BusinessMagazin

Blog

  • Mobil junior

    Nu intamplator mobilul arata atat de “special”. Producatorii au avut in minte un obiectiv foarte clar cand au inceput sa comercializeze acest nou tip de gadgeturi. Telefoanele trebuie sa arate ca niste jucarii, pentru a-i atrage pe copii, dar sa se comporte ca niste produse tehnologice de ultima generatie, pentru a-i putea convinge pe parinti sa le cumpere. “Nebunia” a inceput in Japonia, unde concurenta intre producatorii de mobile a devenit atat de apriga incat ei au inceput sa caute noi nise de consumatori. Doar in Japonia, anul trecut s-au cheltuit 275 de milioane de dolari pentru telefoanele mobile si serviciile de telefonie dedicate copiilor, conform datelor publicate de institutul de cercetare Yano din Japonia.In Statele Unite principalii furnizori de servicii de telefonie mobila, precum Verizon, Cingular sau T-Mobile au introdus deja pe piata pachete speciale care includ atat telefoane destinate copiilor, cat si servicii dedicate acestora. Compania Sprint Nextel a lansat in luna aprilie serviciul “Family Locator”, care permite parintilor sa cunoasca in permanenta localizarea telefonului copilului, potrivit presei internationale. De asemenea, parintii pot opta sa fie anuntati in cazul in care copilul nu se afla intr-un anumit loc – cursuri, sala de sport – intr-un anumit moment al zilei.Apel in asteptareIn Romania, ca si in majoritatea tarilor europene, nu exista inca o piata adevarata pentru astfel de telefoane. Este foarte probabil insa ca lucrurile sa se schimbe in viitor – n-ar fi prima oara cand un trend dictat de Asia ar incepe sa prinda si pe batranul continent (vezi 3G-ul).”Asa cum exista un segment foarte bine definit al telefoanelor cu functii de business, se pot identifica si alte segmente importante ca volum in totalul pietei”, observa Catalin Patrasescu, partener al companiei de analiza a pietei SmartPoint. “Sunt necesare personalizari in adresarea categoriilor de consumatori cu atat mai mult cu cat, in ultimii 5-7 ani, filosofia comunicarii mobile a trecut printr-un lant de schimbari importante.”Poate, insa, piata romaneasca sa intre in atentia producatorilor de telefoane mobile pentru copii? “In momentul actual, cu siguranta nu. Unul din motivele principale este faptul ca tehnologiile mobile de localizare, inclusiv GPS, sunt abia la inceput de drum in Romania, iar serviciile 3G inca nu au acoperire nationala”, a explicat pentru TARGET Cristian Cojocaru, GSM Sales Manager la LG Romania. LG este una dintre primele companii din lume care au intrat pe segmentul telefoniei pentru copii.Functii specialeVarsta la care oamenii incep sa foloseasca pentru prima data un telefon mobil scade constant. In acelasi timp, rata de penetrare a telefoniei creste in toate zonele geografice. “Telefonul mobil este la fel de important pentru copil ca si pentru un om matur”, admite Sorin Stoica, fondatorul retailerului de telefoane mobile si accesorii Dasimpex. “In Romania parintii le cumpara copiilor telefoane simple si ieftine, iar majoritatea aleg varianta cartelelor pre-paid in locul abonamentelor”, descrie el obiceiurile de cumparare ale parintilor. “Pe masura ce vor patrunde pe piata o serie mai larga de ofertanti de continut, iar protejarea fata de reclame la anumite servicii nu va fi garantata, telefoanele cu functii speciale vor deveni o necesitate”, prevede analistul de la SmartPoint. “Principiul va fi similar celui aplicat in navigarea pe Internet.”Politist cu butoaneProducatorii de telefoane mobile au mizat pe faptul ca in familia moderna ambii parinti lucreaza si nu pot fi in permanenta langa copiii lor. Copiii au activitati extrascolare la care trebuie sa mearga singuri, iar parintii vor sa stie, in orice moment, unde se afla acestia si daca sunt in siguranta. Astfel, functia GPS (localizare prin satelit), care este intalnita si la unele modele “pentru adulti”, pare sa fie una din functiile cele mai importante ale acestor telefoane. Publicitatea si marketingul pun, bineinteles, accent pe avantajele de a cumpara un astfel de obiect: parintele are un ajutor in plus pentru a-l supraveghea pe cel mic, pentru a comunica cu el atunci cand este la distanta si, sustin producatorii, este si un mijloc rapid pentru copil de a cere ajutor in caz de pericol.Un segment neglijat”Din pacate trebuie sa recunosc ca noi, retailerii, am neglijat aceasta categorie de consumatori pe care o consideram una indirecta, deoarece minorii nu dispun de un venit constant pentru a-si achizitiona o anumita marca de telefon”, spune presedintele Dasimpex. Pretul unui telefon mobil destinat exclusiv copiilor este de aproximativ 100 de dolari pe pietele din Statele Unite sau Japonia. Telefoanele pentru copii au dimensiuni reduse – potrivite pentru mana unui copil -, sunt foarte colorate, au de regula un numar redus de taste pentru simplitate in utilizare si, daca sunt destinate copiilor prescolari, lumineaza in diverse culori. Unele modele de telefoane pentru copii cantaresc foarte putin – in jur de 70 de grame. La nivel mondial segmentul de piata reprezentat de copii si tineri este extrem de atractiv si cu potential ridicat pentru orice producator de telefoane mobile. Asa ca “intr-un viitor nu foarte indelungat, cu siguranta sunt sanse ca aceste produse sa ajunga si pe piata din Romania”, spune Cojocaru. Ce stie sa faca?Cu toate ca designul te duce cu gandul mai degraba la o jucarie, mobilul pentru copii e un gadget destul de complex. Poate fi dotat cu o functie de localizare prin satelit (GPS), sistem de alarma prin care parintii pot fi alertati de copil in caz de pericol, jocuri educative si acces limitat (cenzurat) la Internet. In plus, cu aceste telefoane parintii au posibilitatea de a limita numarul de minute care pot fi vorbite si numerele de telefon care pot fi apelate sau de la care se poate primi apel. De asemenea, au control asupra numerelor de telefon care pot fi stocate in agenda.ENFORA TIC TALKlansare – august 2005Enfora Tic Talk, lansat in august 2005, nu seamana deloc cu un telefon, designul sau fiind similar cu cel al unui cronometru. Este un oval din plastic, cu un ecran alb-negru in mijloc si nu dispune de tastatura. Totul este controlat de un buton circular (un “volan”) si de alte doua butoane. Telefonul se adreseaza copiilor pasionati de jocuri. Gadgetul vine cu cinci jocuri educative create de compania LeapFrog – un joc de ortografie, doua de matematica, Spanzuratoarea si un joc de cultura generala.LG MIGOlansare – martie 2006LG Electronics se adreseaza copiilor prin modelul LG Migo, prezentat la CES (consumer electronic show) in Las Vegas in martie anul acesta. Migo este un telefon de mici dimensiuni, cu un aspect vesel, de culoare verde si cu display LCD. Are doua antene scurte – una pentru captarea semnalului si cealalta pentru serviciul GPS. Are cinci taste – patru pentru apelare rapida si una prin care parintii pot fi alertati in caz de urgenta – si doua butoane pentru acceptarea si respingerea apelurilor. In plus, vine dotat cu 10 tonuri de apel special create pentru copii.FIREFLYlansare – martie 2005 Telefonul mobil pentru copii al producatorului american Firefly, lansat in martie 2005, este un terminal cu doar cinci taste – doua taste pentru apelarea rapida a unuia din parinti, alte doua taste pentru acceptarea si respingerea apelurilor si o tasta prin care poate fi accesata agenda telefonica in care pot fi stocate pana la 20 de numere de telefon. Telefonul Firefly nu permite primirea sau trimiterea mesajelor scrise sau multimedia. Producatorii au vrut sa realizeze un telefon foarte simplu, fiind convinsi ca poate fi acceptat si la ore.

  • Cine scoate ghizii la pensie

    Telefonul mobil se poate dovedi cel mai bun prieten al turistului intr-o vizita intr-un muzeu sau un oras, sustin reprezentantii primei companii din lume care a inceput sa ofere ghiduri audio interactive ce pot fi ascultate pe telefon.Telefonul poate imprumuta vocea unei celebritati precum Larry King, celebrul jurnalist al CNN, sau Steven Tyler, solistul formatiei Aerosmith. Vocile celor doi joaca rolul de “povestitori” pentru Talking Street, o companie americana care ofera ghiduri audio pentru turistii aflati in trecere prin orase americane precum New York, Boston sau Washington. Alti “ghizi” angajati de companie mai sunt Sigourney Weaver, actrita care a jucat in seria de filme Alien, sau Jerry Stiller, care a interpretat rolul lui Frank Constanza, tatal lui George, in sitcom-ul Seinfeld.Totul a inceput in ManhattanCe trebuie sa faca utilizatorii pentru a accesa ghidul audio al Talking Street? Mai intai trebuie sa-l cumpere, fie prin telefonul mobil (contravaloarea urmand sa apara pe factura telefonica), fie de pe site-ul companiei, prin card de credit. Pretul unui tur este de 6 dolari. Dupa care, formand un numar furnizat de companie, le va “raspunde” vocea unei celebritati, gata sa ii indrume intr-un tur audio al orasului, urmand traseul a circa 15 obiective. Turul dureaza, cu tot cu timpul necesar pentru deplasare de la un obiectiv la altul, circa doua ore (din care 40 de minute reprezinta durata efectiva a legaturii telefonice cu Talking Street). Pentru a se orienta, utilizatorii pot folosi orice harta a orasului, inclusiv pe cea disponibila pentru download pe site-ul companiei. Fiecare obiectiv vizitat presupune o alta convorbire telefonica, ceea ce inseamna ca turul poate fi intrerupt oricand pentru a fi reluat mai tarziu. Valabilitatea ghidului interactiv e de o saptamana de la data achizitionarii, asa ca turistii nu trebuie sa alerge prin tot orasul pentru a ajunge la urmatorul obiectiv inainte sa expire timpul.Ghidul poate fi folosit de pe orice telefon, indiferent de operator, dar cartelele SIM americane taxeaza convorbirile la tarif local, ceea ce reduce costurile aferente serviciilor de roaming.Miles Kronby, creatorul Talking Street, si-a pus in aplicare ideea in anul 2003 cu primul tur interactiv in East Side – New York. El nu a vrut sa precizeze cati oameni au achizitionat ghidul, dar a spus ca reactiile primite in urma primului tur au fost incurajatoare. In 2004, serviciul a fost lansat in Manhattan si Boston, iar in iarna anului trecut a urmat Washington. Kronby admite ca este posibil ca astfel de experiente sa nu ia niciodata complet locul cartilor-ghid si ghizilor “umani”. Dar spune ca pe masura ce tehnologia telefoanelor mobile se va imbunatati, popularitatea “telefoanelor-ghid” va creste. Iar ghizii “live” trebuie probabil sa se gandeasca de pe-acum la ce-ar putea sa faca in plus pentru a le tine piept “rivalilor” dotati cu cipuri electronice.Telefonul – critic de artaMulte muzee, odata impotriva telefoanelor galagioase, incurajeaza acum folosirea acestor aparate. Anul trecut, zeci de institutii de arta, printre care muzee din Los Angeles, Washington si Minneapolis, au inceput sa ofere ghiduri interactive pentru telefonul mobil, cele mai multe fiind gratuite. Alte zeci de astfel de institutii se pregatesc sa implementeze asemenea servicii.Insa intrarea mobilului pe salile muzeelor are o istorie interesanta. Marile muzee europene au adoptat deja de cativa ani moda ghidurilor audio care dau informatii la cerere despre diverse picturi sau sculpturi, prin tastarea, pe un gadget dotat cu casti pe care il primeste la intrare, a unui cod afisat alaturi de exponat. Tocmai pentru ca aceste gadgeturi au un design pe care oamenii de multe ori il gasesc greu de inteles – “Pe ce buton apas ca sa pun pauza? Cum fac sa mai ascult odata?” – dar si pentru ca unii consumatori se arata ingrijorati de riscul de a purta o pereche de casti care a mai fost purtata de cine stie cati alti oameni, autoritatile mai multor muzee au inceput sa ofere ghiduri audio interactive ce pot fi ascultate pe telefoanele mobile ale vizitatorilor.”In general nu inchiriez ghiduri audio cu casti atunci cand merg intr-un muzeu decat daca gasesc acolo un Monet sau altceva impresionant”, a spus Chris Mengarelli, 53 de ani, care a folosit recent telefonul mobil pe post de ghid in Muzeul de Arta San Jose. “A fost mult mai convenabil decat sa inchiriez un set de casti si nu mi-am mai facut griji ca as putea sa contactez vreo boala transmisibila”, a explicat el, citat de presa internationala.Folosirea acestui tip de serviciu este simpla. Vizitatorii apeleaza de pe mobilul lor un numar de telefon si apoi tasteaza codul exponatului. De regula, toata vizita se poate incadra intr-o singura convorbire, in timpul careia se tasteaza din cand in cand codurile exponatelor, urmate de rularea inregistrarilor audio.Alte muzee, cum este Muzeul de Arta Moderna din San Francisco, au gasit metode diferite de a-i atrage pe fanii tehnologiei, dand posibilitatea vizitatorilor sa descarce fisiere audio, de pe site-ul muzeului, pe care le pot asculta pe iPod sau pe playere audio portabile in timp ce privesc exponatele. Este adevarat insa ca simplul acces la solutii tehnologice moderne nu garanteaza calitatea informatiilor oferite.”Doar pentru ca poti sa asculti descrieri pe telefon despre fiecare piesa dintr-o expozitie, nu inseamna neaparat ca acele mesaje sunt nemaipomenite”, a spus Peter Samis, consultant educational al muzeului din San Francisco. “Muzeele sunt relativ novice in privinta acestui serviciu si nu au experienta in producerea acestui tip de continut”, a mai adaugat Samis.Totusi, se pare ca ghidurile interactive au schimbat modul in care unii vizitatori “consuma” arta.TURUL AUDIOCompania???orase acoperiteTalking Street???New York, Boston, WashingtonSoundwalk???Paris, orase din IndiaJjourneys???orase din ItaliaPodGuides???orase din Belgia si Marea Britanie

  • Tutorele de peste mari si tari

    Ce legatura poate avea un examen decisiv pentru care nu ai invatat nimic cu succesul in afaceri? Aparent, nici una. Multi ar spune ca cele doua sunt intr-o opozitie clara. Insa un examen decisiv al unui student american poate face un business de succes pentru un intreprinzator indian. Companiile de tutoring sunt pe val de ceva vreme in lume. Zeci de mii de studenti si elevi americani se bazeaza pe meditatorii lor pentru a-si mari mediile sau pentru a obtine un scor cat mai mare la testele SAT (bacalaureat). Tarifele meditatiilor online sunt cu mult mai mici decat cele fata-in-fata si sunt posibile la orice ora din zi si din noapte.Ceea ce nu stiu studentii este ca pe prietenul lor Mike care se pricepe la matematica ca nimeni altul il cheama de fapt Mahakali Murthy sau Cheng Ling. Companiile care asigura servicii de tutoring s-au gandit ca daca muncitorii low-paid din India si China pot sa coasa haine, sa faca software pentru computere sau sa vanda asigurari, de ce n-ar putea sa mediteze si copiii vesticilor? Cererea de meditatori ieftini provenita din Statele Unite este responsabila pentru crearea unei industrii infloritoare in Asia. Circa 80% din industria indiana de tutoring online este acaparata de elevii si studentii din Statele Unite, conform datelor Educomp Solution, o companie de tutoring cu sediul in New Dehli. “Cred ca pur si simplu in aceasta parte a lumii exista un talent imens in ceea ce priveste matematica si stiinta. India are cei mai buni meditatori si cei mai buni profesori din lume”, explica fenomenul Roy Bikram, fondatorul si directorul executiv al Studyloft.com, una dintre cele mai mari companii de tutoring.Iar acesta nu este decat inceputul. Colegiile din Kentucky au apelat la varianta outsourcing-ului pentru a rezolva o alta sarcina consumatoare de timp. Ei au delegat sarcina corectarii lucrarilor companiei Smarthinking, o companie care deja lucreaza cu 70.000 de elevi la 300 de scoli din toata America.

  • Lectia lui Warren Buffett pentru tinerii jurnalisti

    Se spune ca marile averi se cladesc cu greu, dolar cu dolar. Si se mai spune ca multi dintre cei care si-au cladit afacerile de miliarde dolar cu dolar duc o viata simpla, ba chiar analizeaza pana si felul in care pot fi reduse costurile cu iluminatul birourilor sau cu hartia de scris. La fel s-a spus si despre Warren Buffett – locuieste in aceeasi casa ca acum 40 de ani, se imbraca in costume ieftine, detine un Lincoln banal din 1999 pe ale carui placute de inmatriculare scrie, culmea, Thrifty (in traducere libera zgarcit). Au scris si redactorii TARGET despre obiceiurile de economisire “compulsiva” ale lui Buffett si ale lui Ingvar Kamprad de la Ikea si despre cat de modeste sunt proprietatile si garderoba lor. Sau despre felul in care aceste obiceiuri pot deveni o afectiune obsesiva studiata de psihanalisti.Buffett a ajuns al doilea cel mai bogat om din lume investind acolo unde nimeni nu s-ar fi asteptat sa obtina profit si facand lucruri la care rivalii sai nici nu s-ar fi gandit. Omul a inceput sa faca bani de la 6 ani, cumparand 5 sticle de Coca-Cola de la bacania bunicului sau cu 25 de centi si vanzandu-le ulterior cu un profit de 5 centi la fiecare sticla. Cateva zeci de ani mai tarziu, ca o ironie, a ajuns unul dintre cei mai importanti actionari ai companiei ale carei produse i-au deschis drumul in business.Si tot ca o ironie, la putin timp dupa inchiderea editiei pe care ati inceput deja sa o cititi, “zgarcitul” a anuntat ca va dona 37 din cele 44 de miliarde de dolari pe care le detine pentru operele de caritate ale fundatiei conduse de bunul sau prieten, Bill Gates, fondatorul Microsoft. Lectia servita, in cazul in care manevra nu intra sub incidenta legilor care reglementeaza manipularea Bursei (actiunile Berkshire Hathaway, compania pe care a fondat-o, au scazut brusc dupa anunt) – ceea ce este extrem de putin probabil – arata conditia necesara pentru un business de succes. Pasul inainte, intr-o directie pe care n-a intuit-o nimeni altcineva, a facut diferenta dintre Buffett si restul investitorilor. Mai mult, una din zicalele sale devenite celebre este “du-te acolo unde va fi pucul, nu unde acesta se afla acum”, facand referire la sportul sau favorit, hocheiul pe gheata. Dar care a fost resortul care l-a determinat pe cel care spunea despre sine ca este 15% Fisher si 85% Graham (Benjamin Graham si Phillip Fisher, mentorii sai, doi economisti conservatori inraiti) sa renunte la aproape tot ceea ce a acumulat de-a lungul a mai bine de 5 decenii? A fost oare dorinta arzatoare de a echilibra cumva balanta inegalitatii economice mondiale? A fost cumva unul din invatamintele celor doi mentori ai sai? Sau blazarea cauzata de sentimentul de a fi ajuns in varf?Oricare ar fi fost, lectia lui Buffett trebuie asumata atat de tinerii jurnalisti, cat si de oamenii de afaceri autohtoni. Istoria ne-a demonstrat – cine a fost cu un pas inaintea grupului a avut succes. Prima companie care a intrat pe piata retailului de electrocasnice, Altex in 1992, este liderul pietei in momentul de fata dupa vanzari (Flanco, numarul doi, a luat fiinta doi ani mai tarziu). Desi nu este o regula, iar business-ul romanesc este profund atipic, exemplele pot continua cu cei care au infiintat in 1996 filiala locala a brokerului imobiliar Colliers, lider de piata, in conditiile in care numarul doi pe piata, Eurisko, a fost infiintat abia un an mai tarziu. Acum, la mai mult de un deceniu de la momentul infiintarii primelor start-up-uri ce au reusit sa se strecoare prin sita globalizarii, au inceput sa apara si rezultatele. A inceput sa se vada in filozofia de viata si in felul in care traiesc cei ce au avut succes. O arata si statisticile referitoare la structura consumului de bunuri de lux. Oricum ar fi, eu inca il caut pe primul Warren Buffett al Romaniei.

  • Tezaurul din Anglia

    Prestigiu si profit. Asta obtine Banca Nationala a Romaniei pastrandu-si depozitele in aur monetar la banci straine. Anul trecut, BNR a lichidat depozitele pe care le detinea la bancile Barclays (Marea Britanie) si Morgan Stanley (SUA) si le-a mutat la Banca Angliei, Nova Scotia (Canada) si Fortis Bank Bruxelles. Prin aceasta miscare banca centrala a pierdut aproape 124.000 de euro, din cauza diferentelor nefavorabile dintre pretul de piata si costul mediu de lichidare a depozitelor. La cheltuieli s-au adaugat si taxele de depozitare la Banca Angliei si cele de expertizare a aurului din Tezaurul central. Dar toate aceste pierderi sunt controlate, asigura oficialii bancii.Valoarea totala a depozitelor externe de aur ale BNR era, la sfarsitul lui 2005, de 871 de milioane de euro, in crestere cu 41% fata de 2004. Potrivit situatiilor financiare ale BNR, stocul de aur se ridica, in 2005, la 103,55 tone, fiind reevaluat la 5,37 miliarde de lei (1,47 miliarde de euro). Din stocul total, BNR pastreaza la Banca Angliei aproximativ 61 de tone de aur. Aurul din depozitele BNR este sub forma de lingouri standard – evaluate la sfarsitul lui 2005 la 397 milioane de euro, in crestere cu 25% fata de 2004 – si de monede de aur – in valoare de 205 mil. euro. Cantitatea de aur monetar a scazut usor in cursul lui 2005, cu 73 de kilograme, pentru ca BNR a restituit unor persoane fizice aurul confiscat in timpul comunismului. Pe langa aurul monetar, BNR mai are in Tezaur si aur la alte standarde, in valoare de 18,2 milioane de euro, ceea ce duce totalul activelor in aur la aproape 1,5 miliarde de euro. Cele mai bogate banciConform World Gold Council, bancile centrale cu cele mai mari depozite in aur erau, in iunie 2006:1. Statele Unite – 8.135 de tone2. Germania – 3.427,8 tone3. Franta – 2.790,0 tone4. Italia – 2.451,8 tone5. Elvetia – 1.290,1In acest clasament, Romania ocupa locul 31, cu 104,8 tone, inaintea unor vecini europeni precum Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovenia si Ungaria.

  • Un munte de cash

    Cele mai mari companii americane, printre care si nume ca Exxon, Microsoft si Johnson & Johnson, stau pe un munte de lichiditati, sau, mai exact, o suma record de 640 mld. dolari, conform estimarilor Standard & Poor’s. Acest tezaur ar putea declansa in scurt timp o adevarata isterie in piete, care se asteapta la numeroase preluari si fuziuni. 8 semestre de crestereMotivele aglomerarii de capital in “buzunarele” companiilor sunt legate de cele 8 semestre consecutive de cresteri semnificative ale profiturilor, corelate cu lipsa unor achizitii sau investitii substantiale, explica Howard Silverblatt, analist la Standard & Poor’s. Rich Thaler, vicepresedinte la Deutsche Bank Securities, crede ca aceste companii “inoata in bani, ceea ce ar putea creste capacitatea acestora de a finanta preluari”, previzioneaza Thaler.Incep investitiileCompaniile care si-au pastrat banii in cont, pentru siguranta, “vor incepe sa investeasca in pietele emergente precum si in achizitii de companii”, crede Marc Zenne, seful diviziei de strategie a Citigroup. Microsoft, de exemplu a returnat actionarilor anul trecut 32 mld. dolari in dividende speciale si se afla in plin proces de rascumparare de actiuni. Si cu toate acestea inca beneficiaza de avantajele unei impresionante sume de 34,8 mld. dolari – cash!

  • Bilant pe zero

    Social-democratii au sustinut saptamana trecuta o ofensiva dubla impotriva puterii – o motiune simpla despre sistemul educatiei si una de cenzura, ambele respinse insa de Parlament. E drept, PSD recunoscuse oricum ca e vorba doar de niste exercitii democratice si cumva isi asumase dinainte respingerea motiunilor. Totusi, PSD nu poate socoti prea multe realizari in bilantul actualei sesiuni, ceea ce poate fi o nota de ingrijorare pentru strategia presedintelui partidului, care tocmai ce declarase „razboi total“ actualei puteri.

     

    Pe de alta parte, relatiile raman destul de incordate inclusiv in cadrul partidului. O dovedeste demisia ad-hoc a lui Cristian Diaconescu din toate functiile din partid din cauza unor intelegeri transpartinice, cu implicarea PSD pentru numirea la conducerea Curtii de Conturi a liberalului Ovidiu Ispir in locul lui Dan Drosu Saguna (in cele din urma, numirea lui Ispir a fost anulata de o decizie a Curtii Constitutionale). Diaconescu s-a suparat pentru ca Ispir fusese cel ce a determinat initierea unui control la Eximbank, institutie condusa de sotia fruntasului PSD, Mariana Diaconescu.

     

    O parte din indignarea lui Diaconescu a fost preluata de un alt demisionar din partid – deputatul Ioan Timis – care a acuzat „jocurile politice“ ale PSD impreuna cu alte partide. Timis s-a remarcat ca un sustinator al lui Adrian Nastase, vorbind despre o posibila rupere a partidului atunci cand fostul premier a fost fortat sa demisioneze din functia de presedinte executiv. Demisia lui Timis a fost compensata de revenirea in grupul PSD din Camera – cu declaratia ca de fapt n-a parasit nicicand partidul – a deputatului Eugen Bejinariu, la randul sau un apropiat al lui Adrian Nastase.

  • Biocombustibili produsi in curte

    Fermierii polonezi vor avea voie de anul viitor sa produca combustibili biologici. Acestia vor putea fi folositi doar pentru nevoile personale, neputand fi comercializati. Conform legii combustibililor biologici adoptate de guvernul polonez, pana in anul 2010 cantitatea minima de componenti biologici in combustibili urmeaza sa fie de cel putin 5,75%.

     

    Deoarece oricine va putea produce combustibili biologici, este de asteptat ca numarul statiilor care vor furniza astfel de combustibili sa creasca, a declarat pentru Puls Biznesu Wieslaw Kaczmarek, CEO al companiei Brasco si fost ministru al finantelor. Acesta a mai precizat ca alte efecte vor fi privarea bugetului de stat de incasarea unor importante fonduri si scaderea calitatii combustibililor biologici.

     

    In plus, intreprinzatorii nu cunosc conditiile financiare, care vor fi reglementate printr-o lege separata. „Asteptam prevederile privind nivelul de impozitare. Ele vor arata cat de profitabile vor fi proiectele. Cel mai important este ca sistemul de taxare sa ofere stimulente pentru a dezvolta aceasta industrie“, a explicat Marcin Buczkowski, vicepresedinte al fabricii de azot Pulawy.

     

    Gigantul petrolier PKN Orlen detine rafinaria Trzebinia, unde sunt produsi esteri din 2004, fiind in prezent liderul pietei. PKN Orlen va prezenta strategia sa privind combustibilii biologici in urmatoarele saptamani.

  • Senatorii fata cu Codul fiscal

    Usor-usor, cu amendamente cu tot, Codul fiscal trece totusi de Parlament. Saptamana trecuta, documentul a fost adoptat de Senat, iar in aceasta saptamana e randul Camerei Deputatilor, camera decizionala a Legislativului. Dupa trecerea prin filtrul senatorilor, o serie din propunerile Guvernului in materie de legislatie fiscala s-au modificat dupa cum urmeaza:

     

    – A fost respinsa propunerea Guvernului de majorare a impozitelor pentru locuintele cu suprafata mai mare de 150 mp (era vorba de cresterea valorii impozabile a locuintelor cu cate 10% pentru fiecare 100 mp sau fractiune care depasea 150 mp). In acelasi timp, senatorii au decis ca firmele care investesc peste 100.000 de euro pe o perioada de pana la cinci ani vor fi scutite de plata impozitelor locale pe terenuri si cladiri (proiectul Guvernului prevedea ca firmele trebuie sa investeasca peste un milion de euro ca sa poata beneficia de scutiri).

     

    – Castigurile din tranzactiile pe piata de capital ar urma sa fie taxate in continuare diferentiat in functie de perioada de detinere a actiunilor – 1% pentru castigurile rezultate din detineri de actiuni mai vechi de un an, 16% pentru castigul de pe urma titlurilor detinute in portofoliu mai putin de un an (textul Guvernului prevedea unificarea taxarii la 16%).

     

    – Senatorii au votat o noua cota redusa de TVA, de 7% in loc de 9%, regimul cotei reduse de TVA fiind aplicat in prezent pentru manuale scolare, carti, ziare si reviste, medicamente, proteze si accesorii, cazarea in structuri de primire turistice, accesul la targuri, expozitii, cinematografe, muzee. A fost respinsa insa propunerea PC de introducere a cotei reduse de TVA pentru produsele alimentare de baza.

     

    – Senatul a decis amanarea cu un an, pana la 1 ianuarie 2008, a introducerii noului impozit de 2% pe care ar fi urmat sa-l plateasca cei ce obtin venituri din vanzarea produselor agricole.

     

    – Alta modificare a proiectului de Cod fiscal priveste acordarea catre municipalitati a posibilitatii de a institui taxe speciale pentru concesionarii din sectorul utilitatilor publice (gaze, apa, energie electrica), pentru retelele de apa, transport si distributie a utilitatilor.

  • Experiment cu retete

    Medicii din Cehia vor putea elibera pacientilor retete prin internet, dar numai cu acordul acestora. E-retetele functioneaza cu succes in Suedia, sistemul fiind incercat si in Marea Britanie, Germania si Franta.

     

    E-retetele va trebui sa contina semnatura electronica a doctorilor care le elibereaza. In spital, acestia trebuie sa adauge un cod PIN pe retete, pe care apoi le trimita prin reteaua locala de calculatoare catre farmacia spitalului. Litere diferite vor fi utilizate pentru a indica daca medicamentul este platit in intregime de pacient sau daca este achitat partial sau integral de companiile de asigurari medicale.

     

    Presa din Cehia a relatat in ultima vreme despre inmultirea cazurilor de retete falsificate. In medie, s-a raportat ca o reteta dintr-o suta este falsificata, iar e-retetele constituie o modalitate de a preveni frauda in aceasta privinta, Camera farmacistilor din Cehia solicitand anterior introducerea unor elemente de protectie pe formularele actuale.