BusinessMagazin

Blog

  • Cinci muncitori de la Autoliv Braşov intoxicaţi cu o substanţă necunoscută, transportaţi la spital

    Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Braşov, lt. Ciprian Sfreja, cinci persoane – trei bărbaţi şi două femei – care lucrau într-o hală a fabricii Autoliv au fost preluaţi de trei echipaje SMURD şi două ambulanţe, fiind transportaţi la spital pentru investigaţii, toţi cinci fiind conştienţi, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Una dintre femei a acuzat stare de ameţeală şi vărsături, iar restul erau mai mult panicaţi. Toţi erau conştienţi şi au fost transportaţi la spital pentru investigaţii. Deocamdată, nu se ştie care a fost cauza, dacă a fost vorba despre o intoxicaţie cu o substanţă sau li s-a făcut rău după ce au luat cina“, a spus Sfreja.

    De asemenea, toţi muncitorii care se aflau în hală, respectiv 140 de persoane, au fost evacuaţi de pompieri şi aerisită încăperea, însă nu s-au descoperit nereguli.

    Acesta este al doilea incident similar petrecut la societatea Autoliv, după ce, în 26 septembrie, la filiala din Prejmer a Autoliv, 28 de angajaţi ai fabricii au ajuns la spital cu stări de ameţeală şi greaţă.

    Autoliv SRL, companie cu capital suedez, este firma cu cei mai mulţi angajaţi din judeţ – 5.333 – şi are o cifră de afaceri de peste 2,1 miliarde lei înregistrată în 2013, potrivit Institutului Naţional de Statistică Braşov. Compania a fost înfiinţată în 1997 la Braşov şi şi-a extins aria de desfăşurare şi în alte localităţi din ţară precum Prejmer, Lugoj, Timişoara, Sfîntu Gheorghe şi Reşiţa.

    În fabricile din România, suedezii produc centuri de siguranţă, chingă pentru centurile de siguranţă, generatoare de gaz pentru airbag, module de airbag, dar şi airbaguri şi volane. Autoliv România produce în principal pentru pieţele externe, pentru clienţi precum BMW, Volkswagen, Renault, Ford sau Daimler.

  • Papa Francisc îi îndeamnă pe liderii G20 să exercite presiuni asupra susţinătorilor jihadiştilor

    “Lumea întreagă aşteaptă de la G20 un acord tot mai larg care ar putea conduce, prin intermediul sistemului legal al Naţiunilor Unite, la încetarea definitivă a agresiunii injuste împotriva unor diferite grupări religioase şi etnice din Orientul Mijlociu”, scrie papa în această misivă adresată premierului australian Tony Abbott, gazda summitului care va avea loc la Brisbane pe 15 şi 16 noiembrie.

    Referindu-se la creşterea influenţei organizaţiei Stat Islamic în Siria şi în Irak, papa argentinian apreciază că “soluţia nu poate fi exclusiv de natură militară” şi subliniază că trebuie, înainte de toate, de pus capăt sprijinului pe care grupările teroriste îl primesc pe cale “politică” sau prin intermediul “comerţului ilegal cu petrol şi livrărilor de arme şi tehnologii”.

    În scrisoare, Papa le cere participanţilor la summitul G20 să nu se limiteze la “declaraţii de principiu” şi le reaminteşte, totodată, că excluderea economică şi socială, în principal şomajul în rândul tinerilor, favorizează “activitatea infracţională şi chiar recrutarea de terorişti”.

    În plus, Suveranul Pontif denunţă “forme de agresiune mai puţin evidente dar, la rândul lor, reale şi grave”, menţionând, în special, “abuzurile sistemului financiar”.

    Este pentru a doua oară când papa Francisc trimite o scrisoare înainte de deschiderea unui summit G20. Înainte de deschiderea summitului de la Sankt Petersburg, care a avut loc în septembrie 2013, el i-a scris preşedintelui rus Vladimir Putin pentru a invita statele membre G20 să “abandoneze căutarea inutilă a unei soluţii militare” la conflictul din Siria.

    La acea vreme, Washingtonul şi Parisul intenţionau să atace regimul preşedintelui sirian Bashar al-Assad în contextul unui atac chimic în apropiere de Damasc care s-a soldat 1.429 de morţi, conform Statelor Unite.

  • Un timişorean a luat o idee de la Google şi a dezvoltat o afacere pe care o va vinde cu milioane de dolari

    Un antreprenor din Timişoara dezvoltă o platformă despre care crede că va valora „milioane de dolari“ în următorii cinci ani. 

    „Orice tip de formular pe care îl vedeţi pe site-uri poate fi făcut la noi“, explică Florin Cornianu, cofondatorul afacerii 123ContactForm, produsele pe care le realizează prin intermediul platformei pe care a fondat-o în Timişoara împreună cu Tudor Bastea, colegul său de facultate.

    Serviciul, exclusiv online, permite utilizatorilor fără cunoştinţe tehnice să îşi creeze formulare web – de la cele de contact, pe care le vedem pe toate site-urile, până la chestiuni mai complexe – chestionare, formulare de colectare a plăţilor sau teste pentru instituţii de învăţământ.

    Fondată în urmă cu şapte ani şi având ca obiectiv cucerirea pieţelor externe, afacerea s-a dublat de la an la an, ajungând ca în prezent să aibă 500.000 de utilizatori din peste 180 de ţări, 40 de angajaţi şi venituri de circa un milion de lei (250.000 de euro), potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Pe această nişă, firma ocupă locul cinci, fiind surclasată de jucători precum Google Forms, Wufoo sau JotForm. De la produsul propriu-zis, care este formularul final, cei doi antreprenori au adăugat încă un strat şi o suită de setări care permit afişarea câmpurilor şi au făcut posibilă conectarea cu servicii populare de pe net, dar şi integrarea de procesatoare de plată precum PayPal. Firma oferă formularele fie gratuit, fie cu un preţ de 14,95 sau 29,95 dolari lunar, variind în funcţie de numărul de formulare incluse, capacitatea de stocare, numărul de subscripţii incluse, integrarea sistemului de plată şi alte facilităţi specifice. Timişorenii se adresează clienţilor companii mici din zona de dezvoltare web, organizatori de evenimente, vânzători online, instituţii educaţionale.

    Cei doi s-au lansat în antreprenoriatul online în 2002, când erau încă studenţi la Facultatea de Informatică din cadrul Universităţii din Timişoara, când făceau diferite produse online pe care le vindeau vorbitorilor de limba engleză. În 2005, s-au angajat la o multinaţională din Timişoara, iar în 2008, când vânzarea produselor pe care le realizau a început să egaleze veniturile salariale, au hotărât să renunţe la statutul de angajator şi să se dedice antreprenoriatului. „În momentul în care am făcut această alegere, afacerea nu a mai funcţionat şi a trebuit să o luăm de la zero cu un alt produs“, îşi aminteşte Cornianu.

    Au văzut că există produse similare în zona de site-uri de formulare, astfel că au urmat acest model şi au început şi ei să le construiască, reuşind să crească cu 100% pe an. Potrivit spuselor antreprenorului, compania nu a avut nevoie de investiţii foarte mari, iar cele pe care le-au făcut au fost prin bootstrapping. Cel mai dificil moment a fost cel în care au crescut echipa la peste 10 persoane, potrivit lui Cornianu. „A trebuit să facem o schimbare de mentalitate şi să devenim manageri, iar adaptarea la acest lucru a fost destul de dificilă“, îşi aminteşte el. În 2010 au atras atenţia unui angel investor, Adrian Gheară, care a intrat în acţionariatul companiei şi a condus la îmbunătăţirea produsului, la angajarea de oameni şi la mutarea într-un birou mai mare.

    „În rest, compania nu a avut nevoie de investiţii, s-a autosusţinut şi este în continuare profitabilă“, spune antreprenorul, care consideră că „în România oamenii ar trebui să se dedice construirii unui produs în loc să alerge după bani“.

    În urmă cu doi ani, au început să colaboreze cu furnizorul de soluţii de comerţ electronic Avangate pentru a-şi înlesni procesul de facturare pentru clienţii de pe toate continentele. Astfel, dacă unii dintre clienţi nu reuşeau până atunci să plătească din varii motive, prin Avangate au reuşit să adune încasările de la clienţi într-un procent apropiat de 100%.

    Încasările au crescut astfel de zece ori şi au reuşit să se extindă în 180 de ţări. „Dacă până atunci reuşeam să facturăm doar în Statele Unite ale Americii, am reuşit astfel să găsim soluţii dedicate pentru ţări cu diferite particularităţi precum Malaiezia şi Brazilia.“ 50% din vânzări se realizează în Statele Unite ale Americii şi în Canada, urmate de Australia, Regatul Unit, Olanda, Franţa sau ţările nordice. În total, vânzările din afara ţării sunt de 98%.

    Nu vede niciun dezavantaj în faptul că locuiesc în Timişoara. Din contră, au acces la forţă de muncă mai uşor, deşi dezvoltatorii de software sunt în continuare mai greu de găsit şi mai scumpi – pentru restul posturilor există însă foarte mulţi aplicanţi. „Businessul nostru implică o foarte mare segmentare a echipelor, dezvoltare, marketing, customer support şi nu am avut probleme, am găsit oameni serioşi.“

    Chiar dacă se fereşte să ofere cifre, Florin Cornianu crede că, peste cinci ani, compania va fi evaluată la milioane de euro. Pentru perioada următoare, ia în calcul doar creşterea continuă: „Locul 1 nu este neapărat accesibil, acolo sunt competitori cu fonduri serioase în spate, dar targetul nostru este să ne consolidăm poziţia şi să obţinem cât mai multă cotă de piaţă de la competitori, or asta cred că putem face în doi-trei ani“.

  • BEC îşi menţine poziţia faţă de posibilitatea înfiinţării de secţii suplimentare în străinătate

    BEC menţionează, într-un comunicat remis marţi seară, că în urma întâlnirii oficialilor Biroului cu reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe a fost înaintată o adresă, care a fost analizată şi supusă votului şi deciziei.

    “La adresa anterioară a Ministerului Afacerilor Externe (…) transmisă Biroului Electoral Central prin intermediul Biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi având acelaşi obiect, respectiv solicitarea de a se preciza dacă Hotărârea nr 4H/2014 «permite emiterea, în condiţii de legalitate, a unui ordin de completare a listei secţiilor de votare din străinătate», Biroul Electoral Central a răspuns în mod direct Ministerului Afacerilor Externe prin adresa nr. 1391/C/7.11.2014 şi îşi menţine punctul de vedere exprimat prin această adresă”, se arată în comunicatul BEC.

    În răspunsul citat de BEC şi adresat MAE în 7 noiembrie se precizează că în urma discuţiei membrilor BEC cu ministrul Titus Corlăţean au fost adoptate decizii şi hotărâri care să clarifice normele legale în privinţa posibilităţii înfiinţării de secţii de votare suplimentare în diaspora.

    De asemenea, BEC mai precizează: “Comunicatele emise de Biroul Electoral Central reprezintă poziţia oficială a acestuia şi un mijloc de a aduce la cunoştinţă publică hotărârile şi deciziile adoptate de acest organism colegial, în limitele atribuţiilor sale legale”.

    MAE a menţionat mai multe puncte, primul dintre acestea referindu-se la “posibilitatea ca membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare care nu se prezintă în ziua votului să poată fi înlocuiţi cu persoanele propuse de MAE”.

    Răspunsul BEC face referire, potrvit comunicatului de marţi seară, la faptul că Biroul şi-a menţinut punctul de vedere exprimat anterior, respectiv că în cazul în care numărul maxim de membri din secţiile de votare din străinătate nu este întrunit acesta poate fi completat din lista întocmită de MAE.

    Altă propunere a MAE a fost ca în tabelul pe care sunt înscrişi alegătorii care votează, adică lista suplimentară, să fie înscrise doar datele privind nume şi prenume, CNP şi localitatea de domiciliu.

    Acest lucru ar fi însemnat să nu fie completate datele din secţiunile privind “tipul, seria şi numărului actului de identitate” sau “semnătura”, acestea fiind celelalte rubrici din tabelul stabilit în anexa la HG 709/2014. În acest caz BEC a menţionat că solicitarea excedează atribuţiile BEC, iar schimbarea modelului listei de votare se poate face doar printr-un act normativ “cu cel puţin aceeaşi forţă juridică”, adică printr-o hotărâre de Guvern cum este cea care stabileşte actuala formă a tabelului.

    MAE a mai întrebat BEC dacă există posibilitatea legală “ca unele secţii de votare să îşi desfăşoare activitatea la al doilea tur de scrutin la alte adrese, fără schimbarea numărului secţiei de votare şi a celorlalte elemente constitutive”.

    În acest caz, BEC a precizat că, potrivit legii, organizarea şi numerotarea secţiilor din străinătate reprezintă o atribuţie exclusivă a Ministerului Afacerilor Externe.

    Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat, marţi, că a cerut BEC “un temei legal” pentru înfiiinţarea de noi secţii de vot în diaspora şi permisiunea de a schimba adresa unor secţii, apreciind că “o bună organizare” ar putea duce la un număr de 350.000 de votanţi în turul II.

    “Am cerut (BEC – n.r.) să ni se dea fără echivoc temeiul legal pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate, precum şi procedurile aferente şi termenele legale de înfiinţare şi constituire sau contestare a birourilor electorale”, a precizat, la Realitatea TV, Teodor Meleşcanu.

    Noul ministru a spus că a mai propus BEC “adoptarea unor măsuri relativ simple, care au însă ca obiectiv să faciliteze foarte mult derularea procesului electoral”, una fiind permisiunea înlocuirea reprezentanţilor partidelor politice care nu se prezintă în ziua alegerilor în comisia de votare.

  • Republica Moldova şi-a prelungit contractul de aprovizionare cu gaze naturale din Rusia

    Chişinăul şi Moscova, care întreţin relaţii tot mai tensionate, întârziau să se pună de acord asupra unui contract. Contractul actual, care datează din 2006, a expirat în 2011, iar de atunci este prelungit anual in extremis.

    Acest contract, la fel ca al altor ţări europene, este indexat la preţul petrolului. Astfel, preţul stabilit pentru primul trimestru din 2015 a scăzut la 332 de dolari pentru mia de metri cubi, de la 378 de dolari cât era anul trecut.

    Prin comparaţie, Ucraina vecină s-a confruntat, după venirea la putere a proeuropenilor, cu o creştere a preţului gazelor naturale ruseşti de la puţin peste 300 de dolari la aproape 500 de dolari. După luni de conflict, Kievul şi grupul rusesc Gazprom tocmai au semnat un acord la un preţ de 378 de dolari pe mia de metri cubi până la sfârşitul lui martie.

    “Am reuşit să garantăm stabilitatea livrărilor de resurse energetice şi securitatea energetică a ţării, ceea ce este deosebit de important în contextul regional actual”, şi-a exprimat satisfacţia ministrul moldovean al Economiei Andrian Candu.

    Numărul doi din ierarhia Gazprom Aleksandr Medvedev a subliniat, la rândul său, că acordul semnat marţi corespunde “condiţiilor de piaţă”, fiind în favoarea consumatorilor moldoveni, dar şi ai celor din ţărilor baltice, a căror aprovizionarea tranzitează în parte teritoriul moldovean.

    Republica Moldova, o fostă republică sovietică situată între Ucraina şi România, tocmai a semnat un acord de asociere cu Uniunea Europeană (UE) care prevede o zonă de liber-schimb.

    Ea consumă aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, pe care le importă din Rusia. Regiunea separatistă moldoveană Transnistria, pe teritoriul căreia se concentrează esenţialul industriei moldovene, consumă aproape două miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an.

  • Povestea arhitectului ajuns patron de restaurant după ce criza l-a forţat să renunţe la meserie

    Matei Ionescu este de profesie arhitect şi primul business pe care l-a construit a fost în domeniu. Apoi, s-a extins în publicitate, iar în 2009, când criza începea să îşi arate colţii, a pariat pe HoReCa, pentru că, spune el, românii beau şi mănâncă şi de tristeţe, şi de fericire.

    Astăzi, antreprenorul deţine două restaurante şi o sală de evenimente sub brandul Gargantua, dar şi businessul de livrare la domiciliu Pizzicato. Pe lista de planuri viitoare se numără un restaurant fusion, sub un nou brand. „Am descoperit la Londra mai multe restaurante fusion cu influenţe asiatice şi ne-am gândit (împreună cu soţia sa, n.red.) că am putea testa conceptul pe piaţa locală. Este un plan pentru 2015, în prezent căutăm spaţii.“

    Antreprenorul vizează deja 3-4 spaţii în zona centrală şi de nord a Bucureştiului, unde locuiesc românii cu venituri peste medie care ar urma să devină şi clienţii restaurantului.

    Pentru acest nou local Matei Ionescu vrea să testeze un nou brand – pe care nu vrea să îl facă deocamdată public. Pentru brandurile Gargantua şi Pizzicato, dezvoltarea se va face intensiv, nu extensiv: nu vor fi deschise localuri noi, ci vor fi îmbunătăţite rezultatele celor deja existente.

    După ce a absolvit Facultatea de Arhitectură antreprenorul a lucrat în consultanţă în arhitectură, având pe lista de clienţi atât companii private mari, cât şi instituţii guvernamentale. Apoi, a început să dezvolte şi proiecte individuale, printre care, aminteşte el, un proiect rezidenţial pe malul lacului Floreasca. Compania de arhitectură o mai are şi astăzi, însă aceasta a trecut în plan secundar, la fel ca şi businessul de producţie publicitară dezvoltat începând cu 1994.

    „În 2008, când am simţit că piaţa de publicitate începe să scadă, am decis să ne orientăm spre zona de food pentru că, indiferent de vremuri, restaurantele şi afacerile din această industrie au fost cele care au suferit cel mai puţin.“ Iniţial, s-a orientat către zona de automate (vending machines), însă a găsit acolo o piaţă puternic competitivă. Mai mult, pentru businessul pe care voia să îl dezvolte, avea nevoie şi de o bucătărie proprie.

    Astfel, în 2009 a apărut Gargantua în inima Bucureştiului, la intrarea în parcul Grădina Icoanei. „Am avut avantajul spaţiului, aici funcţiona anterior o gelaterie. De fapt, locul acesta este cel care m-a convins să intru în acest business”, recunoaşte Matei Ionescu. Restaurantul este deschis pe un teren concesionat pe termen lung şi are circa 150 de locuri vara şi 98 iarna. Povestea spaţiului din Grădina Icoanei este controversată: în 2007, consilierul local de la sectorul 2 şi prim-vicepreşedinte al UNPR sector 5, Silviu Măndescu, a concesionat 180 de metri pătraţi din parcul Grădina Icoanei pe 350 de euro pe lună cu aprobarea primarului Neculai Onţanu, lucru contestat de alţi consilieri din primărie, conform cotidianul.ro. Ulterior, spaţiul concesionat a fost preluat de Gargantua.

    Matei Ionescu a decis să folosească terenul boem, dezvoltând un restaurant cu inspiraţie franceză: „De la început am vrut un bistro de inspiraţie franceză, şi de aici ne-a venit ideea cu numele Gargantua.“ Încă de la început localul a fost gândit pentru a fi divizat în două zone, una de cafenea şi una de restaurant, cele două fiind separate de bar. Un alt aspect pe care l-a luat în considerare Matei Ionescu a fost stilul restaurantului: „În domeniul acesta există două abordări, cea franceză în care angajaţii vorbesc clienţilor cu dumneavoastră, mesele au faţă de masă, iar ospătarii au ţinută oficială, şi cea americană. Aceasta din urmă pariază pe o abordare prietenoasă, dar impersonală“. În cazul Gargantua, antreprenorul a optat pentru prima abordare, deoarece „românii sunt formali şi preferă ca masa să fie luată într-un cadru elegant“.

    Meniul Gargantua a fost construit pentru a se adresa tuturor clienţilor, indiferent de vârstă şi de venituri, însă, în medie, pentru o masă completă un client plăteşte circa 100 de lei. Zilnic, restaurantul are între 100 şi 200 de clienţi care se împart în mod egal între prânz şi cină. „Avem şi clienţi care vin dimineaţa, pentru micul dejun, însă aceştia sunt mai puţini şi de regulă vin să îşi bea cafeaua şi să citească ziarul. Românii iau mai degrabă două cine decât un mic dejun la ora opt.“ Matei Ionescu spune că aceasta este mentalitatea tipică sud-europenilor, respectiv a spaniolilor, italienilor şi grecilor, care preferă să petreacă până noaptea târziu.

  • Gala CEO Awards: pariurile trecute şi viitoare ale Business Magazin

    A cincea ediţie a catalogului 100 cei mai admiraţi CEO din România realizat de Business Magazin a adus în fruntea clasamentului, pentru prima dată, un antreprenor. Iulian Stanciu, CEO al eMAG, cel mai mare retailer online de pe piaţă, a primit în 2014 cel mai mare număr de voturi din partea mediului de afaceri privat din România.

    Cu ocazia lansării catalogului, Business Magazin a organizat Gala CEO Awards, în cadrul căreia au fost acordate zece premii speciale, pentru a celebra aniversarea a 10 ani a revistei, şi alte cinci premii pentru managerii care au întrunit admiraţia mediului de afaceri privat din România. Gazdele evenimentului au fost Ioana Matei şi Răzvan Mureşan, redactori la Business Magazin, şi Cristian Hostiuc, director editorial la Ziarul Financiar şi Business Magazin, care au prezentat poveştile celor care transformă vizibil România prin energia şi creativitatea lor.

    Cinci premii speciale au fost acordate celor care au fost prezenţi de-a lungul anilor în paginile revistei şi cariera lor a confirmat că miza revistei a fost corectă. Primul premiu al categoriei „Evoluţie şi revoluţie“ a fost atribuit lui Liviu Dan Drăgan, CEO la Totalsoft, părintele Charisma, suită de aplicaţii prin care se deruleză 10% din PIB-ul României. „Vă mărturisesc că în 20 de ani de Charisma, sau Totalsoft, nu m-am considerat un CEO nici puternic, nici inspirat, nici de succes. Am avut o ambiţie nebunească, poate copilărească, de a crede într-o poveste despre cum poţi să faci business românesc atât în România cât şi în afară“, a declarat Drăgan în cadrul evenimentului.

    Sergiu Biriş, cofondator al Liverail, a spus la primirea premiului: „Povestea noastră cu Business Magazin este foarte interesantă. În 2007, când am pornit afacerea, aveam 24 de ani şi am apărut pe coperta revistei deşi nu ştiam că pozăm pentru copertă. Mă bucur că s-a întâmplat aşa pentru că am fost descoperiţi de investitorul nostru Alexis Bonte şi afacerea s-a dezvoltat foarte mult“. Ideea lui Sergiu Biriş şi a lui Andrei Dunca, pornită în 2007 şi despre care Business Magazin a scris chiar de atunci, a fost cumpărată de Facebook pentru 500 de milioane de dolari, cea mai mare tranzacţie din România în IT.

    Al treilea premiu special i-a fost atribuit lui Călin Drăgan, representative director, president şi CEO al Coca-Cola East Japan, o afacere de 4 miliarde de dolari şi cu 8.000 de angajaţi. Călin Drăgan a spus într-o înregistrare video: „Un foarte mare mulţumesc pentru surpriza extraordinar de plăcută. Pentru mine este o chestiune fantastică, pentru că, aşa cum spunem noi, românii, «ochii care nu se văd se uită», iar eu sunt plecat de aproape patru ani din ţară.

    Business Magazin este o revistă care şi-a făcut pe deplin datoria în presa de business pe parcursul ultimilor zece ani şi pentru mine a fost un punct de referinţă atunci când îmi doream o informaţie precisă, la obiect şi mai cu seamă promptă. Business Magazin şi-a păstrat un echilibru pe parcursul a tot ce s-a întâmplat în ultimii zece ani în România. În urmă cu zece ani am preluat conducerea afacerilor din România şi fiecare moment important din cariera mea profesională a fost marcat în Business Magazin.“

    Un alt premiu a fost atribuit lui Dragoş Dinu, CEO al Ţiriac Holding, responsabil de activitatea a peste 15 firme cu activităţi în domenii variate, de la auto şi imobiliar până la leasing, property management sau energie, cu afaceri cumulate de 500 de milioane de euro. „E un premiu care aparţine cel puţin în aceeaşi măsură şi echipelor cu care am lucrat. Dacă ştim să anticipăm nevoile clienţilor noştri, premiile acestea vor continua să curgă“.

    Cel de-al cincilea premiu al categoriei „Evoluţie şi revoluţie“ a fost atribuit antreprenorului Dragoş Pavăl, prezent încă din 2010 pe coperta Business Magazin, acela fiind anul în care a devenit nu numai liderul segmentului de bricolaj, ci şi cel mai mare retailer român. Antreprenorul băcăuan a construit reţeaua Dedeman, care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 2 miliarde de lei şi un profit net de peste 280 de milioane de lei. Previziunile pentru 2014 se referă la o creştere a vânzărilor de peste 8%, compania având 7.000 de angajaţi.

    Cu aceeaşi ocazie, Business Magazin a acordat cinci premii speciale care reprezintă miza redacţiei pentru evoluţia viitoare, managerii având toate şansele să fie parte a unui viitor solid de business.

    Primul premiu al secţiunii „Pariu pentru viitor“ a fost înmânat lui Tatian Diaconu, director general al Immochan România. „Este clar că există foarte multă muncă în spatele unei cariere şi mi-aş acorda 80% din valoarea premiului pentru muncă, dar restul de 20% sunt elemente mai mult sau mai puţin subiective şi contează foarte mult locul, compania în care munceşti, colegii care te fac uneori să pari mai deştept decât eşti şi contează acel dram de noroc“, a declarat Diaconu în cadrul evenimentului.

  • Prima dezbatere electorală – Iohannis: Garantez că nu vor fi tăiate pensii cât sunt preşedinte. Ponta: Ce pensie are soacra dvs?

    Iohannis l-a întrebat pe Ponta de ce i-a “minţit” pe pensionari cu faptul că le-ar tăia pensiile dacă ajunge preşedinte. “Le-am spus ceea ce veţi face, dumneavoastră cu Predoiu şi cu Blaga”, a răspuns Ponta.

    El a fost întrebat apoi de prezidenţiabilul ACL de unde ştie ce va face el ca preşedinte. “Pentru că aţi mai făcut-o o dată”, a răspuns premierul, moment în care Iohannis a infirmat acest lucru, menţionând că premierul este “într-o eroare”.

    “Curtea Constituţională a României a stabilit că pensiile nu pot fi tăiate, deci nu a tăiat nimeni pensiile”, a replicat Iohannis.

    La rândul său, Ponta i-a spus lui Iohannis că se adresează celor cinci milioane de pensionari şi le spune că nu le-a tăiat nimeni pensia. Ponta l-a întrebat pe Iohannis dacă ştie ce pensie are soacra sa, menţionând că liderul ACL a afirmat că ar fi indicat cifra de 300 de lei.

    “E important, că oamenii află de la domnul Iohannis că există pensii de 300 de lei în România, ceea ce nu este adevărat”, a completat Ponta.

    Iohannis a menţionat că afirmaţia sa a fost de “aproximativ 300 de lei”. “Nu există pensie de 300 de lei în România, există venitul minim garantat de 350”, a susţinut Ponta.

    “Poate ştiţi şi dv. că pensia cea mai mică este de 350 de lei, de asta am spus de aproximativ 300 de lei”, a replicat Iohannis. Premierul l-a întrebat pe contracandidatul său dacă ştie câţi pensionari sunt în România, moment în care liderul PNL a menţionat că aşteaptă răspunsul de la premier deoarece are “toate fiţuicile la el”, referindu-se la foile de pe masă.

    Ponta a susţinut că în România sunt 5,3 milioane de pensionari, menţionând că este convins de faptul că Iohannis nu ştie care este cifra pensionarilor. “Eu cred că sunt 5,4 milioane de pensionari. Cred că n-aţi numărat bine, sau nu aţi copiat bine”, a replicat Iohannis.

    Ulteior, Ponta a citit de pe o hârtie cifra exactă 5.341.521, menţionând: “V-am şoptit, e bine”.

    “Domnule Ponta, văd că aţi făcut o fixaţie pe familia mea, vă legaţi de soacră-mea, care nu cred că va fi fericită să afle cât e pensia medie, că tot 350 de lei primeşte şi restul primeşte de la mine. Cum nici părinţii mei nu sunt mai fericiţi că aţi trimis echipă TV să-i filmeze acolo unde locuiesc ei”, a spus Iohannis. Ponta a susţinut că nu ar fi trimis nicio echipă TV în Germania.

  • Prima dezbatere electorală – Ponta, lui Iohannis: Aveţi o atitudine de moşier cu toţi românii

    „Aţi plecat de la mine din birou foarte cuminte. Vreau un singur: să ne trataţi cu respect”, i-a spus Ponta lui Iohannis, după ce afirmase că românii nu sunt slugile lui Iohannis şi că atunci când a fost la el în birou Iohannis era foarte “umil şi calm” şi că vrea să fie la fel, adică “cuminte şi calm”.

    Iohannis i-a spus că acela care va pierde alegerile va fi şi cel care va pleca cu coada între picioare.

    “Cu coada între picioare va pleca cel care pierde alegerile, domnule Ponta”, i-a replicat Iohannis.

    “Tocmai de asta vreau să vă rog să ne trataţi cu respect. Aveţi o atitudine de moşier cu toţi românii”, a continuat Ponta.

    Iohannis a pus însă punct disputei, cu ajutorul moderatorului.

    “Dumneavostră vorbiţi şi pe timpul dumneavostră, şi pe timpul meu. Ar fi foarte frumos dacă am vorbi unul după altul. Ar fi aşa o chestiune minimală. Domnul Ponta, sunteţi şi deputat sau numai prim-ministru unde aveţi un birou şi cu coada între picioare pentru unii?”, a mai spus Iohannis.

     

  • O tânără de 30 de ani conduce cel mai nou hotel din Bucureşti

    Hotelul de patru stele Mercure, un brand al lanţului internaţional Accor, se va deschide pe 17 noiembrie, în urma unei investiţii de 9 milioane de euro făcută de compania Dentotal Protect.  Unitatea are o capacitate de 114 camere şi se află în centrul Capitalei, în apropiere de Ateneul Român şi de Muzeul George Enescu, pe Calea Victoriei. Unitatea are şi trei săli de conferinţă, un centru fitness şi o parcare subterană cu 30 de locuri. 

    Tariful unei camere va varia între 60 şi 80 de euro pe noapte în funcţie de tipul de cameră. Directorul general al hotelului Mercure este Alina Fugaciu, o tânără cu experienţă de 12 ani în cadrul lanţului hotelier Accor. Ea a fost responsabilă de recrutarea echipei de 50 de angajaţi, training, respectarea cerinţelor de brand, vânzări şi strategia de marketing.

    După ce a absolvit Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine din cadrul Universităţii din Bucureşti, Alina Fugaciu şi-a început cariera în poziţia de coordonator turism în cadrul hotelului Sofitel (în prezent Pullman WTC), parte a Accor Hotels Romania, funcţie în care a lucrat timp de doi ani, în perioada 2003-2005. Între  2006 şi 2008, Alina Fugaciu a avut mai multe poziţii în cadrul departamentului de vânzări al Novotel Bucharest City Center, făcând parte din echipa ce a deschis primul hotel Novotel din România.

    A lucrat apoi timp de şase ani ca director de vânzări şi marketing în cadrul Novotel Bucharest City Centre, poziţie din care a avansat apoi spre funcţia de manager de operaţiuni în cadrul MGALLERY Prague, parte a Accor Hotels din Republica Cehă, funcţie pe care a avut+o până la numirea sa ca director general al Mercure România.