BusinessMagazin

Blog

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Rezultatele parţiale oficiale până la ora 7

    Ponderea voturilor valabil exprimate pentru fiecare candidat, în ordinea apariţiei pe buletinul de vot:

    Kelemen Hunor – 4,89%

    Klaus Iohannis – 30,54%

    Dan Diaconescu – 3,59%

    Victor Ponta – 40,01%

    William Brânză – 0,47%

    Elena Udrea – 5,29%

    Mirel Amariţei – 0,08%

    Teodor Meleşcanu – 1,26%

    Gheorghe Funar – 0,51%

    Szilagyi Zsolt – 0,83%

    Monica Macovei – 4,76%

    Constantin Rotaru – 0,28%

    Călin Popescu-Tăriceanu – 6,41%

    Corneliu Vadim Tudor – 3,74%

    Următoarele informaţii privind rezultatele parţiale ale alegerilor vor fi anunţate în cursul zilei de luni, la orele 11, 17 şi 20.

  • Surprize pentru un an fără alegeri

    Auzindu-l pe Victor Ponta că anticipează o nouă reducere a dobânzii de politică monetară de către BNR la şedinţa CA din 4 noiembrie, viitorul premier desemnat de Klaus Iohannis în echipa sa, juristul Cătălin Predoiu, l-a acuzat pe premier că vorbeşte în numele BNR „aşa cum a vorbit deseori în numele justiţiei“, încălcând astfel independenţa băncii centrale.

    Predoiu confunda evident ideea de antepronunţare ori de încercare de influenţare a justiţiei prin declaraţii politice cu expectaţiile privind reducerea dobânzilor de către BNR, expectaţii care sunt monedă curentă în estimările publice ale Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari sau în rapoartele băncilor.

    De partea cealaltă, premierul Ponta a evocat într-un interviu contextul inconştienţei fiscale dinainte de criză, amintind că „regimul Băsescu“ (fără a menţiona guvernul Tăriceanu) a ajuns să lase în urmă în 2009 un deficit bugetar de peste 8% din PIB, cifră de care – afirmă premierul – actualul ministru al bugetului, Darius Vâlcov, „s-a mirat şi el când i-am spus-o“. Mirarea evocată a ministrului responsabil de bugetul ţării nu poate da decât fiori, la cinci ani în care FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană şi presa economică au discutat îndelung despre acea cifră de deficit, iar România a suportat, tocmai pentru a o corecta, unul dintre cele mai dure programe de ajustare fiscală din Europa.

    Aceste exemple dau măsura calităţii discuţiilor despre economie în campania electorală; poate nicio altă temă nu e compromisă atât de tare ca economia în perioadele dinainte şi după alegeri, iar cea de faţă nu face excepţie. Înainte de turul al doilea al prezidenţialelor, la 14 noiembrie, INS va anunţa datele evoluţiei PIB în al treilea trimestru, care pot confirma recesiunea tehnică potrivit cifrelor din T1 şi T2 (-0,1%, respectiv -1%) sau, aşa cum s-a mai întâmplat la recalcularea retroactivă a PIB pe baza ajustării sezoniere odată cu introducerea unor noi date, să modifice în plus sau în minus rezultatele anterioare.

    Consilierul economic al premierului, Cristian Socol, a estimat, de pildă, că la recalcularea PIB pe baza datelor din T3 va reieşi că T1 a fost de fapt pe plus şi că, deci, recesiunea tehnică va fi fost pur statistică. Indiferent de rezultate însă, scenariul că o confirmare a recesiunii în ajunul turului al doilea al alegerilor îl va ajuta pe candidatul opoziţiei, în timp ce o infirmare sau depăşire a recesiunii îl va ajuta pe candidatul puterii poate fi valabil doar în teorie, întâi pentru că ambii candidaţi pot exploata după bunul plac datele (pentru tabăra puterii, esenţial e că oricum rămâne în vigoare creşterea economică anuală, iar pentru tabăra opoziţiei, INS poate fi oricând acuzat că ar coafa datele), iar în al doilea rând pentru că nişte date statistice nespectaculoase (spectaculoasă ar fi poate doar o redresare ori cădere a PIB cu peste 1-2%) nu mai pot clinti opţiuni electorale deja formate.

    Depăşind contextul electoral, cert e că previziunile economice cele mai recente păstrează perspectiva de creştere a PIB pentru anul acesta şi anul viitor, însă confirmă că ritmul ei a scăzut. Cel mai mult a redus prognoza ING Bank, de la 1,8% la 1,4% pentru 2014 şi de la 3% la 2,7% pentru 2015, ca efect al înrăutăţirii situaţiei din economia zonei euro.

    Economiştii de la Raiffeisen Bank vorbesc de o creştere de 1,5-2% în ipoteza în care atât în T3, cât şi în T4 economia ar creşte în ritm trimestrial cu cca 1-1,1%. BCR a revizuit prognoza de creştere a PIB pentru anul acesta de la 2,3% la 1,8% şi pentru anul viitor de la 3,3% la 3%, citând „nivelul foarte scăzut al investiţiilor publice şi pierderea de viteză a principalilor parteneri comerciali ai României“, conform lui Eugen Şinca, analist-şef al băncii.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Rezultatele parţiale oficiale centralizate până la ora 3

    Din totalul birourilor electorale judeţene au fost centralizate deja integral datele pentru 2 birouri – Bistriţa şi Dâmboviţa.

    Numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare candidat, în ordinea apariţiei pe buletinul de vot:

    Kelemen Hunor – 209.966 (3,87%)

    Klaus Iohannis – 1.634.985 (30,19%)

    Dan Diaconescu – 208.131 (3,84%)

    Victor Ponta – 2.142.957 (39,57%)

    William Brânză – 24.693 (0,45%)

    Elena Udrea – 280.454 (5,17%)

    Mirel Amariţei – 4.465 (0,08%)

    Teodor Meleşcanu – 63.894 (1,17%)

    Gheorghe Funar – 26.285 (0,48%)

    Szilagyi Zsolt – 34.152 (0,63%)

    Monica Macovei – 251.924 (4,65%)

    Constantin Rotaru – 15.881 (0,29%)

    Călin Popescu-Tăriceanu – 315.928 (5,83%)

    Corneliu Vadim Tudor – 201.300 (3,71%)

    Următoarele informaţii privind rezultatele parţiale ale alegerilor vor fi anunţate în cursul zilei de luni, la orele 9, 11, 17 şi 20.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Primele rezultate parţiale oficiale anunţate de BEC

    Numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare candidat, în ordinea apariţiei pe buletinul de vot:

    Kelemen Hunor – 76.160 (4,89%)

    Klaus Iohannis – 471.052 (30,29%)

    Dan Diaconescu – 55.946 (3,59%)

    Victor Ponta – 583.642 (37,53%)

    William Brânză – 7.390 (0,47%)

    Elena Udrea – 82.314 (5,29%)

    Mirel Amariţei – 1.259 (0,08%)

    Teodor Meleşcanu – 19.654 (1,26%)

    Gheorghe Funar – 7.959 (0,51%)

    Szilagyi Zsolt – 12.920 (0,83%)

    Monica Macovei – 74.136 (4,76%)

    Constantin Rotaru – 4.457 (0,28%)

    Călin Popescu-Tăriceanu – 99.787 (6,41%)

    Corneliu Vadim Tudor – 58.311 (3,74%).

    Următoarele informaţii privind rezultatele parţiale ale alegerilor vor fi anunţate la orele 5, 9, 11, 17, 20 din 3 noiembrie.

  • Băsescu cere demiterea lui Corlăţean şi Stanoevici pentru situaţia votului din diaspora. Ce răspunde MAE

    Şeful statului “constată, totodată, deficienţe în asigurarea formularelor pentru declaraţiile pe proprie răspundere în numeroase secţii de votare din ţară”.

    În aceste condiţii, Traian Băsescu consideră că se impune demisia ministrului Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, şi a ministrului delegat pentru Românii de Pretutindeni, Bogdan Stanoevici.

    În numeroase secţii de votare din străinătate, cetăţenii români nu şi-au putut exercita dreptul de vot pe parcursul zilei de duminică ori au fost nevoiţi să aştepte ore întregi la coadă, din cauza ritmului foarte lent de derulare a procedurilor. La unele secţii au fost reclamate insuficienţa numărului de ştampile ori de formulare pentru declaraţii pe propria răspundere (documente introduse anul acesta pentru prima dată şi care a trebuit să fie completate obligatoriu de alegătorii care au votat pe liste suplimentare, spre a evita fraudele bazate pe votul dublu sau multiplu).

    În replică, MAE a emis un comunicat în care arată că a propus organizarea a 294 de secţii de votare în întreaga lume, la fel ca la alegerile prezidenţiale din 2009, iar la stabilirea secţiilor de votare au fost avute în vedere considerente similare celor de la scrutinele anterioare organizate în străinătate.

    “De asemenea, au fost avute în vedere posibilităţile concrete de organizare pe plan local. În cazul Republicii Moldova, numărul de secţii a fost majorat de la 13 la 21, în cazul capitalei Franţei, Paris, numărul de secţii a fost dublat, în Marea Britanie numărul secţiilor de vot a crescut de la 8 la 11”, precizează ministerul.

    Pe baza estimărilor misiunilor şi a prezenţei la vot la scrutinele anterioare au fost trimise 600.000 buletine de vot pentru secţiile de vot din străinătate. Au mai fost expediate: formular proces verbal, 294 buletine de vot anulate,  formulare tabel electoral, timbre autocolante, ştampilele de control, ştampilele cu menţiunea VOTAT, model declaraţie pe proprie răspundere.

    MAE desemnează preşedinţii secţiilor de votare din străinătate şi întocmeşte lista cu propuneri de membri ai acestor birouri. Lista se întocmeşte la propunerea partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri şi care au membri în Parlamentul European. În cazul în care numărul persoanelor propuse de acestea este insuficient, lista este completată de Ministerul Afacerilor Externe cu alte persoane cu o bună reputaţie şi fără apartenenţă politică.

    “MAE nu are responsabilităţi în ceea ce priveşte derularea operaţiunilor de votare în interiorul secţiilor, aceste atribuţii revenind birourilor electorale. Preşedinţii secţiilor de votare din străinătate – chiar dacă sunt angajaţi MAE – nu se subordonează ministerului în acţiunile şi deciziile pe care le iau în organizarea votării. De-a lungul întregului proces de organizare a alegerilor, MAE colaborează strâns cu Biroul Electoral nr. 48 pentru Secţiile de Votare din Străinătate şi urmează întocmai deciziile acestuia şi ale Biroului Electoral Central”, justifică MAE.

    Ministerul subliniază că, spre deosebire de votul în ţară, votul în străinătate comportă două elemente suplimentare – completarea de către votant a unei declaraţii pe propria răspundere cu privire la faptul că nu a votat şi nu va mai vota la altă secţie de vot şi, respectiv, înscrierea votanţilor de către membrii biroului secţiei de votare într-un tabel electoral. “Aceste două operaţiuni implică un timp de votare mai lung decât în cazul votului în ţară. În aceste condiţii, timpul de aşteptare pentru cetăţenii care doresc să îşi exprime votul în străinătate este, din motive obiective, mai mare”, susţine MAE.

    Din această perspectivă, “decizia Biroului Electoral nr. 48 pentru Secţiile de Votare din Străinătate de a permite completarea declaraţiei pe proprie răspundere în proximitatea secţiei de votare pentru a fi ulterior semnată în secţie a dus la accelerarea procedurii de vot în străinătate”.

     

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Nou exit poll pentru ora 21 şi numărătorile paralele ale voturilor la PSD şi ACL

    Victor Ponta – 40,5%
    Klaus Iohannis – 30,7%
    Călin Popescu-Tăriceanu – 5,5%
    Elena Udrea – 5,3%
    Kelemen Hunor – 4,8%
    Monica Macovei – 4,5%
    Dan Diaconescu – 3,6%
    Corneliu Vadim Tudor – 3%
    Teodor Meleşcanu – 0,9%.

    De asemenea, vicepreşedintele PSD Liviu Dragnea a anunţat rezultatele numărătorii paralele a voturilor efectuate de PSD pe un număr de 80% din secţii de votare, pentru primii doi clasaţi:

    Victor Ponta – 41,01%
    Klaus Iohannis – 29,23%.

    Totodată, fruntaşul ACL Gheorghe Flutur a anunţat primele rezultate parţiale ale numărătorii paralele a voturilor efectuate de ACL la 1.001 secţii de votare dintr-un total de 18.550 de secţii:

    Victor Ponta – 38,42%
    Klaus Iohannis – 33,37%
    Călin Popescu-Tăriceanu – 5,33%
    Dan Diaconescu – 4,9%
    Elena Udrea – 4,85%
    Kelemen Hunor – 4,32%
    Monica Macovei – 3,36%
    Corneliu Vadim Tudor – 3,36%
    Teodor Meleşcanu – 0,96%.

    ACTUALIZARE ORA 3,30:

    Rezultatele numărătorii paralele a voturilor efectuate de PSD pe 100% din secţiile de votare:

    Victor Ponta – 40,51%
    Klaus Iohannis – 29,52%.

    Rezultatele numărătorii paralele a voturilor efectuate de ACL pe 98,69% din secţiile de votare (fără jumătate din secţiile de votare din diaspora):

    Victor Ponta – 40,61%
    Klaus Iohannis – 30,23%
    Călin Popescu-Tăriceanu – 5,39%
    Dan Diaconescu – 4,04%
    Elena Udrea – 5,17%
    Kelemen Hunor – 3,51%
    Monica Macovei – 4,34%
    Corneliu Vadim Tudor – 3,69%
    Teodor Meleşcanu – 1,1%.

    De notat că duminică, până la ora 23.00, s-au prezentat la vot la cele 294 de secţii din străinătate 153.677 de alegători, potrivit BEC. Pentru comparaţie, cel mai mare număr de votanţi în străinătate din istorie s-a înregistrat în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 2009, când au votat 147.754 de cetăţeni români.

  • Când ne lăudăm cu ce nu avem

    Ministrul pentru IMM Florin Jianu nu a ratat, nici el, momentul şi a început să transmită „mesaje extrem de puternice“ investitorilor români şi străini. Şi premierul Ponta, şi subordonatul său au ignorat, nu ştiu dacă voit sau nu, precizarea instituţiei financiare internaţionale, care anunţa că a schimbat metodologia şi că nu trebuie făcute corelări între raportul din acest an şi cel de anul trecut. Ministrul Jianu a fost întrebat de presă despre acest lucru, iar replica a fost că trebuie privit la „ansamblul măsurătorii“. O să o facem, îndată.

    Înainte însă, câteva precizări. Mediul de afaceri din România este mai puţin primitor decât cel din ţările baltice, din Macedonia, Polonia, Muntenegru, Bulgaria, Cehia şi chiar Rwanda, dar devansăm Slovenia, Ungaria, Turcia, Italia, Grecia şi Rusia. Ne situăm pe poziţia 171 din 189 de ţări în ceea ce priveşte conectarea la electricitate, pentru care sunt necesare 7 proceduri şi 223 de zile. Ocupăm penultimul loc din UE la costul importurilor – 1.495 dolari pe container, puţin peste Slovacia, cu 1.500 dolari pe container. Ocupăm una dintre ultimele poziţii la avizele necesare pentru construcţii: o companie trebuie să îndeplinească 14 proceduri şi are nevoie de 255 de zile. Punctăm bine la îmbunătăţirea sistemului de plată a taxelor, accesul la credite, înfiinţarea unei firme şi rezolvarea insolvenţelor.

    Să privim acum nu chiar tot „ansamblul măsurătorii“, pentru că nu avem nici viziunea, nici putinţele membrilor guvernului, ci doar câteva aspecte. Un aspect al atractivităţii mediului de afaceri este numărul de companii nou înfiinţate. În perioada ianuarie-septembrie 2014 totalul înmatriculărilor de noi companii a scăzut cu 21,5%, de la 100.685 la 79.000. Ilfovul este singurul judeţ în care înmatriculările au crescut, cu 1,56%, în rest scăderile sunt de doi digiţi sănătoşi. Pe domenii de activitate, numărul noilor companii a scăzut mai peste tot, cu excepţia a trei categorii. În agricultură şi în producţia de energie scăderile sunt de peste 80% (de la 20.000 de noi companii în nouă luni din 2013 la doar 3.000 în 2014 în cazul agriculturii). Dinamica noilor companii este mai scăzută chiar faţă de 2009 şi 2010, ani grei, de criză economică serioasă pe plan mondial. Investiţiile străine băltesc în zona de 2 miliarde pe an de ceva vreme, de ani buni, undeva la o cincime din nivelurile atrase înainte de declanşarea crizei.

    În 1989 PIB per capita era acelaşi şi în România, şi în Slovacia, de circa 1.400 euro. În 25 de ani respectivul indicator a ajuns în România la 7.400 de euro, dar la 13.000 de euro în Slovacia.

    La ora când scriu aceste rânduri mai suntem în campania electorală aferentă primului tur al alegerilor şi o să pun entuziasmul ministeriabililor români pe seama acesteia. Şi, sincer, dacă aş şti toate cele de mai sus, cu bune şi rele, cu creşteri de 25 sau doar de 2 locuri, dar cu multitudinea problemelor, de la încasări bugetare la infrastructură, mai că i-aş cere şi eu, asemenea premierului, de băut ministrului Jianu. Dar de necaz.

    Pe la 1500 un ins pe nume Hieronymus Bosch picta o alegorie, „Corabia nebunilor“ pe numele ei, cu care ilustrez.

  • Cum a devenit şeful eMAG, Iulian Stanciu, cel mai admirat CEO din România

    400 de oameni sunt angajaţi doar anul acesta, din cei peste 1.000 (între care sârbi, croaţi, urcraineni, bosniaci, unguri, bulgari, polonezi, tunisieni) care lucrează în birourile care ocupă două etaje şi jumătate din clădire, şi Stanciu spune că până la finalul anului va trebui să extindă spaţiile cu încă jumătate de etaj. Cei 400 de noi oameni au fost recrutaţi pentru a susţine evoluţia eMAG, o companie pentru care previziunile referitoare la cifra de afaceri în curs se apropie de 300 de milioane de euro şi care va ajunge anul viitor, conform lui Stanciu, la 500 de milioane de euro; „uite, asta e o cifră despre care nu am mai vorbit cu alţi jurnalişti“.

    Când ajune la miliard? „Destul de repede“, şi râde. „Pare o realitate şi simt că putem ajunge acolo. Cu toate cumpaniile, adunate, dar nu consolidate, ne apropiem anul acesta de un miliard de dolari“, spune, relaxat, antreprenorul, care pare a avea clar definit traseul pentru următorii ani. Fără să fie forfotă, în firmă se munceşte asiduu. „Suntem mai dezinvolţi, uneori sunt şi skateri pe-aici, puteţi vedea şi oameni în pantaloni scurţi. Sunt copiii care au venit în practică şi au rămas“, spune Stanciu, care nu este adeptul stilului de management scorţos, poartă blugi şi întreabă „dacă pentru poze e mai bine să-şi pună sacoul“.  Povesteşte că îşi încurajează colegii să meargă în zona amenajată pentru tenis de masă, că eMAG are o fundaţie care sprijină proiecte de educaţie şi sportive („şi eu am început să alerg de mai bine de un an, în weekend particip la maraton“), că mulţi angajaţi vin pe bicicletă la serviciu şi eMAG a amenajat vestiare şi duşuri pentru ei. În niciun birou nu ia nimeni poziţia drepţi la apariţia lui, iar unii îl salută în trecere; cineva îl îndeamnă să încerce ochelarii Oculus şi, deşi pare tentat, ezită şi spune că nu are vreme. Cum arată o zi obişnuită de muncă? „Nicio zi nu e obişnuită“, spune zâmbind iar Stanciu şi dă drept dovadă ziua anterioară, când a avut şase întâlniri, dintre care două în afara sediului.

    ALGORITMUL ADMIRAŢIEI
    Cele cinci ediţii ale catalogului 100 cei mai admiraţi CEO din România sunt dovada că admiraţia nu este un dat şi poate fi influenţată de varii factori; de la an la an clasamentul se schimbă. Faţă de anul trecut sunt 37 de noi intrări în rândul celor mai admiraţi 100, iar antreprenorii câştigă din ce în ce mai mult teren. „Ar trebui să diferenţiaţi angajaţii din corporaţii de antreprenori, care îşi asumă riscuri mai mari“, spunea săptămâna trecută o antreprenoare de 36 de ani. Cred că mediul de afaceri a făcut deja acest lucru, dovadă că pe primul loc în clasamentul celor mai admiraţi manageri se află în 2014 un antreprenor, după ce poziţia a fost ocupată în 2010 şi 2011 de Mariana Gheorghe, CEO al Petrom (acum locul cinci), şi apoi, în 2012 şi 2013, de Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank (acum pe locul doi).

    În plus, jumătate dintre cei mai admiraţi 100 de manageri din mediul privat sunt antreprenori, exact 50 de persoane, mai mulţi decât anul trecut (43). Plusul este şi mai mare faţă de prima ediţie, din 2010, când în top 100 admiraţi erau doar 38 de antreprenori. Mai mult, acum între primii zece clasaţi sunt şase antreprenori, în timp ce în urmă cu cinci ani erau doar trei.

    Pentru a ajunge în vârful clasamentului, Iulian Stanciu a avansat patru poziţii faţă de clasamentul din 2013 şi spune despre asta că „a fost o surpriză plăcută, mai ales că nu am făcut nimic pentru asta. Mă onorează votul şi cred că un aport mare l-a avut compania, nu e vorba doar de mine. eMAG este văzut ca o chestie nouă, cool, un brand apreciat de români, un succes românesc şi peste hotare şi cred că eu sunt unul dintre reprezentanţii vizibili ai companiei“. Antreprenorul povesteşte că în momentul în care s-a implicat în activitatea companiei aceasta era pe un trend descendent.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Prezenţa la vot până la ora 21, aproape egală cu cea din 2009

    În mediul urban, prezenţa a fost de 51,64%, mai mare decât cea de la primul tur al alegerilor din 2009 (51,50%).

    În mediul rural, prezenţa a fost de 52,31%, mai mică decât în 2009 (56,30%)

    Cea mai mare prezenţă se înregistra în judeţele Ilfov – 65,38%, Sibiu – 58,57%, Olt – 58,28%, Teleorman – 57,28%. Cea mai scăzută prezenţă se înregistra în Satu Mare – 42,81%, Covasna – 43,12%, Maramureş – 43,39%. Harghita – 44,06%.

    Prezenţa la vot în Capitală la ora 21 a fost de 54,29%. În sectorul 1 prezenţa la vot a fost de 60,77%, în sectorul 2 – 55,29%, în sectorul 3 – 49,71%, în sectorul 4 – 54,10%, în sectorul 5 – 50,84% şi în sectorul 6 – 57,56%.

    La primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2009, prezenţa la vot în Capitală, la ora 21, era de 50,09%.

    Informaţiile privind rezultatele parţiale ale alegerilor vor fi anunţate de Biroul Electoral Central începând cu orele 2, 5, 9, 11, 17, 20 din 3 noiembrie.

    Numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente pentru alegerile prezidenţiale de duminică, 2 noiembrie este de 18.284.326, potrivit datelor comunicate sâmbătă de către Autoritatea Electorală Permanentă.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 3 – 9 noiembrie

    3.11
    BNR publică situaţia rezervelor valutare ale României pentru luna octombrie

    4.11
    Şedinţa CA al BNR pe probleme de politică monetară şi aprobarea Raportului asupra inflaţiei

    4.11
    INS prezintă datele privind înmatriculările noi de vehicule rutiere în al treilea trimestru

    6.11
    Reuniunea Eurogroup (Bruxelles)

    6.11
    Reuniunea de politică monetară a Consiliului BCE (Frankfurt)

    6.11
    Conferinţa europeană privind energia sustenabilă în Asia Centrală (Bruxelles)

    7.11
    INS publică indicii valorici ai cifrei de afaceri şi ai comenzilor noi din industrie pe primele 9 luni

    7.11
    Reuniunea Ecofin (Bruxelles)

    9.11
    Eurostat difuzează datele privind preţurile locuinţelor în UE şi zona euro în al doilea trimestru

    9.11
    Concert Jack White (Romexpo Bucureşti)