Blog

  • Tranzactii cu servicii

    Achizitia va fi realizata in trei etape, restul de 50% din actiunile companiei romanesti urmand a fi cumparate de IMSG in alte doua perioade distincte: 25% in 2009 si 25% in 2011, pretul acestora fiind stabilit in urma unui audit independent. Valoarea totala estimata a tranzactiei este de 3,3 milioane USD.
    "Parteneriatul cu IMSG a fost incheiat pe patru ani, urmand ca la sfarsitul acestei perioade BiP Grup sa fie achizitionata in totalitate", declara Eugen Saulea, director general al companiei.
    Printre clientii BiP Grup, companie infiintata in 2004 de catre Eugen si Ioana Saulea, se numara: Coca Cola, JT International, L’Oreal, Kraft Foods, Tuborg, Interbrew, Wrigley, Tchibo, Red Bull, Philip Morris, Masterfoods, Intersnacks, Elite.

  • Pastrarea numarului costa

    Veselin Bojkov, seful Comisiei pentru Reglementare in Comunicatii, a anuntat ca la sfarsitul anului trecut au fost adoptate specificatiile functionale ale portabilitatii numerelor de telefonie mobila. Cei trei operatori, Mobitel, Vivatel si Globul, au convenit deja ca abonatul care isi schimba furnizorul sa achite o taxa de 2,55 euro catre firma de la care pleaca, aceasta urmand sa primeasca si o taxa de 11,25 euro platita de operatorul unde a preferat clientul sa plece. Urmatorul pas este ca operatorii sa intocmeasca o procedura de lucru si sa treaca la punerea in practica a noului serviciu. Bojkov a mai anuntat ca in curand vor incepe discutiile publice pentru emiterea licentei pentru al patrulea operator de telefonie mobila de pe piata. 

  • Slovnaft, amendata pentru abuz

    Conform unui comunicat transmis de autoritatea slovaca, Slovnaft a aplicat o politica discriminatorie de discount fata de clienti. Mai concret, firma a solicitat filialei slovace a Shell preturi mai mari decat cele percepute companiei concurente OMV, desi Shell a achizitionat un volum mai mare de carburanti pentru statiile sale.

    Reprezentantii Biroului Antimonopol sustin ca Slovnaft a purtat negocieri individuale pentru stabilirea preturilor finale astfel incat clientii sa nu poata fi informati, nici la cerere, de criteriile pe care le ia in considerare la stabilirea preturilor.

    Reprezentantii Slovnaft au declarat ca vor ataca decizia atat in instantele nationale, cat si in cele europene. Preturile mai mari solicitate firmei Shell au fost justificate prin faptul ca firma slovaca a construit o fabrica de aditivi pentru carburanti doar pentru Shell. Astfel, in preturile finale ar fi fost incluse si costurile de constructie a fabricii.

  • Cehia cea neprimitoare

    Conform unui studiu intocmit de Academia de Stiinta, citat de cotidianul Hospodarske noviny, doar 48% dintre strainii interogati s-au declarat convinsi ca vor ramane in Cehia in urmatorii cinci ani. Peste jumatate din strainii care lucreaza in tara indeplinesc munci necalificate, cum ar fi pe liniile de asamblare din fabrici, in constructii sau mine.

    Aproape 20% dintre acestia au declarat ca in tarile de origine faceau munci calificate si care presupuneau chiar functii de conducere. Studiul mai arata ca 10% dintre strainii cu studii universitare presteaza aici munci necalificate si prost platite.

    La sfarsitul lunii noiembrie, in Cehia lucrau 239.000 de muncitori straini. Cel mai mare grup era format din slovaci – 103.000 de persoane, ce au realizat in 2006 un venit net total de aproape 380 de milioane de euro. Locul urmator este ocupat de ucraineni, cu 60.000 de muncitori legali. Insa, conform unor organizatii non-profit care se ocupa cu strainii ce lucreaza ilegal, numarul ucrainenilor care lucreaza in Cehia este de cinci ori mai mare.

  • Programul politic de Revelion

    Urcat pe scena in fata a cateva mii de persoane adunate sa serbeze intrarea in 2008 in Piata Constitutiei din Bucuresti (locul primului discurs al candidatului Traian Basescu dupa castigarea alegerilor prezidentiale din 2004), presedintele – altadata un orator electrizant pentru multimile din fata sa – a adoptat un discurs extrem de lung (de doua ori mai lung fata de cel din 2006), presarat cu termeni abstracti si rationamente lipsite de o substanta evidenta.

    Desi fara capacitatea de a mai emotiona ca in trecut, discursul prezidential a conturat totusi cate putin din agenda politica a sefului statului in 2008. Potrivit majoritatii analistilor, Basescu a semnalizat ca va pune accent public pe reforma din educatie, sistemul sanitar, cel de transporturi si pe problemele legate de mediu. De asemenea, seful statului a facut referire si la continuarea temelor de politica externa, principala preocupare fiind indicata drept cea pentru romanii care traiesc dincolo de granite, in special in Republica Moldova si Ucraina. Deocamdata, relatiile bilaterale cu cele doua state – care se rasfrang si asupra situatiei romanilor de acolo – sunt destul de reci, dupa ce Bucurestiul a relaxat accesul cetatenilor moldoveni la vize si pasapoarte romanesti, precum si la stagii de pregatire in Romania.

  • Sa amputam CNSAS

    Senatorul PSD a declarat ca CNSAS ar trebui sa se rezume la cercetarea dosarelor de fosti colaboratori ai Securitatii, urmand sa decida daca aceste dosare trebuie sau nu publicate. Constantin Ticu Dumitrescu, membru al Colegiului CNSAS, a declarat ca astfel de propuneri urmaresc sa ascunda adevarul privind colaboratorii si ofiterii fostului regim.

  • Viitoarea regina fara tron

    Actul promulgat de Regele Mihai are o valoare preponderent simbolica, intrucat, pentru a ajunge suverana a Romaniei, principesa Margareta trebuie sa astepte modificarea Constitutiei si renuntarea la forma de guvernamant republicana, dar si invalidarea de catre Parlament a legii salice, care impiedica accederea persoanelor de sex feminin pe tronul Romaniei. Totusi, potrivit statutului promulgat de Regele Mihai, dupa decesul lui principesa Margareta va primi automat titlul si apelativul de „regina“, indiferent daca se afla sau nu pe tronul Romaniei.

  • Tot pe-a lor a ramas

    In urma cu aproximativ doua luni, presedintele Traian Basescu le-a cerut parlamentarilor sa reexamineze legea de modificare a statutului deputatilor si al senatorilor, care prevedea ca varsta de pensionare sa fie de 63 de ani, cu un stagiu de cotizare de 30 de ani. Basescu solicitase ca varsta de pensionare a parlamentarilor sa fie de 65 de ani. In 20 decembrie 2007 insa, senatorii si deputatii au decis, cu 338 de voturi favorabile si trei abtineri, ca varsta de pensionare a parlamentarilor sa fie de 63 de ani.

  • Dezastrul se mai amana

    Amanarea, decisa de Comisia electorala din Pakistan, a fost criticata de partidele de opozitie, care au caracterizat-o drept o masura disperata a sustinatorilor presedintelui Pervez Musharraf de a evita o infrangere categorica la urne.

    Asasinarea doamnei Bhutto, lider al Partidului Popular, a declansat un val de violente in Pakistan, soldate cu cel putin 50 de morti in mai putin de o saptamana, iar mai multe sectii de votare au fost arse, in principal in provincia natala a lui Benazir Bhutto, Sindh.

    Uciderea liderului opozitiei pakistaneze a trezit ingrijorarea analistilor care se tem de o posibila destabilizare a tarii, in conditiile in care Pakistanul detine arme nucleare si este principalul aliat al SUA in razboiul antiterorist din aceasta zona a lumii.

    In plus, au aparut controverse privind autorii asasinatului. Daca versiunea oficial acceptata este ca Al-Qaida a pus la cale suprimarea lui Bhutto, exista si opinia ca de vina ar fi serviciile secrete pakistaneze, fiind in context invocat un interviu acordat in noiembrie la BBC de catre Bhutto, unde aceasta dadea de inteles ca s-au pus la cale planuri de a o ucide, coordonate de Ahmed Omar Saeed, teroristul condamnat la moarte pentru rapirea si apoi decapitarea in 2002 a jurnalistului american Daniel Pearl si „omul care l-a ucis pe Usama Bin Laden“. Controversata fraza rostita de Benazir Bhutto in interviu, referitoare la uciderea lui Bin Laden, a starnit discutii aprinse in special dupa publicarea pe YouTube a inregistrarii interviului.

  • Toate tunurile pe orient

    Bush si-a programat pentru aceasta saptamana un turneu in Orientul Mijlociu, avand programate vizite in Israel, Cisiordania, Kuwait, Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudita si Egipt. In acelasi timp, seful diplomatiei americane, Condoleezza Rice, l-a primit la Washington pe ministrul de externe al Libiei – o premiera in ultimii 36 de ani de istorie diplomatica dintre cele doua state.

    Atat turneul lui Bush in Orientul Mijlociu, cat si discutiile purtate de Condoleezza Rice la Washington sunt considerate de analisti drept o incercare a administratiei americane de a cauta sa obtina in 2008 o victorie cel putin simbolica pe plan diplomatic, care sa mai atenueze din imaginea extrem de negativa capatata de pe urma conflictului din Irak.