BusinessMagazin

Blog

  • Senatorul USR Adina Săniuţă a depus o iniţiativă pentru acordarea de facilităţi fiscale start-up-urilor care au obţinut cumulat în decurs de 1 an o finanţare de minim 100.000 de euro: scutirea de plata impozitului pe venit şi reducerea contribuţiilor pentru CAS şi CASS

    Adina Săniuţă, senator din partea Uniunii Salvaţi România (USR), a depus luni o iniţiativă legislativă de modificare a Codului Fiscal prin care propune acordarea unor facilităţi fiscale pentru start-up-urile care pe durata unui an de zile au atras o finanţare de cel puţin 100.000 de euro, cu condiţia ca 80% din banii obţinuţi să fie din surse private – de la un fond de investiţii de capital de risc sau investitori de tip business angel.

    „În vederea îmbunătăţirii ecosistemului antreprenorial şi stimulării creşterii economice, propunem modificarea Codului Fiscal astfel încât startup-urile din România, care au obţinut cumulat în decurs de 1 an o finanţare de minim 100.000 EUR, să poată beneficia de facilităţi fiscale menite să încurajeze acest gen de investiţii. Condiţiile pentru aceste finanţări sunt ca minim 80% din investiţie să provină de la un fond de investiţii, business angel sau capital de risc (venture capital), iar diferenţa de 20% poate proveni din orice alte surse de finanţare, cu excepţia aportului propriu de capital (inclusiv granturi).
    O condiţie pentru a beneficia, este ca societăţile care aplică au cel puţin un 1 de funcţionare, fapt care poate confirma că respectiva companie are o stabilitate pe piaţă.

    Facilităţile fiscale concrete propuse pentru regimul fiscal al angajaţilor startup-urilor eligibile sunt următoarele:
    – Scutirea de la plata a 10% impozit pe venit
    – Reducerea de la 10% la 5% a contribuţiei la asigurările sociale de sănătate (CASS);
    – Reducerea de la 25% la 20% a contribuţiei la asigurările sociale (CAS)

    Aceste facilităţi fiscale vor fi aplicabile până când startup-ul îndeplineşte oricare dintre următoarele condiţii:
    – Numărul de angajaţi depăşeşte 50 de persoane;
    – S-au scurs doi ani de la acordarea beneficiului fiscal iniţial”, conform documentului.

    Iniţiativa legislativă a fost depusă luni 9 decembrie şi urmează să intre pe circuitul legislativ. Adina Săniuţă a devenit senator în luna februarie a acestui an, după demisia Ancăi Dragu, care a acceptat poziţia de guvernator al Băncii Naţionale a Republicii Moldova. Ea a candidat pentru Senat la alegerile parlamentare care au avut loc pe 1 decembrie, dar nu a obţinut un nou mandat.

    Într-o discuţie cu ZF, Adina Săniuţă s-a declarat convinsă că iniţiativa va fi susţinută de colegii săi chiar dacă ea nu va mai fi senator în noua legislatură, admiţând însă că traseul propunerii depinde şi de ce se va întâmpla cu negocierile pentru formarea Guvernului.

    „Iniţiativa reprezintă şi un semnal de alarmă privind finanţarea start-up-urilor şi a inovaţiei în România, care ar trebui să fie derulată diferit de cum se face acum, prin programe precum Start-up Nation”, a spus Adina Săniuţă. Ea a precizat că iniţiativa a fost depusă după consultări cu fondatori de startupuri, investitori şi asociaţii profesionale.

    „Aceste facilităţi vizează reducerea poverii fiscale pentru startup-urile care atrag finanţare externă şi demonstrează potenţial de inovare şi creştere, contribuind astfel la crearea unui mediu mai competitiv şi atractiv pentru investitori. De asemenea, această măsura este menită să transmită un semnal puternic şi investitorilor, arătând că România susţine proactiv iniţiativele de afaceri emergente şi le oferă un mediu fiscal prietenos, ceea ce poate atrage capitaluri noi şi valoroase pentru piaţa românească”, conform datelor din expunerea de motive a iniţiatuvei legislative.

    Redăm principalele date din expunerea de motive a iniţiativei legislative:

    „România se confruntă cu o lipsă de inovare evidentă, susţinută de datele statistice europene, în special în sectorul startup-urilor care nu beneficiază de suport adecvat. Într-un context global competitiv, este esenţial să se încurajeze dezvoltarea afacerilor cu impact internaţional, iar acest lucru se poate realiza printr-o susţinere activă atât din partea investitorilor, cât şi prin măsuri fiscale eficiente.
    Un rol important îl joacă statul, care ar trebui să acţioneze ca facilitator, oferind startup-urilor cadrul necesar pentru a-şi maximiza potenţialul. Spre deosebire de companiile tradiţionale orientate spre profit imediat, startup-urile urmăresc să-şi asigure o poziţie în viitor, iar profiturile sunt realizate mai târziu. Prin urmare, nu pot fi evaluate după aceleaşi criterii ca firmele clasice şi necesită un suport diferit din partea autorităţilor. Acest sprijin se poate traduce prin facilităţi fiscale, un statut special adaptat specificului startup-urilor şi prin stabilitate sporită, atât pentru fondatori, cât şi pentru echipele lor de început.
    Totodată, viziunea de susţinere a startup-urilor ar trebui să pună accentul pe sustenabilitatea cheltuielilor oferindu-le acestora un „runway” extins. Un sprijin fiscal poate face diferenţa, adăugând o perioadă suplimentară de activitate pentru echipele aflate în faze incipiente, un avantaj crucial în eforturile de a asigura succesul pe termen lung al acestor afaceri inovatoare.

    Startup-urile din România întâmpină dificultăţi majore în accesarea fondurilor necesare pentru a concura pe piaţa internaţională şi pentru a se dezvolta sustenabil. Acestea primesc finanţări mai mici în comparaţie cu cele din alte regiuni, precum Europa de Vest şi Statele Unite, ceea ce limitează resursele disponibile şi îngreunează expansiunea lor. În plus, pe lângă accesul limitat la finanţare, fondatorii startup-urilor româneşti se confruntă cu obligaţii fiscale semnificative asupra salariilor, restrângându-le astfel capacitatea de a oferi salarii competitive, care sunt esenţiale pentru a atrage şi menţine talente de calitate şi pentru a susţine concentrarea fondatorilor pe dezvoltarea companiei.

    În Clasamentul European al Inovaţiei (European Innovation Scoreboard) aferent anului 2024, România se află pe ultimul loc din ultima categorie “Inovatori emergenţi”, alături de ţări precum Croaţia, Polonia, Slovacia, Bulgaria cu o performanţă de aprox. 39% faţă de media europeană. Tări precum Danemarca, Elveţia, Finlanda şi Olanda sunt în categoria ţărilor “Lideri în inovaţie”, cu o performanţă de peste 125% faţă de media europeană.

    De asemenea, analiza performanţei în inovaţie dintre anii 2017-2024 clasează România pe ultimul loc, cu un procent de aprox. 37%, în scădere faţă de 39% indicatorul din 2023.    
    Aceste statistici sunt îngrijorătoare într-un context în care susţinerea inovaţiei ar trebui să reprezinte un subiect important pe agenda politică actuală.

    Potrivit Ghidului de bune practici aplicabile sistemului Cercetare Dezvoltare Inovaţie (CDI) naţional în elaborarea şi implementarea politicilor publice “O altă mare provocare cu care se confruntă sectorul CDI (Cercetare, Dezvoltare, Inovare) este reprezentată de exodul intens al creierelor care generează lipsa resurselor umane calificate (fenomenul de “brain drain”). Astfel, România deţine una dintre cele mai ridicate ponderi de cercetători care lucrează în afara ţării. De altfel, România are cel mai mic număr de cercetători exprimaţi în echivalent normă întreagă (ENI) la mia de locuitori din UE. În timp ce cele mai multe ţări şi-au dublat sau chiar triplat în 2018 numărul de cercetători faţă de anul 2000, România are cu 15 % mai puţini cercetători în 2018 faţă de anul 2000.”

    Inclusiv în STRATEGIA NAŢIONALĂ DE APĂRARE A ŢĂRII PENTRU PERIOADA 2020-2024 întocmită de Administraţia Prezidenţială este prevăzut ca obiectiv naţional de securitate reducerea fenomenului de brain drain, concomitent cu implementarea unor programe de atragere de talent internaţional (brain-gain);

    În acest context, considerăm că este esenţială susţinerea angajatorilor care urmăresc să dezvolte inovaţii, pentru a reduce fenomenul de brain drain şi a încuraja fenomenul de brain gain.”
     

  • Interviu Mihai Marcu, CEO şi preşedintele grupului MedLife: În achiziţii, am căutat mereu să păstrăm fondatorii. Ne trebuie know-how local, vrem oameni care cunosc piaţa

    ♦ Strategia de achiziţii a MedLife a urmărit cumpărarea unor pachete majoritare de acţiuni din spitalele şi clinicile vizate, iar restul să rămână la fondatori ♦ Mihai Marcu, CEO şi preşedintele MedLife, explică nevoia de antreprenori locali în management, care să cunoască businessul şi piaţa ♦ Ce urmează pentru operatorul medical? Un nou ciclu de achiziţii, produse şi concepte noi. 

    Grupul MedLife, cel mai mare jucător medical privat după cifra de afaceri, a urmat o direcţie de achiziţii puternică în ultimii ani, bazată pe cumpărarea unor businessuri locale, create de antreprenori, de obicei medici. Mihai Marcu, CEO şi preşedintele MedLife, spune că strategia de a păstra în business fondatorii unei clinici sau ai unui spital a făcut deseori diferenţa în negocieri, astfel că în prezent are o „comunitate“ de peste 60 de antreprenori, majoritatea medici. Aceştia ştiu cel mai bine piaţa şi nevoile pacienţilor din fiecare zonă, crede oficialul de la MedLife.

    „Ne plac oamenii care sunt asociativi şi care vor să rămână cu ceva în business. Asta este cheia MedLife: vrem parteneri care vor să rămână în business. Am câştigat foarte multe tranzacţii în faţa unor private equity veritabile pentru că noi am căutat mereu să păstrăm fondatorii. Nouă ne trebuie know-how-ul local, vrem oameni care cunosc piaţa, care ştiu ce nevoi au clujenii, timişorenii, ştiu care este modul în care un pacient se comportă şi unde se duce, ce tipuri de servicii lipsesc în oraşul respectiv“, a spus Mihai Marcu, CEO şi preşedinte al MedLife.

    După ce a lucrat în domeniul bancar, Mihai Marcu s-a alăturat mamei sale, medicul Mihaela Cristescu, şi, alături de Nicolae Marcu, fratele său, conduce astăzi cel mai mare grup medical privat după cifra de afaceri. MedLife pornea în 1996 cu o singură clinică şi patru specialităţi medicale, în Bucureşti. În aproape 30 de ani de la înfiinţare, MedLife are astăzi, pe lângă clinici, şi spitale, laboratoare, cabinete stomatologice, farmacii, distri­buţie de medicamente, dar şi abonamente medicale.

    „Noi ne comportăm ca un investitor strategic, nu unul financiar, nu avem un ciclu de ieşire în cinci ani şi atunci avantajul nostru este că putem testa linii de business. Încercăm să impunem în piaţă un produs care înseamnă wellness şi cu sănătate. Acest concept de abonament care le îmbină pe cele două credem că va fi foarte larg răspândit în România. E greu de implementat, este un un pionierat pe care îl facem pe piaţă“, a mai spus Mihai Marcu.

    MedLife a anunţat venituri opera­ţio­nale de aproape 2 miliarde de lei în primele nouă luni din 2024, în creştere cu 21% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit raportului companiei pe Bursă. Profitul a ajuns în aceeaşi perioadă la 20,8 milioane de lei, de cinci ori mai mare faţă de primele nouă luni din 2023. „Anul 2024 a fost un an bun. Anul tre­cut noi am fost într-un ciclu de achiziţii foarte mare. Am avut creştere foarte mare, ceea ce este substanţial, mai ales la dimen­siunea noastră. Sperăm să mai să reluăm un ciclul de achiziţii,  dar nu o să fie imediat, pro­babil că undeva anul următor prin toam­nă vorbim despre un nou asalt de achiziţii sau de investiţii. Depinde de piaţă, pentru că în momentul de faţă piaţa este destul de sa­turată pe zona de achiziţii, nu mai sunt atât de multe companii care pot să intre în an­grenajul nostru“, a mai spus Mihai Marcu.

    Zonele vizate sunt Tulcea, Buzău, Baia Mare, Zalău, Alba, dar şi Iaşi, Constanţa, Galaţi pentru dezvoltarea unor spitale. Ce s-a schimbat în prezent în strategia de achiziţii a MedLife este însă mărimea businessurilor pe care le ţinteşte.

    „Pentru noi, achiziţiile de 5 mil. euro, care acum şapte-opt ani erau importante, înseamnă astăzi 1% din cifra de afaceri, sunt daily business. Noi nu mai putem să facem creştere prin achiziţii decât cu volume mari, cu cifre mari. Facem achiziţii care par interesante, dar la nivelul MedLife deja sunt relativ mici şi care nu neapărat sunt o presiune pe cash-flow pentru că numai din EBIDA şi din profiturile curente putem să facem astfel de achiziţii“, a spus oficialul de la MedLife.

    El a precizat însă că la capitolul achiziţii nu se grăbeşte, mai ales că ultimii ani au adus achiziţii semnificative, care încep să îşi producă efectele. Ieşirea în afara ţării, în Balcani, este în continuare un plan pe lista de obiective.

    „Vom creşte organic destul de mult, pentru că avem multe proiecte importante, cum sunt cele de la Timişoara şi Craiova. Este şi Provita care e pe creştere, sunt trei investiţii mari în spitale care vor creşte anii următori şi vom avea o creştere organică din investiţiile mari făcute. Sperăm să găsim o piaţă şi în afara ţării“, a mai adăugat preşedintele MedLife.

     

    La stat sau la privat?

    Acţionarul MedLife consideră că spitalele de stat din oraşele mici ar trebui transformate în centre de îngrijire pentru pacienţi, însă urgenţele şi bolile cronice ar trebui tratate în oraşele mari, centrele universitare, acolo unde sunt mai mulţi medici pe o specialitate medicală care să trateze integrat un caz. Medicii, în special cei tineri, vor acces la un stil de viaţă pe care cu greu îl pot găsi în oraşele mici, cu atât mai puţin în zona rurală, crede Mihai Marcu.

    În plus, el adaugă că spitalele private pot degreva unităţile de stat de pacienţii care îşi permit să plătească pentru actul medical.

    „Privatul nu va înlocui niciodată marile spitale judeţene şi din centrele universitare. Nu are cum. În realitate însă, aceste spitale au nevoie ca pacienţii cu bani şi care vor servicii personalizate să nu ajungă la ei. Şi în Europa avem reţele uriaşe de spitale private, dar ele sunt complementare sistemului public, nu-l pot acoperi. Statul trebuie vadă pacienţii cronici, urgenţele, programele naţionale mari de cancer, boli cronice. Dacă România ar reuşi să aibă cele trei spitale mari (regionale – n.red.) aşezate, va avea un salt mare“, a mai spus Mihai Marcu.

  • Şantierul Naval Severnav din Drobeta-Turnu Severin a încheiat un contract de 4,5 mil. euro pentru construcţia unui corp de navă fluvială. Numele cumpărătorului, ţinut la secret

    Şantierul naval Severnav din Drobeta-Turnu Severin (simbol bursier SEVE) a anunţat la Bursa de Valori semnarea unui contract pentru construcţia unui corp de navă fluvială, în valoare de 4,5 milioane de euro. Termenul de livrare este 2025. Societatea nu a dezvăluit numele beneficiarului.

    Acţiunile SEVE sunt pe plus cu 4,7% de la începutul anului, la o capitalizare de 36 de milioane de lei. Din acţionariat fac parte S. BEO Trade COM (41,8% din capital), Constantin Georgescu (29,9%), CFR Marfă (16,3%).

    Compania a încheiat primul semestru din 2024 cu un profit net de 2,2 milioane de lei, după o pierdere de 3,6 milioane în aceeaşi perioadă de anul trecut. Cifra de afaceri a coborât de la 42,9 milioane la 39,4 milioane de lei.

  • Acţiunile UiPath cresc cu 6% şi ating maximul din primăvara încoace după ce rezultatele peste aşteptări pe T3 i-au făcut pe cei de la Morgan Stanley şi pe alte mari bănci de investiţii să majoreze preţul ţintă

    Acţiunile UiPath (PATH), companie producătoare de software de automatizare fondată în România de Daniel Dines şi Marius Tîrcă, se apreciază luni dimineaţă pe Wall Street după ce rezultatele din al treilea trimestru, peste aşteptările analiştilor, i-au determinat pe cei de la Morgan Stanley să-şi majoreze preţul ţintă pentru iarna viitoare.

    Vineri acţiunile au scăzut întrucât investitorii aşteptau mai mult pe baza de rezultate, dar acum după reevaluarea din partea bancherilor sentimentele investitorilor s-au îmbunătăţit cu privire la evoluţia companiei.

    Astfel acţiunile PATH cresc cu 5,5% la 15,6 dolari în contextul în care Morgan Stanley are un nou preţ ţintă: de 18 dolari pe acţiune faţă de precedentul de la 17 dolari. Presa internaţională scrie că banca de investiţii Oppenheimer a trimis clienţilor o notificare după teleconferinţa UiPath aferentă rezultatelor pe T3 în care spune că afirmaţiile conducerii ar putea sugera că se aşteaptă o stabilizare pentru companie anul viitor.

    BMO Capital Markets şi-a majorat preţul ţintă pentru acţiunile UiPath de la 15 dolari la 16 dolari şi a acordat companiei un rating „market perform” într-o notă de evaluare de vineri. Evercore ISI şi-a majorat preţul ţintă pentru UiPath de la de la 13 dolari la 16 dolari şi a acordat companiei un rating „in-line”.

    Royal Bank of Canada a reiterat un rating „sector perform” şi a emis un obiectiv de preţ de 16 dolari  pe acţiunile UiPath. Şaisprezece analişti au evaluat compania cu o recomandare de menţinere şi doi au acordat o recomandare de cumpărare. Pe baza datelor de la MarketBeat.com, UiPath are în prezent un rating mediu de „Hold” şi un preţ ţintă de consens de 17,71 dolari.

    UiPath a înregistrat venituri de 354 mil. dolari în trimestrul încheiat la 31 octombrie 2024, adică al treilea trimestru din 2025 după calendarul american de raportări. Rezultatul a urcat cu 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Venitul pe acţiune a fost de 0,11 dolari, depăşind estimarea consensuală a analiştilor de 0,07 dolari pe acţiune. Vânzările au crescut cu 8,8% de la an la an, veniturile atingând 354,65 mil.dolari. Aceasta a depăşit, de asemenea, aşteptările analiştilor de 347,64 mil. dolari.

    Pe de altă parte pierderile companiei s-au redus considerabil, la 10 mil. dolari de la 30 mil. dolari. „Suntem încântaţi să raportăm rezultate pentru trimestrul al treilea peste aşteptările noastre, reflectând îmbunătăţirea execuţiei echipei noastre. Am făcut progrese bune în ceea ce priveşte revenirea la rădăcinile noastre antreprenoriale şi reorientarea echipelor noastre pentru a fi mai centrate pe client şi pentru a conduce eficienţa în întreaga organizaţie“, a spus Ashim Gupta, director financiar şi director de operaţiuni UiPath.

    Compania are o capitalizare de 8,6 mld. dolari. De la începutul anului acţiunile au scăzut cu 35%.

  • PSD vrea la guvernare, dar fără unul dintre partidele proeuropene, adică USR. Care sunt cele cinci principii anunţate de PSD

    PSD a anunţat luni dimineaţă că vrea să rămână la guvernare în viitoarea configuraţie a executivului, care va fi constituit după învestirea parlamentului, dar ia în considerare o guvernare fără USR.

    Astfel, cele două variante pe care merge PSD-ul sunt: formarea unui guvern mai larg compus din PSD-PNL-USR-UDMR-minorităţi, iar a doua variantă este PSD-PNL-UDMR-minorităţi, adică fără USR.

    Purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romaşcanu, a explicat care sunt cele cinci principii cheie pentru formarea viitoarei guvernări.

    „PSD-ul va cere poziţia de prim-ministru şi prezenţa la guvernare, incluzând cinci principii fundamentale pe care va trebui să le accepte o eventuală coaliţie din care Partidul Social Democrat face parte: 1. Menţinerea ritmului investiţiilor la peste 100 de miliarde de lei anual. 2. Creşterea puterii de cumpărare prin continuarea reducerii inflaţiei şi reducerii impozitării pe muncă, inclusiv plafonarea preţurilor la gaze, energie şi alimentele de bază. 3. Măsuri care se subscriu noţiunii de patriotism economic, în continuarea susţinerii mediului privat românesc, plus menţinerea pragului la întreprinderile mici şi mijlocii. 4. Industrializarea României. 5. Reforma statului, începând de la un guvern mai suplu şi continuând cu debirocratizare şi aşa mai departe”, a arătat acesta.

  • China deschide o anchetă împotriva gigantului american Nvidia. Miza investigaţiei este o tranzacţie din 2020 care a propulsat compania în AI şi Data Centere

    China a lansat o anchetă legată de legislaţia antitrust împotriva Nvidia, în timp ce rivalitatea geopolitică cu SUA continuă să crească în zona tehnologiilor de ultimă oră, precum inteligenţa artificială, scrie FT.

    Potrivit presei de stat, au fost analizate acordurile semnate de Nvidia în timpul preluării Mellanox, un gigant americano-israelian cu activităţi în reţelistică, din 2020. Autorităţile chineze au autorizat în mod condiţionat tranzacţia în valoare de 6,9 miliarde de dolari.

    Tranzacţia a crescut nivelul tehnologic al Nvidia în zona de data centere şi high computing. Totodată, în ultimii ani, Nvidia a devenit cel mai important jucător din spaţiul AI.

    Ancheta autorităţilor chineze a pornit la doar o săptămână după ce SUA a anunţat noi restricţii de export care vizează China, aceştia reacţionând prin interizcerea exportului de materiale rare către America.

    Restricţiile de export impuse de SUA au forţat Nvidia să vândă versiuni mai slabe ale produselor sale în China. Astfel, a devenit mai dificil pentru companiile chineze să concureze cu cele americane în privinţa inteligenţei artificiale.

    Cu toate acestea, consumatorii chinezi au cumpărat procesoare grafice produse de Nvidia în valoare de 5,4 miliarde de dolari în trimestrul trei al acestui an, reprezentând 15% din vânzările la nivel global.

  • Ce spune Lucian Romaşcanu, despre varianta „Nicuşor Dan susţinut la prezidenţiale”

    Varianta „Nicuşor Dan susţinut la prezidenţiale” s-ar putea să nu beneficieze de consens, spune, luni, purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romaşcanu, care adaugă că PSD nu a discutat încă despre „susţinerea cuiva anume în poziţia de candidat”.

    Întrebat dacă PSD ia în calcul să îl susţină pe Nicuşor Dan, în eventualitatea candidaturii acestuia la alegerile prezidenţiale, Lucian Romaşcanu a spus că nu „s-a discutat despre susţinerea cuiva anume în poziţia de candidat”, adâugând că varianta ar putea să nu beneficieze de „consens”.

    Cât despre „scenariul tandemului” cu liberalii, el a spus că orice scenariu este pe masă în acest moment, dar că „acel scenariu” a funcţionat „până la un anumit moment dat când conducerea de atunci a PNL-ului a decis să o ia pe alt drum”.

    „S-a dovedit că au reuşit să obţină jumătate din scorul pe care l-au avut atunci. Deci ce pot să spun mai mult? Orice este posibil, mai ales că suntem în situaţia în care vom avea, iarăşi de ales, când vor veni alegele prezidenţiale, între un candidat democrat şi un candidat din blocul suveranist”, a mai spus Lucian Romaşcanu.

  • Romaşcanu: Probabil că un partid pro-european va trebui să rămână în opoziţie

    Lucian Romaşcanu a spus luni noul Guvern va fi pus în funcţiune imediat după 21 decembrie şi că alegerile prezidenţiale ar putea fi organizate în primăvară.

    „Ministerele care pot iniţia HG pentru calendarul alegerilor sunt Ministerul de Interne şi Ministerul Justiţiei. (…) Înţeleg că sunt 75 de zile de organizare de la data stabilită, depinde de calendarul asumat de coaliţia pro-europeană din parlament la momentul respectiv. Probabil că undeva în primăvară este o dată rezonabilă în acest moment”, a spus Romaşcanu referindu-se la alegerile prezidenţiale.

    El susţine că un partid pro-european ar trebui să rămână în opoziţie.

    „Punctul meu de vedere, am văzut că şi domnul Nicuşor Dan a ieşit cu aceeaşi idee acum câteva zile, probabil că un partid pro-european va trebui să rămână în opoziţie, pentru a nu lăsa opoziţia integral în mâna celor care se autodenumesc suverani”, a spus purtătorul de cuvânt al PSD.

    Întrebat dacă este vorba de USR, el a răspuns: „Nu spun cine şi cum. Au fost foarte mulţi colegi care au spus fără USR, au fost colegi care au zis cu USR, vom vedea ce rezultă din negocieri”.

  • Romaşcanu: PSD va cere poziţia de prim-ministru

    „De obicei, funcţia de prim-ministru a Partidului Social-Democrat este ocupată de preşedintele Partidului Social-Democrat. Dar, deocamdată, discutăm poziţii, discutăm principii şi mai puţin despre un nume”, spune Romaşcanu.

    PSD va cere poziţia de prim-ministru şi prezenţa la guvernare cu mandatul lui Marcel Ciolacu, incluzând cinci principii fundamentale pe care va trebui să le accepte o eventuală coaliţie din care PSD face parte.

    Este vorba despre:

    – menţinerea ritmului investiţiilor la peste 100 de miliarde de lei anual

    – creşterea puterii de cumpărare prin continuarea reducerii inflaţii şi reducerii impozitării pe muncă, inclusiv plafonarea preţurilor la gaze, energie şi alimentele de bază

    – măsuri care se subscriu noţiunii de patriotism economic, continuarea susţinerii mediului privat românesc

    – industrializarea României

    – reforma statului, „începând de la un guvern mai suplu şi continuând cu debirocratizare.

    „Astea sunt cele cinci puncte fără de care Partidul Social-Democrat nu va intra la guvernare”, susţine purtătorul de cuvânt al PSD.

  • Ministerul Finanţelor a împrumutat luni de la bănci aproape 2 miliarde lei prin două licitaţii cu titluri de stat, la randamente de 6,87% şi 6,68% pe an

    Ministerul Finanţelor a împrumutat luni de la bănci aproape 2 miliarde lei prin două licitaţii cu titluri de stat, la randamente de 6,87% şi 6,68% pe an.

    În prima licitaţie, Finanţele au redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2027 şi au împrumutat de la bănci suma de 1,044 miliarde. lei, peste valoarea programată de 400 mil. lei, la o dobândă anuală de 6,87%. 

    La licitaţie au participat opt dealeri primari, adică cei care au cumpărat obligaţiunile, trimiţând oferte atât în cont propriu, cât şi în contul clienţilor persoane fizice şi juridice. 

    Volumul total al cererii a fost de 1,66 miliarde. lei. Rata cuponului a fost de 7,2%.

    Din suma totală adjudecată băncile au oferit în nume şi cont propriu 962 milioane lei, iar 30 milioane lei în contul clientilor.

    La cea de-a doua licitaţie, Ministerul Finanţelor a redeschis o emisiune de obligatiuni de stat scadentă în 2026 şi a împrumutat de la bănci suma de 885 milioane lei, la o dobândă anuală de 6,68%.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 1,15 mld, iar rata cuponului 6,30%.

    Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 860 milioane lei, iar  25 milioane lei în contul clientilor.