BusinessMagazin

Blog

  • Aurul este noul lider al cursei din pieţele internaţionale. Bitcoin a pierdut poziţia fruntaşă

    Începutul de an a fost al criptoactivelor şi acţiunilor din domeniul AI, acum, însă, se pare că pieţele au redescoperit metalele preţioase, arată într-o analiză financiară, Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.

    Deşi Bitcoin a pornit anul în forţă, croind poteci largi spre maxime istorice după un avans de 50,1% până pe 3 aprilie, ulterior, moneda a încetinit atât de mult încât a cedat aurului poziţia de lider al cursei. În ultima lună, avansul Bitcoin este de 5%, faţă de 9,7% al aurului.

    Aurul a atins record după record în martie. În dimineaţa zilei de 3 aprilie, avansul său de la începutul anului este de 10,7% iar cotaţiile futures (la termen) cu livrare în decembrie sunt cu aproape 100 de dolari/uncie peste preţul spot, un semn al aşteptărilor optimiste ale investitorilor, arată Claudiu Cazacu.

    Preţul a crescut chiar şi în unele sesiuni în care dobânzile la titlurile de stat americane au crescut. Apetitul speculativ este, pe termen scurt, relativ ridicat, şi acest lucru nu exclude vulnerabilităţi temporare. Alinierea factorilor de risc macro şi geopolitici menţine, însă, în orizontul îndepărtat, foarte viu interesul investitorilor, şi nu doar al speculatorilor, pentru cel mai faimos metal preţios.

    Metalul preţios s-a angajat într-o serie de maxime istorice, evoluţia fiind, în acelaşi timp, un semnal al unor schimbări de atitudine din motive fundamentale şi un indicator al unei stări de spirit, arată Claudiu Cazacu.

    Există diverse argumente de ordin economic pentru aprecierea aurului, însă depăşirea unor recorduri a atras şi un interes speculativ în creştere din partea traderilor care detectează probabilitatea unor mişcări rapide. Scena geopolitică e unul dintre motivele accelerării, cu atenţia împărţită între Ucraina, Orientul Mijlociu şi Taiwan. Între timp, atacul asupra ambasadei iraniene din Damasc a generat o reevaluare „în sus” a riscului de conflict cu Iranul.

    Deşi datele economice din SUA sunt relativ optimiste, cu o creştere peste aşteptări a comenzilor şi a indicatorului ISM în industrie, indicii din zona de inflaţie şi consum se aliniază pentru a permite trei tăieri de dobândă din partea Fed anul acesta. Cu cât dobânzile sunt mai scăzute, cu atât este mai puţin penalizată deţinerea de aur, în raport cu cash-ul plasat în bănci.

    Pe de altă parte, petrolul Brent a crescut la cel mai înalt nivel de după noiembrie anul trecut şi a adunat un avans de 17,5% anul acesta. Dacă tendinţa nu se va dovedi a fi tranzitorie, procesul de reducere a dobânzilor – pe care mizează în prezent atât traderii pe aur, cât şi investitorii din pieţele de acţiuni – s-ar putea să fie mai lent decât se aşteaptă în prezent.

    Un risc referitor la petrol vine şi în urma deteriorării relaţiilor dintre Iran şi Arabia Saudită, în timp ce Mexicul a anunţat reducerea exporturilor cu 0,4 milioane de barili pe zi pentru susţinerea rafinăriilor locale.

    Mişcarea sincronizată a aurului şi petrolului confirmă peisajul geopolitic complicat, iar comunicările băncilor centrale pot să continue trimiterile la un parcurs al dobânzilor care depinde, în cele din urmă, de date – deci mai schimbător şi mai puţin stimulativ decât ar dori să vadă, în prezent, investitorii, subliniază consultantul de strategie din cadrul XTB România.

    Esenţială pentru setarea preţului aurului este China, care, potrivit lui Pierre Lassonde de la Franco-Nevada, preia o cotă atât de importantă din producţia anuală încât decide, în cele din urmă, preţul. Apetitul achiziţiilor de aur din partea unor bănci centrale, în special cea din China (care a ajuns la 2.235 de tone după cumpărări de 225 de tone anul trecut), a fost unul din motoarele trendului ascendent.

    În acelaşi timp, în ianuarie au fost retrase din depozitele bursei din Shanghai 271 de tone, o cantitate uriaşă. Această mişcare ar putea arăta o cerere locală efervescentă. Alte voci citate de Euronews sugerează transporturi de aur efectuate de operatori specializaţi, în flux dinspre Vest, către Est. Diversificarea rezervelor băncilor centrale este dublată de apetitul individual pentru aur în ţările emergente.

    La rândul său, argintul a crescut cu 10,4% anul acesta, însă se află la mare distanţă de maximele istorice. Profilul său este diferit, având o utilizare industrială mult mai puternică. Potrivit Silver Institute, se aşteaptă o cerere record de 690 milioane de uncii în 2024, cu 4% peste cifrele de anul trecut, pe seama nevoii de energie solară şi a producţiei de autovehicule electrice.

    Mişcările preţului argintului tind să fie ocazional „violente”, dar între acestea se pot înregistra lungi perioade de aşteptare. O analiză TD Securities descrie, însă, un deficit structural de ofertă, cu prea puţine investiţii în mine noi, ceea ce s-ar putea vedea într-o reaşezare a percepţiilor în piaţă în următorii 1-2 ani.

  • BREAKING. Datoria publică a României a spart borna de 800 mld. lei, peste 50% din PIB, la începutul lui 2024

    Datoria publică României a ajuns la 802 mld. lei în ianuarie 2024, cele mai recente date publicate de Ministerul de Finanţe. Numai în luna ianuarie a acestui an guvernul Marcel Ciolacu a adăugat 18 mld. lei la datoria guvernamentală a României. În aceste condiţii, datoria publică a sărit de pragul de 50% din PIB.

    Prin comparaţie cu constrângerile europene, care prevăd o datoria maximă de 60% din PIB pentru ţările membre, nivelul de 49% nu este mare. Cu toate acestea, economiştii sunt de părere că o economie mai puţin robustă, cum este economia României, ar trebui să menţină o datorie publică mai jos, la 45-50% din PIB maxim.

    În 2023, an de creştere economică, datoria ţării a crescut atât în cifre absolute, cât şi raportată la PIB, ceea ce înseamnă că îndatorarea a crescut mai repede decât economia.

    Datoria pe termen scurt a ţării era de 42 mld. lei, în vreme ce datoria pe termen lung era de 750 mld. le la finalul lui ianuarie 2024.

    După valuta în care a fost contractată, datoria în euro era de 339 mld. lei. Datoria locală era de 377 mld. lei, iar în dolari România avea o datorie de 84 mld. lei. Restul este datoria în alte monede, în valoare de 1,1 mld. lei.

    781 mld. lei a fost datoria administraţiei centrale, în vreme ce 21 mld. lei a fost datoria publică a administraţiei locale.

     

  • Furtună violentă în China. Trei oameni au fost aruncaţi pe geam în timp ce dormeau

    O furtună violentă s-a produs în sudul Chinei. Aceasta a avut mai multe reprize şi a făcut victime şi pagube. Din cauza vântului, trei oameni au fost aruncaţi pe geam în timp ce dormeau.

    O furtună violentă cu intensitatea unui taifun a ucis cel puţin şapte persoane în provincia Jiangxi, din sudul Chinei. Fenomenul a început la sfârşitul săptămânii trecute şi a afectat nouă oraşe.

    La Nanchang rafalele de vânt au smuls tocurile şi ferestrele unei clădiri înalte, iar trei oameni care dormeau au fost aruncaţi în gol. Ei au murit, au anunţat autorităţile locale, potrivit Reuters.

    2.751 de case au fost avariate şi mai multe străzi au fost inundate.

    Pierderi estimate sunt de 150 de milioane de yuani (21 de milioane de dolari), au precizat oficialii locali.

  • Cine sunt cei şase românii din Topul Forbes al miliardarilor: trei antreprenori vin din zona de tehnologie, doi din retail şi unul din finante

    Şase antreprenori români se află în acest an în topul celor mai bogati oameni din lume realizat de revista americană Forbes, cu averi cuprinse între 1,2 miliarde dolari şi 2,7 miliarde dolari.

    Cel mai bine clasat român în clasamentul mondial al miliardarilor este Daniel Dineş, fondatorul UiPath, aflat pe pozitia 1.238 din 2.781 de persoane, cu o avere estimată la 2,7 miliarde dolari. UIPath a fost listată în 2021 la New York Stock Exchange şi este evaluată acum la 12 miliarde dolari.

    El este urmat de Ion TIriac, cu 2,1 miliarde dolari, proprietarul mai multor firme în domeniul bancar, auto, imobiliare şi transporturi, înglobate în Ţiriac Holdings. Fost sportiv, Ion TIriac este şi primul român intrat în topul miliardarilor, în 2007.

     

    Dragoş Pavăl şi Adrian Pavăl, cei doi frati din Bacău care au fondat retailerul de materiale de constructii şi DIY Dedeman, au averi estimate la 2 miliarde dolari, respectiv 1,4 miliarde dolari.

    În Topul Forbes apar şi Ion Stoica şi Matei Zaharia, doi profesori de la universităti americane care au fondat compania de tehnologie Databricks în SUA.

    Ion Stoica este în prezent profesor de informatică la Universitatea Berkeley din California şi codirector al AMPLab, iar Matei Zaharia, co-fondator Databricks, este şi profesor asistent de informatică la Universitatea Stanford. Compania fondată de ei, Databriks,are printre investitori Microsoft şi Amazon, fiind evaluată la 38 miliarde dolari în 2021.

     

    Pentru cei mai bogati oameni din lume, 2023 a fost un an extraordinar. Clasamentul Forbes include 2.781 de miliardari, un număr record, cu 141 de miliardari mai mult decât în editia din 2023 şi cu 26 mai mult decât recordul anterior, stabilit în 2021. Super-bogaţii sunt, de asemenea, mai bogaţi ca niciodată, averea lor combinată ajungând la 14.200 de miliarde de dolari – cu 2.000 de miliarde de dolari mai mult decât în urmă cu doar un an şi cu 1.100 de miliarde de dolari peste recordul din 2021.

    Potrivit revistei americane, ca şi în cazul economiei în general, banii sunt concentraţi la vârf. Există 14 persoane care au ajuns la averi de 12 cifre. Aceşti câţiva norocoşi valorează în total 2.000 de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă că doar 0,5% din cei 2.781 de miliardari din lume deţin 14% din totalul averilor.

  • Alpha Bank introduce servicii automatizate de asistenţă clienţi prin intermediul webchat-ului

    Alpha Bank România a adăugat o nouă funcţionalitate asistentului virtual Dana, prin intermediul căreia clienţii persoane fizice vor putea să interacţioneze cu banca pentru a efectua anumite solicitări de tip self-service utilizând webchat-ul.

    „Planul de dezvoltare pentru zona de asistenţă digitală implică adăugarea mai multor servicii care să permită accesul direct al clienţilor la informaţiile dorite, fără timp de aşteptare pentru a fi preluat de către un operator uman. (…) În acelaşi timp, vom continua să oferim servicii de suport asistate de operator, mai ales în situaţiile în care interacţiunea umană creează valoare adăugată (consiliere, nevoi personalizate, situaţii complexe, etc)”, spune Eliza Erhan, Şef Serviciu Contact Center, Direcţia Digital Banking şi Canale Alternative.

    Asistentul virtual Dana este disponibilă pentru interacţiuni online pe platforma webchat a băncii şi va fi accesibilă clienţilor persoane fizice care deţin un cont bancar la Alpha Bank şi care doresc să efectueze operaţiuni simple şi comune, precum interogări de sold, aflarea contului IBAN, gestionarea dispozitivelor de securitate sau obţinerea informaţiilor despre produsele şi serviciile bancare deţinute.

    Alpha Bank Romania, prezentă în topul primelor 10 bănci din ţară după active, este membră a Alpha Bank Group, unul dintre cele mai mari grupuri bancare şi financiare din Grecia.


     

     

  • Europa cu două viteze, dar nu cum îşi imagina Berlinul: Creşterea economică fantastică din Sudul Europei eclipsează total Germania. Locomotiva Europei merge de la ultima criză încoace cu frânele trase, în timp ce Portugalia, Spania, Grecia şi Italia au adăugat 200 de miliarde de euro la PIB-uri

    Cele mai mari patru economii din sudul Europei au depăşit Germania cu aproximativ 5% din 2017, subliniind în redresarea economică a regiunii după şocurile recente, scrie Financial Times.

    Italia, Spania, Portugalia şi Grecia au adăugat împreună peste 200 de miliarde de euro la produsul intern brut – mai mult decât întreaga economie portugheză – în ultimii şase ani, în timp ce PIB-ul Germaniei a crescut cu doar 85 de miliarde de euro, potrivit unei analize realizate de compania de consultanţă Capital Economics

    Economia Germaniei abia dacă a crescut de la pandemia de coronavirus din 2020, după ce o încetinire bruscă în vastul său sector manufacturier a fost exacerbată de o creştere a preţurilor la energie de la invazia Rusiei în Ucraina.

    În schimb, ţările din sudul Europei au fost impulsionate de o revenire a turismului în urma ridicării restricţiilor impuse de pandemie, precum şi de expunerea lor mai redusă la încetinirea producţiei şi la pierderea gazului rusesc ieftin.

    Andrew Kenningham, economist şef european la Capital Economics, a declarat că economia celor mai mari patru ţări din sudul Europei a fost „acum cu peste 5% mai mare” decât cea a Germaniei.

    Dar creşterea accelerată din 2017 a inversat doar parţial terenul pierdut de la criza financiară din 2008, după care multe economii de la „periferia” zonei euro au suferit crize bancare şi au avut nevoie de ajutor în pentru criza datoriilor”.

    Performanţa relativ superioară a ţărilor din sud pare să fi ajutat Banca Centrală Europeană să menţină ritmul în ceea ce priveşte calendarul potenţialelor reduceri ale ratelor dobânzilor, majoritatea organismelor de stabilire a ratelor indicând că este posibil ca acestea să înceapă în iunie, dacă inflaţia continuă să scadă.

    Economia cu două viteze din zona euro a contribuit, de asemenea, la reducerea diferenţei dintre costurile de împrumut ale ţărilor din sudul Europei şi Germania. Diferenţa dintre randamentele obligaţiunilor pe 10 ani din Italia şi Germania – un indicator atent urmărit al stresului financiar – s-a scufundat recent la cel mai scăzut nivel din 2021.

    Se aşteaptă ca ţările din sud, inclusiv Italia şi Spania, a treia şi, respectiv, a patra cea mai mare economie din zona euro, să continue să aibă performanţe superioare în acest an, deoarece continuă să înregistreze o creştere solidă, în timp ce Germania şi alte economii din nord, cum ar fi Austria şi Olanda, rămân blocate într-un impas.

    Kenningham a declarat că se aşteaptă ca, în mod colectiv, cvartetul să se extindă cu 1% mai mult decât Germania între sfârşitul acestui an şi 2026. Dar el şi alţi economişti se îndoiesc că această tendinţă va continua mult dincolo de acest punct.

    Un studiu recent realizat de banca olandeză ING a constatat că Austria, Belgia, Franţa şi Ţările de Jos şi-au pierdut competitivitatea costurilor cu forţa de muncă din cauza creşterii rapide a salariilor din ultimii patru ani, în timp ce în Italia, Spania, Grecia şi Irlanda aceasta s-a îmbunătăţit ca urmare a creşterii productivităţii. Competitivitatea forţei de muncă din Germania a rămas stabilă.

    Un alt factor este fondul de redresare al UE, în valoare de 800 de miliarde de euro, a cărui combinaţie de granturi şi împrumuturi ieftine în schimbul unor reforme structurale care să stimuleze creşterea economică a avantajat în mod predominant ţările din sud. Italia şi Spania sunt primul şi al doilea cel mai mare beneficiar al fondului.

    Rafael Domenech, economist-şef al băncii spaniole BBVA, a declarat că creşterea economică a Spaniei a fost stimulată de un nivel ridicat de imigraţie, care a sporit forţa de muncă cu 1,1% anul trecut.

    Săptămâna trecută, cele mai importante cinci institute de cercetare economică din Germania au redus previziunile de creştere economică a ţării lor pentru 2024 de la 1,3 la 0,1 la sută. Dar au prognozat că anul viitor creşterea va reveni la 1,4%.

    Yannis Stournaras, şeful băncii centrale a Greciei, a declarat pentru FT că o mare parte din performanţa recentă a ţărilor din sud se datorează „ajustării modelului de afaceri al Germaniei la noile realităţi”, cu o energie mai scumpă şi exporturi mai mici către China, adăugând totuşi că:

     „Nu cred că acest lucru este permanent”.

    Un alt factor care a avut un cuvânt de spus asupra creşterii economiei germane a fost înăsprirea bruscă a politicii fiscale pentru a reduce deficitul bugetar al guvernului aproape de 2% anul trecut.

    În schimb, ţările din sud au menţinut o poziţie fiscală mai favorabilă, deficitul bugetar al Italiei crescând la 7,2% anul trecut.

    Italia intenţionează să limiteze cheltuielile pentru a respecta normele fiscale recent restabilite ale UE, ceea ce înseamnă că se aşteaptă ca performanţa sa superioară să se estompeze. Kenningham a declarat că aproape toată creşterea Italiei din 2019 a provenit din stimulentele fiscale costisitoare „superbonus”, dar reducerea schemei a făcut ca această expansiune să fie „nesustenabilă”.

  • Americanii au găsit soluţia împotriva îmbătrânirii. Ce include programul de nutriţie „Project Blueprint”

    Uitaţi de „fântâna tinereţii”. Soluţia împotriva îmbătrânirii există. Americanii o prezintă. Este vorba de un program strict de nutriţie numit „Project Blueprint”, care include o dietă specială şi peste 100 de suplimente zilnice. Iniţiativa îi aparţine unui antreprenor milionar în tehnologie, Bryan Johnson, scrie NDTV.

    Programul de nutriţie a fost construit pe mai mult de 1.000 de studii clinice şi costă mai puţin decât mâncarea fast-food. Mai exact, 343 de dolari pentru 30 de zile. Ce conţine pachetul? Un amestec de băuturi, proteine, 8 pastile, ulei de şarpe şi 67 de terapii puternice. „Este al doilea ca eficienţă după laptele matern”, spune Johnson într-o postare pe X.

    Bryan Johnson recomandă să înlocuim 400 de calorii din dieta curentă cu programul Blueprint, care nu este menit să înlocuiască complet mesele, ci să suplimenteze deficienţele. Proiectul nu se rezumă doar la pachetul de nutriţie, pentru că mai include şi monitorizări medicale, terapii şi exerciţii fizice. Fostul director executiv din Silicon Valley este cunoscut pentru obsesia pentru tratamentele anti-îmbătrânire şi spune că a întinerit 5 ani cu ajutorul tratamentului.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Hannibal din secolul 21? Preşedintele unui stat african ameninţă că va trimite 20.000 de elefanţi în Germania. Mokgweetsi Masisi: “Nu este o glumă”

    Preşedintele Botswanei, Mokgweetsi Masisi, a ameninţat că va trimite 20.000 de elefanţi în Germania, în contextul în care cele două ţări se ceartă pe tema importului de trofee de vânătoare.

    “Nu este o glumă”, a declarat marţi preşedintele pentru tabloidul german BILD.

    Masisi a atacat guvernul federal german, şi în special ministerul mediului, condus de ministrul Verzilor, Steffi Lemke, pentru că a încercat să interzică importul de trofee, în ciuda suprapopulării de elefanţi din Botswana.

    “Este foarte uşor să stai la Berlin şi să ai o opinie despre afacerile noastre din Botswana. Noi plătim preţul pentru a păstra aceste animale pentru lume”, a declarat el.

    Botswana, care găzduieşte aproximativ 130.000 de elefanţi, potrivit preşedintelui, a trimis deja 8.000 de elefanţi în Angola. “Am dori să facem o astfel de ofertă şi Republicii Federale Germania”, a anunţat Masisi. “Nu vom accepta un refuz”.

    “Vrem ca elefanţii noştri să umble liberi. Dacă vă plac atât de mult, atunci vă rugăm să acceptaţi acest cadou din partea noastră”, a adăugat el.

    Preşedintele Botswanei a descris situaţia elefanţilor din ţara sa ca fiind gravă. Elefanţii distrug culturile şi devastează sate.

    De asemenea, el l-a invitat pe ministru mediului de ka Berlin să inspecteze protecţia faunei sălbatice din Botswana. Ţara sa face mai mult “decât orice altă ţară din lume”, a subliniat el, adăugând că o măsură de interzicere a importului de trofee ar agrava sărăcia.

    Organizaţia pentru drepturile animalelor PETA îl contrazice pe preşedintele din Botswana şi susţine planurile lui de a restricţiona şi, eventual, de a interzice importul, numind vânătoarea de trofee “un hobby al oamenilor bogaţi şi blazaţi care au mai mulţi bani decât morală”.

    “Sumele îngrozitoare pe care vânătorii amatori le cheltuiesc pentru o excursie de vânătoare nu ajung la populaţia săracă sau la administraţia unui parc naţional, ci aproape exclusiv în buzunarele operatorilor de turism şi ale proprietarilor de ferme de vânătoare”, a declarat un purtător de cuvânt al PETA pentru POLITICO.

    Botswana ar trebui să interzică complet vânătoarea de trofee şi să se bazeze în schimb pe turismul fotografic pentru a genera venituri, a adăugat purtătorul de cuvânt, subliniind că animalele vii ar face mai mult pentru imaginea ţării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt şansele pentru un nou conflict în Balcani? Florent Parmentier: „Există un potenţial de război asupra căruia europenii trebuie să acţioneze foarte repede”

    Florent Parmentier: „Există un potenţial de război în Balcani, asupra căruia europenii trebuie să acţioneze foarte repede”.
    Dacă Rusia avansează în Ucraina, atunci echilibrul de putere s-ar schimba cu siguranţă între sârbi şi bosniaci.
    Un nou conflict în inima Europei, chiar şi mocnit, îi convine lui Vladimir Putin.

    „Există un potenţial de război în Balcani, asupra căruia europenii trebuie să acţioneze foarte repede”, spune Florent Parmentier, Director de Cercetare la Ştiinţe Politice în Paris. Acesta face o paralelă la situaţia Ucrainei şi confirmă că Preşedintele rus, Vladimir Putin este interesat de un nou conflict armat în Europa.

    De ce au renăscut tensiunile la frontiera de vest a României?
    Declarând săptămână trecuta că „interesele vitale” ale ţării sale sunt ameninţate, Preşedintele sârb Aleksandr Vucic repeta un scenariu pe care l-am văzut în Ucraina. Este vorba despre mişcările separatiştilor sârbi din Bosnia. El s-a referit la „marile provocări” care îi aşteaptă pe sârbi şi asta în contextul tensiunilor între sârbi şi kosovari, dar şi în Republica sârbă Bosnia care ameninţă să îşi declare independenţa şi chiar să ceară rataşarea la Belgrad.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro
     

  • Cutremur devastator de 7,2 grade în una dintre cele mai mari capitale. Bilanţul până la această oră

    Patru persoane au fost ucise în Taiwan, după ce cel mai puternic cutremur din ultimii aproape 25 de ani din insulă a avariat clădiri, a oprit traficul feroviar şi a forţat evacuarea fabricilor de semiconductori, scrie FT. 

    Patru persoane au fost ucise în Taiwan, după ce cel mai puternic cutremur din ultimii aproape 25 de ani din insulă a avariat clădiri, a oprit traficul feroviar şi a forţat evacuarea fabricilor de semiconductori, scrie FT. 

    Cutremurul – care a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, potrivit agenţiei de monitorizare a cutremurelor din Taiwan, şi 7,4 grade potrivit US Geological Survey – s-a produs miercuri la ora 7.58 în largul coastei de est, la 25 km sud de Hualien, un oraş cu aproximativ 100.000 de locuitori.

    Agenţia Naţională de Pompieri din Taiwan a declarat că patru persoane au murit şi alte 57 au fost rănite. În Hualien, una dintre cele două clădiri care s-au înclinat din cauza cutremurului a fost evacuată în totalitate, fără victime. Într-o altă clădire cu mai multe etaje, echipele de salvare încă confirmau câte persoane au rămas blocate în apartamente, a declarat guvernul local.

    Oraşul New Taipei, municipalitatea care înconjoară capitala, a suspendat şcolile şi activitatea pentru toată ziua.

    Taiwan este unul dintre cele mai importante centre de producţie de semiconductori din lume. Taiwan Semiconductor Manufacturing Company, cel mai mare producător de cipuri contractat din lume, a evacuat personalul din unele dintre fabricile sale.

    “Sistemele de siguranţă ale TSMC funcţionează în mod normal”, a precizat compania într-un comunicat. “În prezent, confirmăm detaliile impactului”. Compania a adăugat că a suspendat activitatea pe şantierele de construcţii pentru această zi, în aşteptarea unor inspecţii suplimentare.

    Utilajele de înaltă precizie folosite pentru fabricarea semiconductorilor sunt foarte vulnerabile la întreruperi neplanificate. Administraţia parcului ştiinţific Hsinchu Science Park, unde TSMC are mai multe fabrici, a declarat că societatea şi Powerchip, un alt producător, au efectuat opriri preventive ale unor utilaje, a relatat presa locală. TSMC nu a răspuns la o solicitare de comentarii.