BusinessMagazin

Blog

  • Banca Mondială: Economia României va creşte cu 1,7% în acest an şi cu 2,2% în 2014

     Astfel, BM estimează că Produsul Intern Brut al României va creşte cu 1,7% în acest an, 2,2% anul viitor şi cu 2,7% în 2015, potrivit raportului Perspective Economice Globale, publicat de instituţie.

    În urmă cu şase luni, instituţia anticipa că economia românească avea să urce cu 1,6% în 2013, 2,2% în 2014 şi cu 3% în 2015.

    Estimările BM pentru România sunt apropiate de cele ale guvernului, FMI şi Comisiei Europene.

    CE anticipează că economia României va creşte cu 1,6% în acest an, în linie cu estimările FMI şi ale guvernului, şi cu 2,2% anul viitor. FMI estimează o creştere de 2% pentru 2014.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PIAŢA IMOBILIARĂ în ultimul an: Cum au evoluat preţurile locuinţelor în marile oraşe în ultimele 12 luni

     După ce în aprilie preţurile cerute pentru apartamentele din întreaga ţară s-au depreciat, înregistrându-se o scădere de 2,4%, de la 953 la 935 de euro pe metru pătrat, în luna mai piaţa rezidenţială a fost marcată de stabilitate. Astfel, la nivel naţional în luna mai a fost consemnată o apreciere uşoară, de 0,3%, până la 938 de euro pe metru pătrat. Cu toate acestea, tendinţa generală în marile oraşe ale ţării a fost, cu două excepţii, una de scădere, se arată într-un comunicat al portalului imobiliare.ro.

    Pe primul loc în topul marilor oraşe în funcţie de ieftinirile consemnate pe segmentul rezidenţial în decurs de 12 luni se află Constanţa şi Ploieşti, cu scăderi de 4,2% faţă de 2012.

    În Constanţa preţurile au coborât sub 900 de euro pe metru pătrat, respectiv de la 906 la 868 de euro pe metru pătrat.

    Pe de altă parte, în Ploieşti preţul mediu se apropie de limita de 800 de euro, în condiţiile în care acesta s-a redus de la 836 la 801 euro pe metru pătrat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oficialii UE cer Marii Britanii să ancheteze posibila manipulare a ratelor de schimb valutar

     “Trebuie să determine ce s-a întâmplat. Este supărător să primim noi veşti proaste. Este timpul să restaurăm reputaţia băncilor”, a declarat europarlamentarul Sharon Bowles, preşedintele comisiei pentru economie şi afaceri monetare şi membru al partidului Liberal Democrat din Marea Britanie, transmite Bloomberg.

    Noua autoritate britanică pentru conduită în sectorul financiar, înfiinţată în aprilie pentru a supraveghea pieţele şi a ancheta infracţiunile financiare, investighează o potenţială manipulare a pieţei valutare, cu tranzacţii de 4.700 miliarde de dolari pe zi, a declarat pentru Bloomberg o sursă apropiată situaţiei.

    Traderii de la unele dintre cele mai mari bănci ale lumii au manipulat timp de mai bine de 10 ani indicii valutari de referinţă WM/Reuters, au declarat pentru Bloomberg cinci actuali şi foşti dealeri care au cunoştinţă despre aceste practici.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful RBS va demisiona în acest an, în cadrul pregătirilor pentru privatizare

     Hester este CEO la RBS de aproape 5 ani, iar demisia sa ar putea provoca dificultăţi în ceea ce priveşte o eventuală privatizare prin listarea la bursă, consideră analiştii şi investitorii, transmite Bloomberg.

    Trezoreria Marii Britanii, care deţine 81% din acţiunile RBS, a decis să privatizeze banca până la finele anului viitor.

    “Eram pregătit să continui până la începutul procedurii de privatizare. Aceasta a fost decizia board-ului, nu a mea”, a afirmat Hester (52 de ani).

    În timpul mandatului său, activele totale ale băncii au scăzut cu aproximativ 900 milioane lire sterline, iar numărul de angajaţi a fost redus cu peste 36.000, după ce banca a fost preluată în 2009 de guvern în urma unui bailout de 45,5 miliarde lire.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România reia negocierile cu Ucraina pentru recuperarea cheltuielilor efectuate la Krivoi Rog

     Combinatul Krivoi Rog a fost privatizat în anul 2005, când Mittal Steel l-a cumpărat cu 4,8 de miliarde de dolari.

    România a investit în combinat, înainte de anul 1989, circa 800 milioane dolari.

    Lucrările de construcţie la Krivoi Rog au fost iniţiate de Uniunea Sovietică, în anul 1983, dar nu au fost finalizate. După dezmembrarea Uniunii, Ucraina a primit 56,8% din acţiuni, România 27% şi Slovacia 18,2%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vineri începe la Măgurele construirea celui mai mare LASER din lume. Puterea lui ar putea duce, teoretic, la teleportarea din “Star Trek”

     Proiectul european ELI-NP (Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics), dedicat celui mai mare laser din lume, va demara prin construirea unui complex la care lucrările sunt programate să se încheie în 2014.

    Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, a declarat, pentru MEDIAFAX, că realizarea ansamblului de clădiri este, practic, prima dintre cele trei componente ale proiectului, celelalte fiind legate de două lasere şi de un fascicul gama.

    “Ce este important pentru acest ansamblu de clădiri este că principala clădire va fi unică, în sensul în care va fi decuplată de sol, pentru că nu este admisă niciun fel de vibraţie. Este pusă toată pe un set de amortizoare. Deci este decuplată de sol, totul stă pe amortizare sesismice ultrasensibile, pentru că la imensitatea aceea de putere (a laserelor care vor funcţiona în interior – n.r.) s-ar produce un dezastru dacă s-ar simţi şi tocurile unei femei. Ca vibraţie, nu este admis acest lucru. Va trebui foarte mult beton, care să fie o masă critică foarte mare, iar această masă va sta suspendată de sol prin acest amortizor seismic”, a explicat Costoiu.

    Clădirea va avea două corpuri solidare – unul pentru lasere şi unul pentru fasiculul gama, suprafaţa primului fiind de 4.406 metri pătraţi, iar a celui de-al doilea, de 6.604 metri pătraţi. În aceaşi clădire va fi integrat un corp de laboratoare, cu o suprafaţă de 2.396 de metri pătraţi.

    La corpul dedicat laserelor vor fi opt niveluri subterane, iar la cel al fasiculului gama, 12 niveluri sub pământ, în prezent realizându-se escavările necesare pe terenul ce va fi ocupat de clădire.

    Licitaţia pentru aceste lucrări a fost câştigată de un consorţiu condus de grupul austriac Strabag, din care mai fac parte firmele Zublin şi Aedificia Carpaţi. “Strabag este pentru că ne trebuie expertiză internaţională, că a mai realizat nişte clădiri de acest tip”, a explicat Costoiu.

    Complexul dedicat acestui proiect va mai avea o clădire de birouri, pe o suprafaţă de aproape 970 de metri pătraţi, în vecinătatea căreia va fi o casă de oaspeţi cu aproximativ 30 de camere, care va ocupa peste 642 de metri pătraţi.

    “În casa de oaspeţi vor locui oamenii care vor fi în vizită. Cei care lucrează acolo vor avea şi ei un campus. Acesta este deja în interiorul Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară «Horia Hulubei». Este un campus securizat şi păzit”, a explicat ministrul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Start-up advertising – reţeta de milioane a unui tânăr de 34 de ani

    SENDINŢA PRINCIPALĂ DIN PIAŢA DE DIGITAL DIN ISRAEL ESTE UN CONCEPT NUMIT START-UP ADVERTISING, care descrie campanii creative de marketing şi publicitate tratate ca un start-up în sine, construite în jurul tehnologiei şi deschise la experimente. Asta vreau să fac acum şi în România„, îşi descrie pe scurt planurile şi strategia pentru industria autohtonă de digital israelianul Nir Refuah. Venit recent la conducerea MRM România, agenţia de marketing digital membră  a grupului de comunicare McCann Worldgroup România, executivul în vârstă de 34 de ani a experimentat cu acest concept vreme de aproape cinci ani, din ianuarie 2008, când a preluat poziţia de VP Creative al McCann Digital Tel Aviv.

    Acum, principala lui preocupare este să convingă şi companiile cu operaţiuni pe plan local să investească în asemenea campanii şi să renunţe la a mai trata digitalul precum un domeniu complet separat de restul formelor de promovare şi marketing, cu strategii şi bugete separate. „Experienţa lui în start-up-uri de tehnologie şi media digitală este unică în România şi în regiune. Israelul este o piaţă foarte dezvoltată din punct de vedere al digitalului şi orice import de talent de acolo va ajuta piaţa din România să avanseze„, spune despre el Adrian Boţan, VP Creative al McCann Worldgroup Central Eastern Europe.

    Istoria lui Refuah în domeniul creării de campanii de advertising, conţinut şi interacţiune online începe de când avea numai 15 ani, într-o perioadă în care internetul începea să explodeze în Israel. A descoperit atunci diverse platforme pe internet unde oamenii se puteau conecta şi comunicau de la distanţă, „Buletin Broadcast Systems (BBS) se numeau, echivalentul a ceea ce definim astăzi drept reţele de socializare„, şi a pornit astfel Othello, prina asemenea reţea israeliană.

    „După trei ani am vândut afacerea către Bezeq pentru 400.000 de dolari, o sumă care poate părea mică prin comparaţie cu tranzacţiile de zeci sau sute de milioane de dolari din domeniul online, dar uriaşă pentru un tânăr de 18 ani, mai ales la acea vreme„, povesteşte Nir Refuah.

    Următorul pas în lumea internetului l-a făcut la portalul Tapuz, adică portocală în ebraică, unde a fost vreme de câţiva ani editor-şef şi directorul de dezvoltare de conţinut. „Din punctul de vedere al conţinutului, Israelul era destul de avansat faţă de alte ţări din regiune sau europene, dar ca infrastructură era mult în urmă, lucru care se întâmplă inclusiv în prezent, mai ales prin comparaţie cu România, unde infrastructura este una dintre cele mai bune din lume„, spune şeful MRM România. Apoi a mers la Walla, astăzi cel mai mare site după Google şi Facebook, dar pe atunci o companie la început, cu opt oameni şi birouri într-o zonă industrială de la marginea Tel Avivului, în apropierea unei fabrici de peşte. „În 2005 am decis să mă retrag. Aveam 26 de ani şi opt ani de muncă în spate, simţeam nevoia de o pauză.„

    Pauza a durat trei ani, pentru că în 2008 a devenit VP Creative în cadrul McCann Digital Tel Aviv în urma unei întâlniri întâmplătoare şi a unei discuţii ulterioare cu şeful de la acea vreme al agenţiei. Despre următorii aproape cinci ani din carieră spune că au însemnat o contribuţie importantă la dezvoltarea strategiilor de digital şi social media pentru brandurile din portofoliu, dar şi la creşterea ponderii digitalului în întreaga industrie de publicitate, de la 6% la aproximativ 20%. „Industria de digital din Israel este uriaşă. Despre Google sunt vehiculate cifre anuale de aproximativ 250 de milioane de dolari şi numai McCann Digital avea încasări de 25 de milioane de dolari„, dimensionează directorul general al MRM România.

    Pe piaţa autohtonă, digitalul a însemnat afaceri de 52-55 de milioane de euro în 2011, cu 30% mai mult comparativ cu anul precedent, potrivit studiului Digital FactBook, realizat anual de agenţia Hyperactive, iar pentru 2012 estimările vizau o valoare totală de 65 de milioane de euro. Cifra include bugetele de publicitate online alocate companiilor media locale, de aproximativ 12-13 milioane de euro în 2011, investiţiile pe piaţa de search (Google) şi cele pentru furnizorii media internaţionali (Yahoo, Facebook), dar şi onorariile plătite agenţiilor de digital locale sau bugetele alocate mobile marketingului calculate la 7 milioane de euro.
    Marketingul şi promovarea digitală, spune Refuah, sunt încă destul de departe de nivelul de 20% din totalul bugetelor alocate în acest sens, dar ar putea ajunge la acest nivel în doar câţiva ani. „Domeniul este aici la nivelul la care se afla digitalul în Israel în urmă cu patru ani. Potenţialul este foarte mare şi este mai mult decât suficient loc de creştere.„

    Strategia lui Refuah este clădită acum pe conceptul de start-up advertising, dar şi pe social media, o zonă care a crescut puternic în ultimii ani, precum şi pe segmentul mobil. „Digitalul ar trebui privit ca un teren de joacă pentru brandurile care pot astfel să testeze noi tehnici în domeniu„, spune Adrian Boţan. În tot cazul, campaniile creative pe care îşi pune amprenta Nir Refuah trebuie neapărat să includă tehnologia şi elemente precum aplicaţii mobile sau scanare de coduri QR.

    „Deschidere spre digital există, mai ales că domeniul este privit ca fiind unul mic, fără prea mari riscuri şi cu o investiţie destul de redusă. Piaţa trebuie însă educată„, lămureşte executivul. Altfel spus, trebuie modificată mentalitatea companiilor care aleg să se promoveze în mediul digital prin campanii pe termen scurt, cel mai adesea independente, cu bugete şi strategii separate faţă de restul metodelor de promovare. Ceea ce, de multe ori, poate duce la cheltuieli mai mari în ansamblu şi la discrepanţe în transmiterea mesajului.

    Chiar şi în ciuda acestor particularităţi de până acum ale domeniului, digitalul a fost nişa cea mai ferită de criză, în ciuda problemelor traversate de economia ultimilor ani. A scăzut doar un an şi apoi a reintrat pe creştere cu un avans anual chiar şi de 30%. Ceeace, în contextul unei pieţe în ansamblu care s-a tot restrâns, nu e deloc puţin lucru.

  • Reportaj: De ce duc toate drumurile la Roma

    de ROXANA BĂLCESCU (COPROPRIETAR AL AGENŢIEI DE TURISM ŞI EVENIMENTE CMB TRAVEL)

    SCOPUL VIZITEI MELE A FOST DE A DEDICA O SĂPTĂMÂNĂ UNEI NOI CAPITALE EUROPENE CU SENTIMENTUL DETAŞĂRII DAT DE INTENŢIA DE A BIFA „AM VĂZUT-O ŞI PE ASTA„. A fost însă mai mult decât atât. Roma într-adevăr m-a surprins şi mi-a transmis o căldură care nu s-a datorat până la urmă celor peste 30 de grade Celsius care se înregistrează în mod constant în capitala Italiei pe întreaga perioadă a verii în miezul zilei.

    Puteţi ajunge acolo cu un zbor care durează aproximativ două ore cu plecare din Bucureşti şi aveţi de unde alege din cel puţin patru companii aeriene care operează direct această rută: Tarom, Alitalia sau companiile low cost Blue Air şi Wizz Air. Cu excepţia Wizz Air, care aterizează pe aeroportul Ciampino, situat la circa 15 kilometri de centrul oraşului, celelalte companii aeriene operează pe Fiumicino, aeroportul principal, aflat la o distanţă de circa 26 de kilometri. Desigur că puteţi alege şi varianta de a străbate cu maşina proprie cei aproximativ 1.900 kilometri care despart Bucureştiul de Roma.

    NU AM OPTAT PENTRU UN ZBOR CU TAROM, care m-a proiectat direct în agitaţia şi furnicarul de pe Fiumicino şi am ales varianta de a ajunge în centru cu taxiul. Atenţie, taxiurile oficiale în Roma sunt albe şi au două niveluri de preţ, pentru rutele situate în afara ariei oraşului şi separat pentru zona de oraş. Fiumicino este situat în afară, aşa că în momentul în care se ajunge pe inelul autostrăzii G.R.A. (Grande Raccordo Anulare) şi se intră în zona oraşului, şoferul trebuie să schimbe aparatul de la un nivel de preţ la altul. O călătorie costă aproximativ 40 de euro. Puteţi alege însă şi trenul Leonardo Express, care circulă la un interval de 30 de minute până la gara centrală a oraşului, Termini, şi veţi plăti pentru un bilet aproximativ 11 euro.

    Cât despre hoteluri, aveţi de unde alege în trei mari zone de interes turistic care vă permit să vă deplasaţi cu uşurinţă în ariile de interes. În zona gării Termini vă recomand Hotel Italia de trei stele, Centro de trei stele sau Ariston Hotel (patru stele). În zona spectaculoasă Villa Borghese puteţi opta pentru Sofitel Roma Villa Borghese de cinci stele, Aldrovandi Villa Borghese (cinci stele) sau pentru NH Vittorio Veneto (patru stele). Cât despre zona cea mai cautată din apropiere de Fontana di Trevi, aveţi de ales între Barocco Hotel de patru stele, Artemide Hotel (patru stele), Rome Marriott Grand Hotel Flora (cinci stele), Palazzo Manfredi (cinci stele) sau The St. Regis Rome (cinci stele).

    Centrul istoric al Romei, care se întinde doar pe aproximativ 2,5 km şi care se află pe lista patrimoniului mondial al UNESCO, îţi permite să descoperi la pas spiritul Romei şi să vezi aproape la fiecare colţ, între Colosseum şi Piazza di Spagna, capodoperele arhitectonice, fântânile, statuile, străduţele fantastice care freamătă necontenit de mixul dintre turiştii încântaţi şi localnicii volubili şi expansivi.

  • CAPITALISTUL SĂPTĂMÂNII: CARL ZEISS

    Lui i s-au alăturat Enrst Abbes în 1866 şi Otto Schott în 1884, cei trei fiind pionierii opticii moderne, potrivi siteului oficial al companiei. Carl Zeiss a fost al cincilea născut dintr-o familie cu 12 copii, din care doar şase au rămas în viaţă. Printre strămoşii lui se numără o serie de jurişti şi teologi sau personalităţi precum Christiane Vulpius, soţia lui Goethe, sau poetul Jean Paul.

    Interesul lui pentru tehnică, matematică şi mecanică a crescut, motiv pentru care s-a înscris la Universitatea de Matematică din Jena, pe care a absolvit-o în 1834. A lucrat apoi ca ucenic timp de patru ani la Dr. Friedrich Korner, care producea în atelierul lui ustensile pentru Goethe. Între 1838 şi 1845 a făcut mai multe călătorii de afaceri, a participat la cursuri de politehnică şi a lucrat în mai multe ateliere şi fabrici din Stuttgart, Darmstadt, Viena şi Berlin şi a devenit interesat de optică.

    În Viena, a participat la un curs de mecanică pe care l-a absolvit cu brio, iar în 1846 Zeiss a deschis un atelier de optică în Jena. La început, făcea designul, construia şi repara toate instrumentele de unul singur, dar vindea şi telescoape, microscoape, termometre şi alte instrumente. În 1847, s-a concentrat pe producţia de microscoape. Afacerea mergea bine, iar el a reuşit să angajeze primul asistent, pe ucenicul August Löber, care a primit ulterior o parte din profitul firmei. Până în 1861, Zeiss a devenit producătorul celor mai bune instrumente ştiinţifice din Germania cu circa 20 de anga-jaţi. În atelierul lui, acorda atenţie calităţii şi preciziei, iar microscoapele făcute de angajaţii lui care nu îndeplineau stan-dar-dele de calitate ale lui Zeiss erau distruse. Până în 1866, a vân-dut astfel circa 1.000 de microscoape.

    După ce i s-au alăturat Enst Abbe, în 1872 şi Otti Schott, Zeiss a îmbunătăţit lentilele pentru instrumentele optice produse şi a creat un nou tip de sticlă optică. După moartea lui, în 1888, afacerea a fost inclusă în Carl-Zeiss-Stiftung. Până la Primul Război Mondial, compania a fost cel mai mare producător de lentile pentru aparate de fotografiat.

    Până astăzi, antreprenorul Carl Zeiss, împreună cu Ernst Abbe, sunt văzuţi şi ca pionieri ai asigurării sociale: schema asigurării de sănătate a fost fondată în 1875 pentru garantarea tratamentului medical gratuit angajaţilor. Grupul Carl Zeiss produce lentile pentru camere foto şi video, echipamente semiconductoare pentru microcipuri, microscopie, tehnologie medicală, ochelari şi lentile de contact. A avut în anul fiscal 2011-2012 venituri de peste 4 mld. euro, în creştere cu 2% faţă de anul fiscal precedent, în timp ce profitul net a fost de 250 mil. euro.

  • Povestea celor şase tineri români care fac jocuri pentru Facebook

    << ÎN IMAGINE DE LA STÂNGA LA DREAPTA:  ELVIS APOSTOL,  RADU VASILE, GEO BULUC, CRISTIAN BADEA, DAVID PRIPAS ŞI ALEX COICEA >>

    POVESTEA MAVENHUT ÎNCEPE CÂNDVA ÎN 2011. Bobby Voicu, un nume din peisajul online, cunoscut drept blogger, antreprenor în jocuri şi, pentru o vreme, şeful Yahoo în România, tocmai decidea să îşi ia un an sabatic după ce vânduse sau renunţase la toate afacerile în care fusese până atunci implicat. Cristian Badea şi Elvis Apostol, primul absolvent de ASE, al doilea aproape absolvent de Politehnică, după ce a decis în anul cinci de studii că diploma nu-i va folosi la nimic şi a renunţat, ambii foşti colegi la jocul online eRepublik, deveniseră deja de ceva vreme antreprenori. Au făcut credite la bancă şi au deschis propriul studio de jocuri, Farender Games, unde dezvoltau jocuri la cerere pentru diverşi clienţi, unul dintre ei chiar bloggerul antrepenor, pentru care au creat proiectul Racing Kingdom.

    Când Bobby Voicu l-a cunoscut pe managerul Startup Bootcamp Dublin, Eoghan Jennings, aflat la ediţia de acum doi ani a How To Web, toate planurile i-au fost date peste cap. „M-a îndemnat să mă înscriu în 2012 şi să petrec o vreme în Irlanda, dar eu nu mai aveam nici proiecte personale, nici idei noi şi nici echipă. Ca să nu mai spun că nu mă prea vedeam petrecând anul sabatic într-un loc ploios”, povesteşte antreprenorul. Ideea pare să-l fi intrigat însă, pentru că le-a făcut propunerea celor doi antreprenori de la Farender, s-au mutat cu toţii timp de patru luni în Dublin şi, fără să aibă pusă la punct nici măcar ideea unei afaceri, s-au pus pe treabă, fiecare având responsabilităţi clare – Elvis Apostol pe partea de programare, Cristi Badea pe design şi product management, iar Bobby Voicu pe partea de marketing şi toată componenta financiară.

    Ideea Mavenhut, pe scurt un dezvoltator de jocuri pentru Facebook, s-a conturat din aproape în aproape în Irlanda, în cadrul acceleratorului de business al lui Jennings, unde românii au fost aleşi între primii zece din peste 200 de proiecte intrate în competiţie. Cum jocurile pentru reţeaua de socializare a lui Mark Zuckerberg au intrat deja de câţiva ani într-un con de umbră, eclipsate de explozia domeniului pentru telefoanele mobile inteligente şi, în general, toate platformele mobile, decizia de a lansa în mod oficial, în noiembrie anul trecut, încă un asemenea joc a părut cel puţin nebunească. Mavenhut a pornit însă cu un joc clasic, printre cele mai populare pe computer din toate timpurile, anume Solitaire. „Nu aşa cum îl ştim de acum 20 de ani, ci la dublu. Întreg jocul e o competiţie în timp real, între doi oameni din colţuri diferite ale lumii care pornesc cu aceeaşi tablă de cărţi şi cu şanse egale”, spune Cristian Badea. Întrecerea în a termina jocul mai repede decât adversarul, aflat poate la mii de kilometri distanţă, dar având în faţă aceeaşi suită de cărţi, combinată cu nostalgia jucătorilor mai vârstnici poate pentru acest joc cu care au învăţat practic să folosească un calculator au fost tocmai elementele pe care au mizat cei trei antreprenori.

    IAR JUCĂTORII PAR SĂ FI FOST DE ACORD CU EI. În prima săptămână de la publicarea pe Facebook, jocul fusese accesat de peste 1.000 de oameni, cei mai mulţi dintre ei revenind şi pentru o a doua bătălie în cadrul Solitaire Arena, cum se cheamă jocul Mavenhut. Câteva săptămâni mai târziu, numărul clienţilor ajunsese la 17.000, utilizatori înregistraţi, dintre care aproximativ 4.500 se jucau măcar o dată pe zi. „Sunt cifre care mi-au rămas în minte pentru că atunci a avut loc o zi a investitorilor, un concurs între cele zece echipe rămase în acceleratorul de business, niciuna din domeniul jocurilor, când am prezentat afacerea unor potenţiali investitori„, povesteşte Badea. „Ne aşteptam a doua zi să arunce cu banii în noi, să sune telefonul încontinuu, dar în schimb a fost foarte linişte la noi în birou. N-a sunat nimeni, am fost foarte demoralizaţi„, mai spune antreprenorul. Ziua următoare însă doi investitori irlandezi de tip business angel le-au pus o ofertă pe masă. Antreprenorii au ales să mai aştepte şi negocierile nu s-au finalizat, însă propunerile ivite le-au dat încredere că, atunci când jocul creat va înregistra cifre mai ridicate, implicit şi investiţiile atrase ar putea fi mai mari, iar participaţia cedată din companie mai scăzută.

    DIN IRLANDA S-AU ÎNTORS ÎN ŢARĂ ÎN VARA ANULUI TRECUT ŞI AU CONTINUAT SĂ LUCREZE LA SOLITAIRE ARENA, adăugând funcţionalităţi şi primele forme de monetizare. „Tot atunci am intrat în discuţii mai serioase şi cu SOS Ventures, fondul de investiţii care avea să ne finanţeze ceva mai târziu”, spune Cristian Badea. Astfel, în toamna anului trecut, Mavenhut a primit o finanţare de 550.000 de euro pentru un procent minoritar din companie, SOS Ventures intrând în acţionariat alături de cei de la Startup Bootcamp care au investit iniţial 12.000 de euro pentru 8% din afacere, iar cei trei antreprenori au rămas cu participaţii minoritare.