Blog

  • De ce este bine, pentru siguranţa voastră, să o lăsaţi mai uşor cu selfie-urile

    VEDETE, BĂNCI, COMPANII, LIDERI POLITICI, NIMENI NU SCĂPĂ, MAI DEVREME SAU MAI TÂRZIU, DE ATACURILE PIRAŢILOR CIBERNETICI. Pe măsură ce serviciile online au devenit indispensabile, s-au înmulţit şi scandalurile, de la cel provocat de incomodele dezvăluiri referitoare la activităţile de spionaj cibernetic ale Statelor Unite făcute de fostul contractor al Agenţiei Naţionale de Securitate a Statelor Unite, Edward Snowden, la furtul de date referitoare la conturile clienţilor unor mari bănci americane în frunte cu JPMorgan şi, cel mai recent, la sustragerea de către hackeri a unor fotografii personale aparţinând la peste 100 de celebrităţi. Între acestea se află şi fotografii nud ale actriţei Jennifer Lawrence, deţinătoare a unui premiu Oscar.

    Apple, care lansează în această săptămână noi modele de iPhone, s-a văzut nevoită să investigheze, ca şi FBI, informaţiile potrivit cărora hackerii s-au folosit de serviciul iCloud al companiei pentru a accesa fotografiile nud ale lui Jennifer Lawrence şi ale altor celebrităţi.

    Hackerii au postat fotografiile nud pe website-ul 4chan, la sfârşitul lunii august, potrivit publicaţiei britanice The Telegraph. Un reprezentant al lui Jennifer Lawrence a calificat situaţia drept ”o încălcare flagrantă a dreptului la viaţă privată„ şi a confirmat că fotografiile aparţin actriţei.

    „Luăm foarte în serios problema respectării dreptului la viaţă privată şi investigăm informaţiile„, a fost reacţia unui purtător de cuvânt al Apple, fără să dea alte detalii.

    Serviciul iCloud, un element esenţial al strategiei Apple de a conecta iPhone-urile, tabletele şi PC-urile sale, permite utilizatorilor să stocheze datele de contact, e-mail-urile, fotografiile şi alte informaţii personale în sisteme externe, astfel încât să poată fi accesate virtual. Potrivit site-ului specializat în tehnologie Engadget, hackerii au putut sparge conturile iCloud ale celebrităţilor prin intermediul aplicaţiei Find My iPhone.

    FBI a emis la rândul său un comunicat în care a confirmat că agenţia cunoaşte acuzaţiile referitoare la furturile de date şi publicarea neautorizată a unor materiale aparţinând unor persoane de mare notorietate şi se ocupă de această problemă.

    Agenţia nu confirmă de obicei investigaţiile pe care le efectuează, dar, având în vedere interesul mare provocat de acest caz, conducerea FBI a simţit nevoia să publice un comunicat, a spus un purtător de cuvânt al instituţiei.
    Multe fotografii au circulat deja pe internet, unele păreau a fi false, dar mai multe vedete şi-au arătat indignarea şi au ameninţat cu acţiuni în justiţie.

    “Avem de-a face cu un caz flagrant de violare a vieţii private. Autorităţile au fost contactate şi vom demara acţiuni în justiţie împotriva tuturor celor care vor publica fotografiile furate ale lui Jennifer Lawrence”, a declarat agentul actriţei americane pentru site-ul tmz.com.

    Platforma Twitter a suspendat conturile utilizatorilor care publicau adrese online către fotografiile vedetei, potrivit site-ului Mashable.com.

    Printre celebrităţile ale căror fotografii private au fost furate se numără Avril Lavigne, Amber Heard, Scarlett Johansson, Wynona Ryder, Hayden Panettiere. Unele publicaţii vorbesc şi despre date pesonale ale unor vedete ca Hillary Duff, Jenny McCarthy, Kaley Cuoco, Kate Bosworth, Keke Palmer şi Kim Kardashian.

    Avocatul modelului Kate Upton, Lawrence Shore, a avertizat, prin intermediul publicaţiei US Magazine: ”Intenţionăm să folosim toate mijloacele pe care le avem la dispoziţie împotriva tuturor celor care vor difuza aceste imagini”.
    Cântăreaţa americană Victoria Justice a declarat că fotografiile care o înfăţişează dezbrăcată sunt false. De asemenea, un purtător de cuvânt al actriţei şi vedetei pop Ariana Grande a catalogat imaginile cu vedeta ca fiind ”trucate în întregime”.

    Actriţa de filme de groază Mary Elizabeth Winstead a confirmat că mai multe fotografii personale au fost făcute publice. ”Acelora dintre voi care vă uitaţi la fotografiile pe care le-am făcut acum mai mulţi ani, cu soţul meu, acasă, vă spun că sper să fiţi mândri de voi”, a scris actriţa pe contul său de Twitter. ”Ştiind că aceste fotografii au fost şterse demult, îmi imaginez ce eforturi au fost depuse pentru a fi recuperate. Mă gândesc la toate femeile care au fost victime ale acestui atac”, a adăugat vedeta.

    Una din explicaţiile plauzibile ale acestui furt de amploare de fotografii este că a fost făcut prin intermediul unui sistem de recuperare a parolelor, a declarat Woodrow Hartzog, care predă un curs referitor la confidenţialitatea datelor la şcoala de drept Cumberland a Universităţii Samford din Birmingham, Alabama.

    Utilizatorii recuperează în general parolele uitate prin furnizarea unor informaţii personale. Celebrităţile sunt în mod special vulnerabile în faţa hackerilor din cauza faptului că mare parte din informaţiile legate de viaţa lor sunt publice, prin biografii, ştiri şi site-uri precum Wikipedia.

    ”Securitatea datelor este mai importantă ca oricând. Stocăm online majoritatea momentelor noastre intime şi este absolut esenţial ca aceste informaţii să fie cât mai protejate„, a spus Hartzog.

    El a arătat că odată ce informaţiile private, cum ar fi fotografiile nud, devin publice, legislaţia din Statele Unite este inadecvată, iar mijloacele prin care aceste date să fie şterse sunt puţine.

    ”Aceste imagini vor persista. Este foarte dificil ca oricine, indiferent dacă este o vedetă sau oricare altă victimă a pornografiei nonconsensuale, să fie ajutat în mod adecvat de lege”, a mai spus profesorul.

    Unele dintre vedetele care au căzut pradă hackerilor, inclusiv fostul star Nickelodeon Victoria Justice, au spus că fotografiile atribuite lor nu le aparţin.

  • Tânăra profesoară de engleză care a ajuns specialist în marketing la o corporaţie din Australia

    “După ce am terminat studiile în România, am aplicat pentru o viză permanentă de Australia, iar după un an de zile am părăsit România“, povesteşte pe scurt Cristina Iordache, care trăieşte acum în ţara cu unul din cele mai mari salarii minime pe oră din lume, de circa 16 dolari, de aproape 13 ori mai mult decât în România. Cristina Iordache fusese în vizită în Australia în anul al treilea de facultate, „vizită care m-a făcut să mă îndrăgostesc de acest continent exotic de la capătul lumii, înconjurat de oceane“.

    În Sydney locuiesc 4,6 milioane de persoane, acesta fiind cel mai mare centru financiar şi industrial al Australiei. La obţinerea vizei pentru Australia a contribuit faptul că a lucrat ca profesor de limba engleză timp de un an în România şi cunoştea foarte bine limba. După o călătorie de aproape 30 de ore cu avionul, în octombrie 2005, a ajuns în oraşul australian. „Primul an a fost cel mai greu din punctul de vedere al acomodării la o climă nouă, la anotimpuri opuse celor din emisferă nordică, la o civilizaţie nouă, la un accent de engleză cu totul diferit de cel care se studiază în România.“

    În opinia ei, Sydney este oraşul oportunităţlor, şansele de găsire a unui job fiind foarte mari. „În Australia există un potenţial de câştig mult mai mare, salariul mediu pe economie fiind de 1.122 de dolari pe săptămână, în timp ce joburile din marketing pot fi plătite cu 1.200 de dolari până la 1.700 de dolari pe săptămână.“ Altfel spus, salariul lunar variază între 4.800 şi 6.800 de dolari pentru cei care lucrează în marketing. Despre costul vieţii ea spune că un coş de cumpărături pentru o săptămână ajunge la 150 de dolari, în timp ce transportul poate costa 30-40 de dolari pe săptămână, iar hainele din magazine cum ar fi Kmart, BigW sau Target pot fi găsite cam la aceleaşi preţuri ca în România.

    În Sydney chiria ajunge la 700 de dolari pe săptămână pentru un apartament cu două camere din centrul oraşului. „Am locuit în chirie timp de nouă ani, iar recent mi-am cumpărat împreună cu logodnicul meu un townhouse (casă) cu patru dormitoare la o distanţă de 30 de minute cu trenul de centrul oraşului Sydney.“ Pentru ea rampa de lansare în marketing a fost un job la o şcoală de limbă engleză, unde s-a familiarizat cu câteva strategii de marketing. După doar un an ea a obţinut un job de marketing manager la un institut educaţional. „În acelaşi timp, am urmat şi un curs de business şi marketing pentru a aprofunda cunoştinţele în acest domeniu.“ În urmă cu doi ani a aplicat pentru poziţia de market manager în cadrul companiei Hotels Combined, pe care o ocupă acum. „Pentru mine a constituit o oportunitate nemaipomenită faptul că am combinat experienţa acumulată în România în domeniul traducerilor cu experienţa de şase ani în marketing din Australia.“

    Pentru HotelsCombined, un motor de căutare şi comparare de tarife la cazare din toată lumea, lucrează peste 200 de persoane doar în Sydney, cele mai importante departamente fiind cel de IT şi departamentul internaţional, din care face ea parte. „Departamentul internaţional este format din persoane originare din ţările pe care HotelsCombined le consideră cheie, România fiind una din ele. HotelsCombined este prezent în România cu aproape 5.000 de unităţi de cazare.“

    Acest motor caută practic în mii de site-uri de rezervare online, precum Booking, Agoda, Hotels, Expedia, Hotelclub, în funcţie de filtrele după care utilizatorul face selecţia (preţ, număr de stele, tip de cazare, tematica unităţii de cazare, evaluare oaspeţi, facilităţi, inclusiv dacă micul dejun este inclus sau nu). În baza de date a HotelsCombined se găsesc peste 800.000 de unităţi de cazare. „România este încă o ţară în dezvoltare în ceea ce priveşte comerţul online comparativ cu celelalte ţări pe care le reprezintă colegii mei, însă am observat o creştere graduală la rezervările online pe www.hotelscombined.ro în cei doi ani de când lucrez aici. Sunt foarte puţine companii în Australia care să aibă legături puternice cu România cum este HotelsCombined, şi pentru asta sunt foarte recunoscătoare şi mă bucur că sunt în contact constant cu România prin natura jobului meu.“

    Cristina Iordache subliniază că îi place Australia pentru oportunităţile de carieră şi afaceri pe care le oferă, dar şi pentru diversitatea culturală, pentru oamenii relaxaţi şi binevoitori, pentru „plajele infinite şi aerul curat, pentru verdele veşnic de-a lungul celor patru anotimpuri“.

    Îi mai place în Australia meritocraţia – „majoritatea companiilor din Australia se concentrează pe dezvoltarea şi formarea personalului şi oferă şanse egale tuturor angajaţilor de a avansa“ –, dar şi locul unde a ajuns să lucreze – „HotelsCombined este unic nu numai prin evoluţia rapidă, dar şi pentru un mediu de lucru destul de relaxant şi uşor de abordat – angajaţii poartă jeans şi tricouri în locul ţinutelor office; directorii şi managerii lucrează unii lângă alţii (nu există birouri private) şi, cel mai important, orice schimbări ale website-ului sunt făcute în mod rapid şi eficient, fără prea multă birocraţie“.

  • A pornit o companie vânzând un singur produs. Astăzi, corporaţia generează venituri de peste 50 de miliarde de dolari

    Charles Pfizer (22 martie 1824 – 19 octombrie 1906) este fondatorul multinaţionalei americane din industria farmaceutică Pfizer, companie care a ajuns anul trecut la venituri de 51,5 miliarde de dolari şi 78.000 de angajaţi, potrivit raportului anual al corporaţiei.

    Antreprenorul s-a născut în Ludwigsburg, Germania, cu numele de Karl Pfizer şi a emigrat în America în anul 1848, când avea 23 de ani, schimbându-şi numele în Charles Pfizer. Un an mai târziu, a fondat compania Charles Pfizer & Company, în parteneriat cu vărul său, Charles Erhart, care emigrase împreună cu el în căutarea de noi oportunităţi. Cei doi au investit în afacere 2.500 de dolari, bani pe care Pfizer îi împrumutase de la tatăl său.

    Au pornit compania într-o clădire din cărămidă aflată în cartierul newyorkez Brooklyn, un spaţiu modest ce servea drept birou, laborator, fabrică şi depozit, şi au început să producă primul medicament. Acesta era o versiune îndulcită de santonină, un medicament contra viermilor intestinali, afecţiune comună în perioada aceea. De profesie chimist, Pfizer a preparat medicamentul, iar partenerul său de afaceri a aplicat aroma de migdală îndulcită.

    În 1857, Pfizer a deschis un birou în Manhattan, pe strada Beekman, în inima districtului destinat produselor chimice şi medicamentelor. (11 ani mai târziu, acest birou a fost mutat într-o clădire cu patru etaje de pe strada Maiden Lane, unde, în 1978, compania a instalat unul dintre primele telefoane din New York – n.r.). Charles Pfizer călătorea deseori în Europa, pentru a menţine contactele cu producătorii de materie primă necesară medicamentelor sale. Într-una dintre aceste călătorii a cunoscut-o şi pe viitoarea sa soţie, Anna Hausch, cu care s-a căsătorit în 1859 şi cu care a avut cinci copii, dintre care doi au lucrat în cadrul companiei.

    Până în 1860, compania ajunsese să producă şi acid boric, Pfizer fiind primul producător important al acestuia şi al substanţelor derivate din acesta în SUA. Dezvoltarea a continuat şi în contextul Războiului de Secesiune (războiul dintre Nord şi Sud), când un tarif protector împotriva tartraţilor a permis companiei să înceapă producţia locală a acestora. Aceştia erau făcuţi din reziduurile încrustate rămase în butoaiele de vin. Acidul tartric avea un rol important în vindecarea soldaţilor răniţi şi îmbolnăviţi în luptă, prin urmare afacerea a devenit înfloritoare în perioada războiului.

    În afară de substanţele vândute în scopuri medicinale, Pfizer începuse să producă şi chimicale folosite în noua industrie a fotografiei. În perioada de după război, expansiunea a continuat: în 1880, cel mai important produs al lui Pfizer devenise acidul citric, folosit în prepararea sucurilor recent inventate, precum Coca-Cola şi Dr. Pepper. Produsele lor au căpătat rapid recunoaştere, un rol important în promovarea acestora avându-l şi vărul lui Pfizer. Se vorbea despre ”Calitatea Pfizer“, slogan care a fost folosit mai târziu în ambalarea medicamentelor produse de companie. În 1882, pe seama creşterii numărului de clienţi, cei doi s-au extins cu birouri şi depozite în afara New Yorkului, în Chicago, Illinois.

    În 1891, Erhart a murit, iar Pfizer a devenit unicul proprietar al afacerii. Înainte de a se retrage, Charles Pfizer a listat compania la bursă, cu acţiuni ce se vindeau cu preţul de 100 de dolari. S-a retras din afacere în 1900 şi a murit în 1906, după ce s-a accidentat căzând pe scările casei sale.

    După moartea sa, vânzările Charles Pfizer & Co. au ajuns la 3,4 milioane de dolari şi aproape 200 de angajaţi. L-a succedat în conducerea companiei fiul său, Charles Pfizer Jr., dar acesta a fost forţat să renunţe de ceilalţi acţionari în 1905, iar mai târziu şi-a pierdut toată moştenirea, estimată la circa 1,5 milioane de dolari, pariind la cursele de cai. Emile Pfizer, un alt fiu al lui Charles Pfizer, şi-a asumat conducerea companiei, rămânând singurul membru al familiei angajat în companie.

  • Primarul din Rădăuţi, reţinut pentru că a şantajat un consilier să se înscrie în PDL, în baza OUG privind migraţia aleşilor locali

    Aurel Olăren, ridicat joi de procurori şi dus la audieri la DNA central, a fost reţinut în dosarul în care sunt cercetaţi judecătorii Bogdan Bărbuţă şi Daniela Prandea, de la Judecătoria Rădăuţi, procurorul Dumitru Dîmbu şi omul de afaceri Constantin Babiuc, pentru decizii nelegale în instanţă, în cauze privind proprietatea unor imobile.

    Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat, vineri, într-un comunicat de presă, că în acest dosar a fost extinsă urmărirea penală şi a fost reţinut Aurel Olărean, primarul municipiului Rădăuţi, pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, şantaj şi complicitate la şantaj.

    Olărean a fost reţinut, pentru 24 de ore, joi , la ora 22.40, iar vineri procurorii vor cere Curţii de Apel Bucureşti arestarea lui preventivă pentru 30 de zile.

    Potrivit procurorilor DNA, în luna august 2010, primarul Aurel Olărean, în mod nelegal, a dat dispoziţie secretarului Primăriei să semneze un contract de asistenţă juridică, în baza căruia un avocat trebuia să primească de la Primăria Rădăuţi suma de 65.000 de euro, din care 15.000 de euro onorariu de succes şi 50.000 de euro onorariu fix, fără ca pentru atribuirea contractului să se fi organizat procedura de licitaţie.

    “Astfel, au fost încălcate atât prevederile art.19 din OUG nr.34/2006 (autoritatea contractantă achiziţionează direct produse, servicii sau lucrări în măsura în care valoarea achiziţiei, estimată …nu depăşeşte echivalentul în lei a 30.000 euro, exclusiv TVA pentru fiecare achiziţie de produse ori servicii…), cât şi prevederile Hotărârii Consiliului Local nr. 128 din 22.07.2010 (prin care a fost aprobată doar plata unui de onorariu avocaţial de succes de 10% din valoarea de piaţă a unui imobil de 153.800 euro)”, au scris procurorii în ordonanţa de reţinere.

    Ulterior, în 28, 29 şi 31 august 2014, Aurel Olărean a ameninţat un consilier local că, în situaţia în care, în şedinţa Consiliului Local al municipiului Rădăuţi, nu va vota favorabil proiectul de hotărâre prin care era modificat în sensul dorit de edil onorariul avocatului şi nu se va înscrie, în baza prevederilor OUG 55/2014 privind migraţia aleşilor locali, în partidul din care primarul face parte, va dispune ca soţia acestuia să fie revocată din funcţia de conducere pe care o deţinea la o instituţie aflată în subordinea primăriei, ceea ce implica şi diminuarea drepturilor salariale.

    Prin demersurile făcute în sensul aprobării, de către Consiliul Local, a majorării onorariului avocatului, Olărean urmărea să scape de urmărirea penală în acest dosar, susţin procurorii.

    În ce priveşte acuzaţia de complicitate la şantaj, procurorii au arătat că în perioada 27 ianuarie 2011 – 3 aprilie 2014, primarul Aurel Olărean, împreună cu judecătorii Daniela Mariana Prandea şi Bogdan Ilarion Costică Bărbuţă, de la Judecătoria Rădăuţi, şi cu procurorul şef al Secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, Dîmbu Dumitru, l-ar fi sprijinit pe omul de afaceri Constantin Gavril Babiuc să exercite presiuni pentru a determina o persoană să renunţe la dreptul de proprietate asupra unei părţi dintr-un imobil situat în municipiul Rădăuţi, având destinaţia magazin alimentar şi bibliotecă, în favoarea unei alte persoane aflate în anturajul omului de afaceri.

    În acest caz, prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată la 17 iunie 2008, s-a admis acţiunea de revendicare prin care Primăria Rădăuţi a fost obligată să predea acel imobil persoanei apreciate de instanţă ca fiind proprietarul real.

    “Întrucât o parte din acest imobil fusese anterior, în mod fraudulos, atribuită omului de afaceri Babiuc Constantin Gavril, prin intermediari, printr-o sentinţă civilă din 20.06.2006, pronunţată de către Bărbuţă Bogdan-Ilarion-Costică, punerea în executare a hotărârii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ar fi devoalat maniera frauduloasă prin care o parte din imobil, în suprafaţă de 221 m.p., a fost atribuită unei alte persoane decât celei îndreptăţite şi, ulterior, prin vânzări succesive a ajuns în patrimoniul unei societăţi controlate de Babiuc Constantin Gavril. Pentru a preîntâmpina acest fapt şi pentru a ascunde urmele infracţiunii, la solicitarea lui Babiuc Constantin Gavril, în cursul anului 2011, Olărean Aurel, primar al municipiului Rădăuţi, în numele acestei unităţi administrativ-teritoriale, a introdus o acţiune în rectificare, direcţionată spre judecare la judecătorul Prandea Daniela Mariana. Prin această cerere, s-a solicitat instanţei să dispună rectificarea Cărţii funciare, în sensul radierii dreptului de proprietate al proprietarului real, asupra imobilului susmenţionat. Tot ca element de presiune, Primăria Municipiului Rădăuţi a angajat un avocat cu care aceasta a încheiat un contract de asistenţă juridică”, au precizat procurorii.

    Corelativ cu acest demers, judecătoarea Daniela Prandea a acordat 32 de termene, ultimul fiind stabilit la 24 iunie 2014, pentru a tergiversa soluţionarea cererii vădit nefondată a Primăriei Municipiului Rădăuţi.

    “Prin tergiversarea soluţionării s-a urmărit exercitarea de presiuni asupra proprietarului imobilului, pentru ca acesta să renunţe la dreptul de proprietate şi să semneze în acest sens o convenţie, redactată chiar de judecătorul Bărbuţă Bogdan-Ilarion-Costică”, au mai arătat procurorii.

    Constantin Gavril Babiuc ar fi apelat şi la procurorul şef Dumitru Dîmbu, care în perioada martie – aprilie 2014 i-ar fi solicitat unui executor judecătoresc să exercite presiuni asupra proprietarului, în sensul celor dorite de către Babiuc “şi invocând autoritatea şi voinţa expresă a numitului Dîmbu Dumitru”.

    Judecătorul Bogdan Bărbuţă, procurorul Dumitru Dîmbu şi omul de afaceri Constantin Babiuc au fost arestaţi preventiv în 23 iunie, iar judecătoarea Daniela Prandea a fost pusă sub control judiciar de procurorii DNA.

    Aurel Olărean, aflat la al doilea mandat de primar, are 54 de ani. El este vicepreşedinte al organizaţiei judeţene Suceava a PDL.

    În perioada 1996-2004, Olărean a fost consilier local PD la Rădăuţi, iar între 2004-2008 a fost deputat din partea acestui partid. Mandatul de deputat l-a încheiat cu câteva luni înainte de termen, el demisionând din Parlament în 23 iunie 2008 întrucât a fost ales primar.

    În ianuarie 2014, Aurel Olărean a fost trimis în judecată de Parchetul Curţii de Apel Suceava, pentru abuz în serviciu pe motiv că a refuzat să constate încetarea mandatului unui consilier local şi să vacanteze postul.

    Potrivit procurorilor, din luna iulie 2012 primarul nu şi-a îndeplinit, cu ştiinţă, atribuţiile de serviciu prevăzute în Statutul aleşilor locali şi nu a propus Consiliului Local Rădăuţi să constate încetarea de drept a mandatului de consilier a lui Nistor Tătar, membru PSD, care a fost ales şi consilier judeţean şi care a optat pentru funcţia de consilier judeţean.

    Dosarul a fost trimis Judecătoriei Rădăuţi.

    În februarie 2013, Prefectura Suceava a făcut plângere penală împotriva primarului Aurel Olărean pentru că refuza vacantarea a trei locuri de consilier local, după ce aceştia demisionaseră din Consiliul Local Rădăuţi.

    De asemenea, Aurel Olărean este verificat de ANI pentru că s-ar afla în conflict de interese sau în incompatibilitate. Potrivit unei informări din iulie a Prefecturii Suceava, instituţia a fost sesizată şi la rândul său a sesizat ANI că primarul Aurel Olărean nu şi-a menţionat în declaraţia de interese două firme şi, totodată, “a derulat activităţi de furnizare produse între firma acestuia către spital, unitate care se află în subordinea Consiliului Local”.

    În 2008, pe când era deputat PDL, Aurel Olărean a fost cercetat pentru ameninţare şi distrugere, el fiind acuzat că a ameninţat un bărbat, Romeo Galan, şi i-a avariat autoturismul. Poliţia Suceava a deschis atunci o anchetă, cazul fiind preluat de Parchetului instanţei supreme, având în vedere calitatea de deputat a lui Olărean.

    În mai 2007, Aurel Olărean a fost implicat într-un scandal electoral, alături de echipa sa de campania, în oraşul sucevean Milişăuţi.

    Potrivit Poliţiei Judeţene Suceava, primarul PSD de atunci din Milişăuţi, Mircea Laurus, a reclamat Poliţiei că la locuinţa sa au venit, cu două microbuze şi un autoturism, 15-20 de persoane îmbrăcate în portocaliu care făceau campanie în favoarea preşedintelui suspendat Traian Băsescu, iar consilierul deputatului PD Aurel Olărean a intrat în curtea sa, unde l-a ameninţat şi l-a insultat. Totodată, consilierul local PSD Dumitru Bodnariuc reclama atunci Poliţiei că a fost ameninţat de către Aurel Olărean că îi va face dosar penal şi că îl va trimite la puşcărie.

    Şi în vara anului 2005 Olărean a fost implicat într-un scandal, fiind acuzat de trei poliţişti din Rădăuţi că autoturismul cu care se aflau în misiune a fost blocat în trafic de jeep-ul deputatului. Poliţiştii au reclamat că parlamentarul i-a somat să coboare din autoturism, să stea cu mâinile ridicate la un gard şi să dea explicaţii în legătură cu modul în care au traversat o cale ferată. Olărean i-a verificat pe poliţişti cu fiola pentru a stabili dacă aceştia au consumat alcool şi a mers la sediul Poliţiei din Rădăuţi pentru a se asigura că aceştia fuseseră trimişi în misiune.

  • PROGRAMUL RABLA: 2.310 din cele 3.000 de tichete pentru persoane juridice au fost distribuite

    AFM a anunţat, joi, închiderea unei noi etape de evaluare şi validare a dosarelor depuse de persoanele juridice şi instituţiile publice în Programul Rabla 2014.

    În această etapă, au fost analizate 278 de dosare depuse de firme şi instituţii publice. Din acestea, 108 dosare au fost acceptate pentru 174 autovehicule şi 170 dosare au fost respinse. De asemenea, în Comitetul de avizare al Administraţiei Fondului pentru Mediu au fost acceptate şi 17 contestaţii pentru 44 autovehicule.

    Listele cu persoanele juridice acceptate şi respinse în program sunt publicate pe site-ul AFM, (www.afm.ro), la secţiunea aferentă programului.

    Persoanele juridice şi instituţiile publice care au fost acceptate în program se pot adresa unuia dintre producătorii/dealerii auto care au fost validaţi în Programul “Rabla 2014”.

    Persoanele juridice şi instituţiile publice care au fost respinse au posibilitatea să depună contestaţii în termen de 5 zile de la data comunicării rezultatelor. De asemenea, solicitanţii respinşi pot depune un nou dosar de acceptare, la sediul Administraţiei Fondului pentru Mediu, până la data de 30 septembrie 2014.

    Programul Rabla 2014 pentru persoane juridice a început pe 30 aprilie, înscrierile putându-se face la AFM până pe 30 septembrie 2014.

    În cele cinci etape anterioare de evaluare şi validare a dosarelor depuse de firme şi instituţii publice au fost analizate în total 1.529 dosare dintre care 548 de dosare au fost acceptate pentru 2.092 autovehicule şi 981 de dosare au fost respinse.

    Programul Rabla pentru persoane juridice este deschis instituţiilor publice, firmelor, operatorilor economici fără personalitate juridică şi, din 14 august, reprezentanţilor profesiilor liberale care activează în cabinete sau birouri individuale, în urma publicării în Monitorul Oficial a unui ordin al ministrului Mediului privind modificarea Ghidului de finanţare a programului Rabla.

    De exemplu, dacă până atunci nu se puteau înscrie în program decât societăţile de avocatură, care au personalitate juridică, din 14 august au această posibilitate şi cabinetele individuale de avocatură. Este valabil şi pentru cabinetele individuale ale medicilor, veterinarilor, tehnicienilor dentari, notarilor, mediatorilor, executorilor judecătoreşti, consultanţilor fiscali, asistenţilor sociali, precum şi pentru birourile individuale de arhitectură sau geodezie.

    Prin Programul Rabla pentru persoane juridice, Administraţia Fondului pentru Mediu a emis 3.000 de tichete în valoare de câte 6.500 de lei, acordate la casarea unei maşini mai vechi de opt ani pentru achiziţionarea unui nou autovehicul. Solicitanţii trebuie să se înscrie la AFM.

    Pe lângă tichetul de 6.500 de lei, pentru stimularea achiziţionării autovehiculelor cât mai prietenoase cu mediul, se oferă un eco-bonus în valoare de 500 lei pentru: achiziţionarea unui autovehicul nou, încadrat în norma de poluare Euro 6, achiziţionarea unui autovehicul nou, al cărui motor generează o cantitate de emisii ce CO2 mai mică de 100g/km şi respectiv achiziţionarea unui atuovehicul nou, cu sistem de propulsie hibrid. Cei care optează pentru autoturisme care au mai mult de una dintre aceste caracteristici beneficiază de maxim două eco-bonusuri, adică de o reducere suplimentară de 1.000 de lei.

    Printre beneficiarii programului Rabla pentru persoane juridice de anul acesta, se numără Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), care a obţinut 429 de tichete şi Secretariatul General al Guvernului (SGG), care a obţinut 51 de tichete.

    Anul trecut, în cadrul Programului Rabla pentru persoane juridice, când au fost alocate tot 3.000 de tichete, au fost distribuite 1.670 dintre acestea. Cele mai multe au fost solicitate şi obţinute de Poşta Română – 132 (858.000 de lei) şi Ministerul Afacerilor Interne – 105 (682.500 de lei).

  • Noile SANCŢIUNI impuse Rusiei de către UE au intrat în vigoare. Oligarhi ruşi şi lideri separatişti ucraineni, printre cei vizaţi

    Ele prevăd, de asemenea, măsuri specifice împotriva unor ruşi şi ucraineni acuzaţi că sunt implicaţi în conflictul din Ucraina.

    Sancţiunile blochează atât finanţarea datoriei a trei companii petroliere, şi anume Rosneft, Transneft şi filiala petrolieră a gazprom – Gazprom Neft, cât şi a trei din sectorul Apărării, OPK, Oboronprom, United Aircraft Corporation şi Uralvagonzavod.

    Sunt vizate, de asemenea, nouă întreprinderi care produc bunuri cu dublă întrebuinţare – civilă şi militară -, cu care europenii au interdicţia să facă comerţ.

    Pe lista de 24 de ruşi şi ucraineni vizaţi de blocarea averilor şi interdicţia de a călători în UE figurează Serghei Şoigu, prezentat ca un apropiat al lui Vladimir Putin, vicepreşedintele rus Iuri Vorobiov şi o serie de vicepreşedinţi ai Dumei de Stat (Camra inferioară a Parlamentului rus), şi anume Vladimir Vasiliev, Ivan Melnikov şi Igor Lebedev.

    Consiliul European a precizat că 24 de personalităţi, “între care noii lideri din Donbas, membrii Guvernului din Crimeea, precum şi decidenţi şi oligarhi ruşi”, vor fi adăugate vineri pe lista sa cu persoanele şi entităţile vizate de noile sancţiuni.

  • Ponta: Se lucrează la un proiect mai vechi de dezvoltare în sens european a Gării de Nord Bucureşti

    Victor Ponta a fost întrebat dacă s-a plimbat cu trenul de mare viteză al chinezilor şi cu ce impresie a rămas atunci când s-a plimbat cu cel românesc.

    “Cu trenul de mare viteză al chinezilor nu m-am plimbat, am mers. Cu cel românesc mi-a plăcut foarte tare. Am fost în urmă cu trei luni şi am ajuns în Gara de Nord, unde mă aşteptau nişte militanţi PMP, dar tot a fost foarte plăcut”, a răspuns premierul.

    Întrebat când va exista la Bucureşti o gară precum cea din Beijing, premierul a răspuns: “O gară ca şi cea din Beijing vom avea atunci când o să avem 1,4 miliarde de locuitori. Atunci o să avem o gară ca la Beijing. Cred că paralela este un pic prea optimistă. Dacă vă referiţi la o gară în sens european, e un proiect mai vechi de dezvoltare a Gării de Nord printr-o asociere europeană şi pot să vă spun că lucrăm la acest proiect”.

    În ce priveşte privatizarea CFR Marfă, premierul a spus că aceasta va fi reluată când CFR Marfă “e pregătită”.

    “Cel mai important e să obţinem salvarea companiei şi a locurilor de muncă. Acesta a fost obiectivul fundamental”, a spus el.

    Premierul Victor Ponta, ministrul Transporturilor, Ioan Rus, ministrul delegat pentru Ape şi Păduri, Doina Pană, preşedintele Consiliului Judeţean, Emil Radu Moldovan, primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, prefectul Ioan Ţintean şi numeroşi primari de comune au participat, joi după-amiază, la inaugurarea Gării Bistriţa Nord, reabilitată. IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei Andreicuţ de la Mitropolia Clujului a oficiat o slujbă de sfinţire.

    Coordonatorul proiectului i-a prezentat premierului principalele lucrări de modernizare realizate la staţia CFR, investiţie de aproximativ 10 milioane de euro (peroane înalte, copertină, infrastructura şi suprastructura feroviară, instalaţii, informatică a călătorilor, piaţeta publică din faţa gării), după care Victor Ponta, Ioan Rus şi Ovidiu Creţu au tăiat panglica inaugurală.

    Premierul şi ceilalţi invitaţi au făcut un scurt tur al gării, ghidaţi de Emil Radu Moldovan.

    “Se pricepe, poate vrea să-l punem şef de gară”, a glumit Victor Ponta, şeful CJ povestindu-i că provine dintr-o familie de ceferişti.

    “POS Transport a fost scos din starea de suspendare în 2012 şi în felul acesta multe proiecte, nu doar acesta, s-au realizat. Îi felicit pe beneficiari, cei de la CFR. Sunt foarte bucuros pentru Bistriţa şi acest judeţ că are o gară europeană. Voi sprijini şi celelalte proiecte. (…) Dacă facem drumuri şi gări, până la urmă ne facem datoria. Îi salut pe ceferişti, erau în uniformă, cum m-am învăţat doar la MApN şi MAI, am uitat că erau a treia armată a ţării. Din păcate, au trecut prin vremuri grele, dar poate vin şi vremuri mai bune”, a conchis premierul Victor Ponta.

  • Partea nevăzută a luptei dintre Samsung şi Apple

    Una dintre cele mai mari lupte din istoria corporaţiilor se dă de ani buni între Samsung şi Apple, cei mai mari jucători de pe piaţa producătorilor de smartphone-uri. Totul a început atunci când Steve Jobs a prezentat lumii iPhone-ul, proiectul secret la care compania americană a lucrat mai bine de cinci ani. La scurt timp după, Samsung, la acea vreme o companie care producea piese pentru Apple, a lansat Galaxy S, un model de smartphone cu similar iPhone-ului.

    Steve Jobs şi Tim Cook, atunci Chief Operating Officer al Apple, au acuzat compania coreeană că au furat planurile şi designul telefonului. Cei doi au acţionat în judecată Samsung, acela fiind începutul unei lungi şi costisitoare lupte.

    După zeci de procese şi decizii, Samsung a fost obligată să achite despăgubiri de 1 miliard de dolari celor de la Apple. Pierderile suferite însă de americani au fost mult mai mari, iar modelul coreean a reuşit, în cei mai mulţi ani, să se apropie ca vânzări de iPhone.

    Motivul pentru care Samsung este lider de piaţă, având o cotă aproape dublă decât Apple, este diversitatea modelelor produse. În vreme ce Tim Cook preferă să rămână adept viziunii lui Steve Jobs, bazându-se pe un singur model, coreenii se pot lăuda cu zeci de telefoane lansate anual.

    Indiferent de modul în care piaţa de telefoane va evolua, este greu de crezut că Samsung ar putea pierde poziţia pe care o ocupă, cel puţin în următorii ani. Chiar dacă branduri din a doua linie, precum Huawei, LG sau Lenovo încep să producă modele de o calitate superioară, iar Nokia şi Blackberry încearcă să revină pe piaţă, Samsung şi Apple par a fi companiile spre care cumpărătorii se îndreaptă mai întâi.

  • Bărbaţii din România plătesc 26.000 de euro pe zi pentru Viagra şi alte pastile care tratează impotenţa

    Filmul „Love and Other Drugs“, o comedie romantică din 2010, descrie poate cel mai bine impactul avut de substanţa magică citrat de sildenafil în rândul clienţilor din Statele Unite ale Americii odată cu lansarea pe piaţă. Pelicula descrie povestea unui reprezentant medical responsabil de distribuirea primelor mostre de Viagra către bărbaţi, în 1998. De la liste de aşteptare şi până la bărbaţi care şi-au salvat căsnicia, Viagra a ajuns în scurt timp unul dintre cele mai vândute medicamente din SUA. Iar munca reprezentanţilor medicali se transformase brusc în cel mai uşor job avut vreodată, după ce pacienţii făceau coadă la medic pentru a obţine o reţetă.

    Treptat, molecula s-a răspândit pe toate continentele, fiind unul dintre cele mai răsunătoare succese ale americanilor de la Pfizer, producătorul de medicamente american care practic a inventat termenul de „disfuncţii erectile“, o afecţiune tratată până atunci doar chirurgical sau cu remedii naturiste. Timp de cinci ani, Viagra a controlat o piaţă a disfuncţiilor erectile unde concurenţii lipseau.

    Abia la sfârşitul anului 2003, Levitra, produs de Bayer, şi Cialis, produs de Eli Lilly, medicamente care aveau să devină principalii concurenţi ai Viagra, obţineau aprobarea Food and Drug Administration (FDA), autoritatea de resort din SUA, intrând treptat în lupta pentru câştigarea de cotă de piaţă. La mai bine de un deceniu de la lansare, Viagra încă generează pentru Pfizer vânzări de 2 miliarde de dolari la nivel global, însă în lupta pentru arma secretă a bărbaţilor au intrat în ultimele 12 luni alte zeci de companii după ce brevetul companiei pentru descoperirea acestei substanţe expiră în tot mai multe ţări.

    Dacă în 2000 Viagra controla peste 90% din piaţa medicamentelor destinate disfuncţiilor erectile, în 2007 aceasta a coborât sub 50%. Cota de piaţă a Viagra la nivel global a ajuns la mai puţin de 40% anul trecut, conform datelor IMS Health. Judson Clark, un analist în cadrul Edward Jones, previzionează că vânzările de Viagra vor continua să scadă cu 5% în fiecare an, potrivit AP.

    O pastilă Viagra costă circa 35-40 de lei pe piaţa din România, însă alternativele mai ieftine pot avea preţuri mai mici de până la zece ori. Din vara anului trecut, patentul Viagra a expirat în statele Uniunii Europene şi Canada, în timp ce SUA recunoaşte „monopolul“ pastilei albastre încă cinci ani, după ce FDA a prelungit patentul care expira în martie 2012 până în martie 2020. Piaţa americană este cea mai importantă pentru companiile care produc astel de medicamente, potrivit statisticilor citate de presa de peste ocean, dat fiind că India şi China au permis de mulţi ani existenţa unor pastile similare, dar fabricate local, ca urmare a preţului prohibitiv pentru locuitorii celor două ţări. Brevetele pentru Cialis şi Levitra urmează să expire în 2017 şi respectiv 2018 pe piaţa americană. Jumătate din vânzările de Viagra ale Pfizer provin însă din alte pieţe decât SUA.

    Prima măsură luată de Pfizer odată cu expirarea brevetului în Europa a fost cea a demarării vânzării online a Viagra pe propriul site, potrivit Associated Press. Se întâmpla în vara anului trecut, după ce compania a dat publicităţii rezultatele unui studiu intern care arăta dimensiunea uriaşă a vânzărilor de produse contrafăcute. Oficialii companiei Pfizer au cumpărat în 2011 Viagra de la cele mai populare 22 de farmacii de pe internet şi au testat pastilele în laboratoare, descoperind că 77% dintre acestea nu erau originale. Mai mult, majoritatea aveau jumătate sau mai puţin de jumătate din substanţa activă responsabilă de creşterea performanţelor sexuale. Sunt bine cunoscute campaniile de publicitate online care promit potenţialilor clienţi preţuri cu 95% mai mici decât preţul pieţei pentru o cutie de Viagra, iar credulii care cad în capcană sunt de ordinul milioanelor, potrivit AP. Jumătate dintre cei care consumă sau ar vrea să consume Viagra consideră că preţul este mai mare decât şi-ar putea permite şi preferă variantele mai ieftine, se arată într-o cercetare a New Jersey Medical School.

    Oricum, lista medicamentelor care conţin substanţa sildenafil este acum generoasă, în piaţa românească întrând jucători precum KRKA cu brandul Vizarsin, Zentiva cu Vigrande, dar şi Terapia, Actavis şi Dr. Reddy’s, Teva sau Polpharma. Preţurile pentru varianta generică a Viagra variază între 10 şi 20 de lei pentru o pastilă, aşadar la un preţ cu peste jumătate mai mic.

  • MasterCard este obligată să elimine comisioanele interbancare la plata cu cardul în şase luni

    Printr-o decizie din decembrie 2007, Comisia Europeană a declarat contrare dreptului concurenţei comisioanele interbancare multilaterale (CIM-uri) aplicate în cadrul sistemului de plată cu carduri MasterCard.

    CIM-urile corespund unei părţi din preţul unei operaţiuni cu cardul de plată, reţinute de banca de emitere a cardului. Costul CIM-urilor este imputat comercianţilor în cadrul mai general al comisioanelor care le sunt facturate pentru utilizarea cardurilor de plată de către instituţia financiară care le administrează operaţiunile.

    Comisia a reţinut că CIM-urile au ca efect stabilirea unui nivel minim al comisioanelor facturate comercianţilor şi, pentru acest motiv, constituiau o restrângere a concurenţei prin preţuri.

    Prin aceste comisioane interbancare multilaterale (CIM), instituţia bancară care a emis cardul cu care se efectuează o plată reţine un procent din plata respectivă, costul CIM-urilor fiind suportat de către comercianţi.

    În 2012, MasterCard a contestat în instanţă decizia Comisiei Europene, însă Tribunalul UE a menţinut hotărârea instituţiei euroepene. Ulterior, MasterCard a depus recurs la Curtea de Justiţie, care, la rândul său, a menţinut sentinţa dată de instanţa anterioară.

    Curtea a arătat că Tribunalul a luat în considerare caracterul dual al sistemului, şi a analizat rolul CIM-urilor în echilibrarea segmentelor “emitere” şi “acceptare” ale sistemului MasterCard, admiţând existenţa unor interacţiuni între aceste două segmente.

    Curtea de Justiţie explică faptul că MasterCard nu a reuşit să dovedească existenţa unor avantaje semnificative care să decurgă din aplicarea comisioanelor interbancare. Totodată, instanţa a subliniat că sistemul de plăţi MasterCard nu este afectat de eliminarea comisioanelor.

    Curtea a arătat că Tribunalul a procedat în hotărârea sa la o examinare detaliată pentru a determina în special dacă CIM-urile limitează presiunea pe care comercianţii o pot exercita asupra băncilor de acceptare la negocierea comisioanelor facturate de acestea din urmă. Tribunalul a putut concluziona, aşadar, în mod întemeiat că CIM-urile au efecte de restrângere a concurenţei.