircea Cosea, analist financiar. Guvernul s-a angajat fata de FMI sa reduca, in acest an, deficitul de cont curent la 5,5% din PIB, de la 5,8% in 2003.

    • INFLATIE

    Cresterea leului din ultimele saptamani va ajuta Banca Nationala a Romaniei sa se mentina, daca nu in tinta de inflatie stabilita la inceput de an (de 9%), macar in apropierea acesteia. Pe termen lung insa, aprecierea leului nu va fi totusi de foarte mare ajutor pentru BNR, al carei principal obiectiv devine scaderea inflatiei. Pentru ca inflatia sa scada semnificativ ar trebui ca si comerciantii care se aprovizioneaza din import sa reduca, la randul lor, preturile, in conditiile unui dolar sau euro mai slab. Este, totusi, greu de crezut ca acest lucru se va intampla. In cosul de consum exista bunuri (alimente, carburanti, energie) al caror pret va fi influentat numai teoretic de cotatiile valutare. Pretul carburantilor va creste pentru a ajunge la nivelul celor din Uniunea Europeana, la fel si energia, indiferent de evolutia euro sau dolarului.  Pe primele zece luni ale lui 2004, rata inflatiei s-a situat la 7,8%, potrivit Institutului National de Statistica (INS).

  • Biblia comerciantilor

    Hedging-ul este o strategie de acoperire a riscului de variatie defavorabila a pretului unui activ, fie ca este vorba de bunuri, fie ca se refera la o valuta. De fapt, este vorba de o modalitate de asigurare contra riscurilor ce pot aparea la o investitie.

    RISC: Exportatorii pot inregistra importante pierderi financiare din cauza devalorizarii monedei in care se incaseaza (valute), in raport cu moneda in care se fac platile (de cele mai multe ori, leul).

    PREVIZIUNE: Volatilitatea ridicata a pietei monetare asteptata pentru anul viitor poate face imposibila estimarea unui curs la o data anume.

    STRATEGIE: Pentru a se asigura impotriva unei modificari defavorabile a cursului, companiile pot apela la hedging. O strategie perfecta reduce riscul la zero (cu exceptia costului operatiunilor de hedging). Cea mai folosita strategie de hedging este cumpararea unor contracte derivate (futu-res si options).

    EXEMPLU: O companie trebuie sa incaseze, peste 3 luni, 10 milioane de euro, dar ulterior trebuie sa achite facturi, salarii etc. in lei. Riscul este ca leul sa se aprecieze in raport cu moneda unica fata de prezent, data la care a livrat produsele si a taiat factura, pe baza unui anumit cost.

    SOLUTIA: Vanzarea, pe piata futures, cu scadenta peste trei luni, a 10 milioane de euro, la un curs stabilit in prezent. Daca leul se apreciaza, vanzatorul castiga. Teoretic (acest lucru nu se intampla de fapt, doar se lichideaza pozitia), profitul vine din achizitia euro mai ieftin din piata si vanzarea la pretul stabilit prin contract, mai mare.

    Daca insa riscul estimat nu se produce, iar leul se depreciaza in raport cu euro, castigul din schimbarea pe piata a valutei, poate acoperi (macar partial) pierderea din contractul futures.

  • Amenintarea TVA

    Prin primavara trecuta circula ideea ca daca TVA s-ar majora pentru a contracara efectele fiscale ale cotei unice, s-ar da o lovitura indirecta si inflatiei, fiindca o crestere a principalei taxe pe consum ar reduce pofta de credite, de importuri si de shopping in general.

     

    Acum, in pline discutii despre ce ar fi mai oportun de modificat in Codul fiscal pentru la anul – nivelul TVA sau nivelul cotei unice de impo-zitare – guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a iesit la rampa ca sa denunte efectele inflationiste ale unei eventuale cresteri a TVA de la 19% la 22%. Guvernatorul Isarescu a prezentat un calcul dupa care o majorare TVA cu 3% in 2007 ar insemna o crestere a inflatiei cu 2%, intr-un an cand obiectivul de inflatie este de 4%. Dupa un an 2005 in care tinta de inflatie fixata de BNR a fost usor depasita, la 8,6%, iar obiectivul central de 5% pentru 2006 pare din start fixat prea sus, un astfel de efect potential al urcarii TVA il indreptateste pe Mugur Isarescu sa socoteasca inasprirea fiscalitatii in aceasta directie drept cel mai mare pericol la adresa tintei de inflatie.

     

    Deocamdata, in privinta oscilatiilor in jurul tintei de 5%, guvernatorul n-a mai facut comentariile din lunile trecute, care le-au sugerat analistilor ca mai realist ar fi sa ia in considerare o incheiere a acestui an cu o inflatie de 6,5% sau chiar ceva mai inalta. Dimpotriva, Isarescu si-a declarat increderea in continuarea dezinflatiei si, spre ilustrarea increderii, a anuntat ca mentine neschimbata rata dobanzii de politica monetara, lasand deschisa posibilitatea unei majorari abia pentru urmatoarea reuniune a Consiliului de Administratie al BNR pe tema politicii monetare, din 11 mai. In februarie, pentru a contracara presiunile inflationiste, BNR crescuse dobanda de la 7,5% la 8,5%, anuntand ca va recurge la toate parghiile pe care le are la dispozitie pentru a lupta cu cresterea preturilor.

     

    Acum insa, amanarea unei noi majorari de dobanda a fost interpretata in mod diferit de analisti si bancheri. Unii au pus-o pe seama ineficientei unei astfel de parghii in raport cu prea puternicele influente extramonetare asupra inflatiei (viitoarele majorari de tarife la utilitati); in sprijinul acestei teorii vin chiar declaratiile guvernatorului Isarescu, care a facut din nou apel la Guvern sa sprijine dezinflatia prin politici fiscale si salariale prudente. Altii sunt insa de parere ca amanarea majorarii de dobanda este o miscare strategica a BNR, care stie ca parghia dobanzii ar fi mai eficienta in a doua jumatate a anului, dupa majorarile de accize si de tarife la utilitati avute in vedere de Guvern pentru aceste luni.

  • Economie cu lipici

    Care e cuvantul de legatura intre industria auto, productia bunurilor electronice si de uz casnic, constructii, textile sau high-tech? Mai simplu decat pare: adezivul. Desi ofera locuri de munca pentru 10.000 de persoane, industria cleiurilor si a adezivilor este deseori subestimata in Germania – liderul mondial in domeniu. Pentru ca partile unui automobil sa stea laolalta, sunt necesare intre 15 si 18 kilograme de adezivi, iar pentru asamblarea unui telefon mobil sunt folosite nu mai putin de zece cleiuri diferite, scrie Deutsche Welle.

     

    Germania exporta anual produse pentru lipit in valoare de 670 de milioane de euro, iar valoarea industriei se ridica la 2,7 miliarde de euro, adica 10% din piata globala. Principalul producator german de adezivi este Henkel, al carui sector destinat adezivilor de consum a inregistrat anul trecut o crestere a veniturilor de 20%, ajungand la 1,7 miliarde de euro. In Germania insa, industria adezivilor este reprezentata in cea mai mare parte de firme mici si mijlocii – in jur de o suta, dupa spusele lui Ansgar van Halteren, directorul IVK, o asociatie care reprezinta interesele producatorilor germani din industria adezivilor. In industria auto moderna, procesul de sudare a fost inlocuit cu cel de lipire.

     

    Adezivii moderni au o aderenta mai buna si impiedica procesul de ruginire a caroseriei. In plus, urmatoarea generatie de adezivi, asa-numitii adezivi „rezistenti la impact“, pot „absorbi“ impactul produs in urma unei coliziuni. „Practic, adezivii pot contribui in prezent la siguranta soferului“, spune van Halteren. Industria aeronautica moderna si tehnica medicala de ultima ora folosesc si ele diferiti adezivi. „In neurochirurgie sau microchirurgie, de exemplu, chirurgii au mai multa nevoie de adezivi decat de ac si ata“, spune van Halteren.

  • TINTE NOI SI VECHI IN INDUSTRIA FARMACEUTICA

    Cinci producatori romani de medicamente valoreaza, impreuna, peste 850 de milioane de euro. Trei dintre ei au fost deja cumparati de investitori strategici – companii farmaceutice internationale – in ultima jumatate de an.

     

    Rezultate 2005 (mil. euro)

    Antibiotice

    Biofarm

    Sicomed

    Sindan

    Terapia

    Cifra de afaceri

    46

    14

    52,6

    68

    67

    Profit net

    5,6

    3,2

    4,6

    NA

    NA

    Valoare companie

    180

    64

    180

    147,5

    280

    Pozitie pe piata

    9

    sub 20

    6

    15

    8

     

    SURSA: COMPANIILE, FIRMA DE CERCETARE CEGEDIM ROMANIA; NOTA: IN CAZUL CELOR TREI FIRME LISTATE LA BVB (ANTIBIOTICE, BIOFARM SI SICOMED), VALOAREA COMPANIEI ESTE DATA DE CAPITALIZAREA BURSIERA, IAR EVALUAREA SINDAN SI TERAPIA A FOST FACUTA PE BAZA PRETULUI DE ACHIZITIE.

  • Poate n-au stiut ce voteaza

    Camera Deputatilor a aprobat saptamana trecuta, cu doar 22 de voturi impotriva, majorarea pragului de detinere a actiunilor la SIF de la 0,1% la 1%, nu numai pentru investitorii individuali, ci si pentru grupurile de investitori care actioneaza in mod concertat.

     

    Aceasta ar insemna ca ordonanta de Guvern pe aceasta tema ar trebui sa intre in vigoare in perioada urmatoare, odata ce a fost deja adoptata de Senat toamna trecuta. Totusi, prevederile ordonantei continua sa fie contestate ca fiind neconstitutionale de catre investitori si brokeri, care observa ca in momentul cand va intra in vigoare pragul de 1%, posesorii de titluri SIF care actioneaza concertat si detin peste 1% ar trebui sa-si vanda actiunile cumparate in mod legal, ceea ce ar incalca principiul ca nici o lege nu se aplica retroactiv.

     

    In plus, investitorii constransi sa-si vanda partea de actiuni care depaseste plafonul de 1% pot foarte bine sa demonstreze ca n-au reusit sa le vanda, daca le arunca in piata la un pret prea mare si nu gasesc cumparatori, ori daca pachetele sunt prea multe si prea mari pentru cererea de pe bursa. Iar presupunand ca investitorul incearca sa se conformeze cu orice pret legii, n-o poate face decat in conditiile in care pierde bani, pentru ca orice cantitate mare de actiuni plasata in piata intr-o perioada scurta de timp impinge inevitabil pretul in jos. Toate acestea l-au facut pe Varujan Vosganian, presedintele Comisiei de buget-finante din Senat, sa aprecieze ca forma in care a fost adoptata ordonanta trebuie socotita o eroare legislativa si ca probabil deputatii nici macar n-au stiut ce voteaza.

     

    Este explicabil deci de ce adoptarea ordonantei a bulversat imediat bursa, actiunile SIF-urilor cazand in cateva minute dupa votul din Camera. Lucrurile s-au complicat dupa ce grupul PRM din Senat a acuzat o inginerie financiara, considerand ca Bursa ar fi trebuit sa opreasca tranzactionarea SIF inainte de inceperea votului si nu dupa ce acesta a avut loc, intarziere care a permis unora dintre investitori sa-si lichideze rapid pozitiile.

  • Incalzirea pentru anticipate continua

    Registrul disputei politice a coborat iarasi o treapta saptamana trecuta, dupa ce liberalul Ludovic Orban a reluat tema delicata a locului femeilor in politica romaneasca – tema lansata de presedintele Traian Basescu atunci cand a trimis-o pe Lavinia Sandru pe centura politicii.

     

    Atacurile lui Orban la adresa Ralucai Turcan, a Mioarei Mantale si a Elenei Udrea au fost parate de libe-rali tot cu vorbe – in speta, cu argumentul ca s-ar cobori prea mult daca le-ar acorda mai multa atentie. Aceasta a lasat impresia ca liderii PNL nu ar fi chiar atat de revoltati pe cat ar fi dorit sa se creada, impresie consolidata de coincidenta care a facut ca tocmai acum premierul Tariceanu sa-l demita pe sotul liberalei Raluca Turcan de la conducerea Agentiei pentru Strategii Guvernamentale.

     

    Incidentul a reprodus la scara mica conflictul dintre principalele tabere ale coalitiei, unde Basescu si democratii lui Boc, dar si apropiatii lui Stolojan (liberalul care s-a inflamat cel mai tare dupa declaratiile lui Orban) raman in mod ireductibil de alta parte a baricadei decat liberalii lui Tariceanu sau Orban. Un scenariu vehiculat vineri specula ca, dupa raportul Comisiei Europene din 16 mai, partile ar urma sa oficializeze despartirea, pentru a provoca cat mai repede alegerile anticipate. Primul pas ar urma sa fie facut de PD – acuzat de mai multe ori ca actiunile sale din ultima perioada ar urmari un asemenea scop – prin retragerea ministrilor si, cu complicitatea presedintelui, blocarea formarii unui nou guvern.

     

    Liderul democrat Emil Boc a negat ca „s-ar fi discutat“ despre un astfel de proiect, fara a spune insa explicit ca n-ar fi posibil. De altfel, scenariul a parut cu atat mai plauzibil dupa ce, in premiera absoluta, presedintele Traian Basescu a refuzat saptamana trecuta numirea unui nou ministru pentru relatia cu Parlamentul, pe motiv ca omul ales de premierul Calin Popescu-Tariceanu ar fi mai potrivit in alta functie. Explicatia s-ar fi gasit in jocul fara manusi al prim-mi-nistrului, care nu s-a ingrijit sa se consulte cu presedintele inainte de a-i nominaliza un inlocuitor lui Bogdan Olteanu, proaspat promovat la sefia Camerei Deputatilor.

     

    Spiritele s-au inflamat din nou cand presedintele Romaniei s-a afisat la congresul popularilor europeni de la Roma cu sigla PD proiectata in fundal. Desi, la intoarcerea in tara, Basescu a incercat sa desfida criticile pe aceasta tema, fotografiile oficiale ale intrunirii au aratat ca el a fost singurul sef de stat care a avut in spate o sigla de partid, restul sefilor de state fiind acompaniati de steagul national.

     

    Mai departe, acelasi congres al popularilor europeni a fost prilejul pentru UDMR sa forteze – fara succes, dupa cum au informat, ritos, democratii – o solutie impusa in cazul legii minoritatilor. Gestul udemeristilor arata din nou la ce blocaj a ajuns colaborarea in cadrul puterii, atata vreme cat unul din partide incearca sa apeleze la o instanta superioara externa pentru un subiect teoretic transat deja cu partenerii de coalitie.

  • Celui care are i se va mai da

    Ca si in (multe) alte saptamani, omul de afaceri Dinu Patriciu a reusit sa scape din nou de cererea de arestare depusa de procurori pe numele sau. Dem-na de atentie – ca un posibil indicator pentru cursul viitor al evenimentelor – este maniera in care Patriciu a ramas in libertate de aceasta data.

     

    Dupa ce un judecator a corectat greseala initiala a procurorilor – speculata amplu de avocatii omului de afaceri – si l-a audiat pe Patriciu in dosarul cauzei in calitate de inculpat, acelasi procuror a decis ca nu exista motive suficiente pentru arestare. A fost prima data cand, potrivit procedurii judiciare, mandatul de arestare a fost judecat pe fond – adica s-au luat in considerare probele instrumentate in cauza si nu eventualele erori facute de procurori, ca pana acum.

     

    Daca decizia data de Tribunalul Bucuresti va fi confirmata de Curtea de Apel – care va judeca apelul depus de procurori -, ar insemna, pe de o parte, ca nu se va mai putea cere mandat de arestare decat dupa trimiterea dosarului in judecata, iar pe de alta parte, ca probele acuzarii sunt indeajuns de subtiri pentru a permite cercetarea in stare de libertate si, eventual, usurarea muncii avocatilor apararii in cazul unui proces.

     

    Daca pentru Patriciu lucrurile au mers bine saptamana trecuta, astfel incat acesta a putut sa-si proclame din nou increderea in justitie, nu la fel de norocos a fost deja incarceratul Ovidiu Tender. In cazul lui, manda-tul de arestare a fost prelungit cu inca 30 de zile, ceea ce l-a facut pe omul de afaceri sa-si proclame, in opozitie cu Patriciu, profunda neincredere in obiectivitatea justitiei.

  • Profit de pe urma puilor de balene

    Anul acesta, peste 325.000 de pui de balena ar putea fi omorati pe coasta canadiana a Atlanticului la ordinul guvernului, lucru ce starneste, ca in fiecare an, proteste vehemente din partea activistilor pentru drepturile animalelor, informeaza The Times.

     

    Stephen Harper, premierul canadian, sustine ca vana-toarea puilor de balena este necesara pentru dezvoltarea economiei si pentru mediu, avand in vedere ca populatia balenelor aproape s-a triplat din 1970 incoace, ajungand aproape de 6 milioane. Activistii au atras de partea lor celebritati precum Sir Paul McCartney si pe sotia acestuia, Heather Mills McCartney, in incercarea de a aduce in lumina reflectoarelor ceea ce Societatea Mondiala pentru Protectia Animalelor numeste „cel mai mare si mai crud masacru al speciilor de animale marine de pe intreaga planeta“.

     

    De partea cealalta, pescarii de pe insulele izolate din Quebec si Newfoundland spun ca vanatoarea ii ajuta sa supravietuiasca in timpul iernii, in principal pentru ca proviziile de cod s-au imputinat substantial in ultimii zece ani. Vanatoarea a produs anul trecut venituri de 8,3 mil. lire sterline (peste 12 mil. euro).  Pescarii vand pieile, in principal industriei modei, apoi Norvegiei, Rusiei si Chinei. Grasimea o vand pentru ulei, castigand in jur de 34 de lire sterline (aproape 50 de euro) pentru o balena.

  • Calendarul scumpirilor

    Saptamana trecuta s-a incheiat cu anuntul oficial privind majorarea cu 3,6%, de la 1 aprilie, a tarifelor la gazele naturale pentru consumatorii casnici. Aceasta inseamna ca, pentru categoria de tarifare de baza (consum de pana la 2.400 mc/an), clientii Distrigaz Sud urmeaza sa plateasca 830,68 RON/1.000 mc, iar cei ai Distrigaz Nord – 830,24 RON/ 1.000 mc. In compensatie, Guvernul vrea sa ofere categoriilor cu venituri mici ajutoare banesti si, mai important, a anuntat ca nu va aproba pentru al doilea trimestru nici o majorare a tarifului la gazele din productia interna, care vor costa tot 110 dolari/1.000 mc.

     

    De o alta parere sunt insa sindicalistii din petrochimie si alte federatii afiliate la Cartel Alfa, care ar fi calculat ca populatia plateste deja mai mult de 280 dolari/1.000 mc si care acuza faptul ca toate majorarile de tarife la utilitati, intreprinse pe motiv de aliniere la nivelul european, nu se regasesc deloc in investitii pentru modernizarea infrastructurii in industrie, ci doar se reflecta in majorari ulterioare impuse de intermediarii de pe piata. Sindicatele ameninta cu proteste pentru aprilie si mai impotriva tarifelor prea mari la utilitati, iar combinatele de ingrasaminte se tem in continuare de perspectiva scumpirii gazelor, desi Comisia Europeana tocmai a aprobat pentru Romania prelungirea perioa-dei de aliniere a pretului gazelor din productia interna la nivelul celor de import pana la 31 decembrie 2008.

     

    Tarifele la gaze nu sunt insa unicul motiv de agitatie pentru sindicate. Guvernul a anuntat saptamana trecuta ca unele din accizele prevazute sa creasca de la 1 ianuarie 2007 vor fi majorate la nivelul respectiv inca de la 1 iulie anul acesta – este cazul accizelor pentru produse din tutun (cu 25% la tigarete), pentru alcool etilic (de la 465,35 euro/hl alcool pur la 550 de euro), pentru benzina cu plumb (de la 480 la 513 euro/tona), pentru electricitate (de la 0,14 la 0,19 euro/MWh pentru cea destinata consumului industrial si de la 0,30 la 0,39 euro/MWh pentru cea destinata consumului casnic), pentru gazele folosite drept combustibil pentru motor (de la 1,59 la 2 euro/GJ) si pentru pacura (de la 6,81 la 9,5 euro/1.000 kg).

     

    In fine, desi nu pentru aceasta au de gand sa protesteze sindicatele, tutunul si alcoolul vor intra in aprilie sub incidenta taxei pe viciu, avand in vedere ca pachetul de legi privind reforma in sanatate, care instituie aceasta taxa, n-a intampinat nici o obiectie din partea Curtii Constitutionale. La sfarsitul saptamanii trecute, Ministerul Finantelor si cel al Sanatatii nu puteau inca sa precizeze exact cu cat se vor scumpi tigarile, singura estimare fiind ca din taxa pe viciu se vor putea colecta anual la buget circa 200 de milioane de euro. Previzibil, patronatul din industria alcoolului a protestat primul, cu argumentul ca taxa pe viciu va face ca pretul alcoolului sa urce peste media UE.