Unele vehicule sunt veritabile minuni tehnologice, dar altele capătă veleităţi de star doar pentru că sunt conduse de miliardari.
Oricul, o listă interesantă de vehicule. (sursa: Business Insider)
Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, în trimestrul IV al anului trecut 48,5% din cheltuieli au fost pentru produse agroalimentare, băuturi alcoolice şi nealcoolice şi tutun. Criza nu a trecut, chiar dacă în primul trimestru am asistat la o timidă revigorare a consumului. Aşadar, consumatorul va fi în 2012 la fel de chibzuit.
Fiecare shopper pleacă “înarmat” spre supermarket cu o listă de cumpărături, dar la fel de adevărat este că există modificări ale deciziei de cumpărare în faţa raftului. Pentru că o reducere de buget te face mult mai atent şi mai raţional în alegerile făcute. Produsele nu mai sunt cumpărate de dragul shopping-ului, ci pentru necesitate şi contează care brand este mai convingător.
Şi există o multitudine de posibilităţi de a convinge: reduceri semnificative de preţ, 11 gratis, 1 al doilea produs cu 50% reducere, loturi de produse asociate, oferirea unei cantităţi suplimentare de produs fără modificarea preţului, cadouri instant, concursuri, tombole. Favorită este reducerea de preţ – tipul de promoţie la care reacţionează cei mai mulţi dintre cumpărători.
Indiferent însă de promoţie, trebuie ţinut seama de faptul că un consumator nu petrece foarte mult timp la raft şi caută cât mai multe beneficii la produsul ales, la un preţ cât mai avantajos. Dacă reuşeşti să convingi clientul de modul în care beneficiul adus rezonează cu nevoile sale, produsul – indiferent dacă face sau nu obiectul unei promoţii – îşi găseşte, în mod sigur, locul în coşul de cumpărături.
Diversele statistici şi analize arată că mai mult de jumătate dintre cumpărători sunt influenţaţi de promoţii. Şi totuşi comportamentul de consum este influenţat de mulţi alţi factori.
Dacă ne referim strict la buget, cu siguranţă o reducere semnificativă de preţ va atrage atenţia, dar nu garantează cumpărarea. Un produs prea ieftin poate fi suspect şi apar întrebări referitoare la calitate, termen de valabilitate ş.a.m.d. O reducere la o marcă despre care consumatorul are foarte puţine informaţii nu va avea rezultatul scontat. Un rol important îl joacă şi locul de unde produsul este achiziţionat – în reţelele moderne de comerţ, retailerul garantează pentru calitate, iar promoţia de preţ poate funcţiona şi pentru mărci mai puţin cunoscute.
Decizia de cumpărare are la bază experienţa personală, recomandările prietenilor şi cunoştinţelor (femeile sunt cele care caută mai activ aceste informaţii), tipul de produs căutat, vârsta cumpărătorului (cei cu vârste înaintate sunt mai sensibili la promoţii). În ultima perioadă, o influenţă mare o are şi internetul. Conform unui studiu GfK, 84% dintre utilizatorii români de internet din mediul urban au luat în considerare pentru cumpărare alte mărci decât cele pe care le aveau iniţial pe listă, după ce au căutat informaţii online (tendinţă mai accentuată în cazul bărbaţilor – 62%, al persoanelor între 25 şi 34 ani – 63%, cu educaţie superioară – 65% şi al celor din Bucureşti – 70%). Sunt însă eficiente aceste promoţii? Răspunsul este “da”, însă numai în cazul în care o parte a celor care au cumpărat produsul aflat în promoţie vor deveni consumatori fideli şi după ce perioada de promovare se încheie.
Este evident că promoţiile de preţ aduc pe termen scurt o creştere a volumului de vânzări, dar repetate, pe termen lung, nu fac decât să erodeze brandul. Consumatorul nu mai este atent la valoarea, la calităţile brandului, şi se va deplasa uşor către alte produse aflate în promoţie; vorbim aici de atragerea aşa-numiţilor vânători de promoţii. Aşadar, în loc să îşi construiască o poziţionare solidă pe piaţă şi în mintea consumatorului, aceste branduri vor sfârşi în a investi în noi şi noi promoţii în încercarea de a ţine aproape un număr cât mai mare de consumatori “neloiali”.
Soluţia de ieşire din acest cerc vicios sunt promoţiile creative, care vin ca o completare în imaginea brandului respectiv, care ajută la construirea acesteia. Or, acest lucru nu îl poţi face decât dacă înţelegi nevoia şi motivaţia cumpărătorului în momentul în care ia decizia de achiziţie în magazin. Noi ştim foarte bine acest lucru şi de aceea fiecare proiect îl începem cu o vizită în magazine. Pentru a comunica valorile şi beneficiile unui brand trebuie mai întâi să le cunoşti “la ele acasă” – nu poţi să ai pretenţia de a oferi o experienţă a brandului atât timp cât tu nu ai fost “atins” de in-store experience. În concluzie, răspunsul la întrebarea “Putem să mai credem în promoţii?” este simplu: da, putem să mai credem în promoţii inovative şi creative, care ies în evidenţă prin originalitate, care păstrează în centru deopotrivă nevoia consumatorului pe care o serveşte brandul construit “in-store” cu inteligenţă şi bun-simţ.
Ştefania Harabagiu este fondatoarea companiei Brand Support.
“Este important să ştim ce tip de persoană suferă de o anumită boală şi apoi cu ce fel de boală avem de-a face.” Formularea din urmă cu 2.400 de ani a celui mai cunoscut medic din antichitate, Hipocrate, este regula de bază şi în mileniul al treilea pentru producătorii farmaceutici. Medicina personalizată urmăreşte să ofere terapii ţintite, adaptate subgrupurilor de pacienţi ce manifestă aceiaşi factori de risc moşteniţi sau dobândiţi. Se poate stabili, deci, dacă structura genetică a bolii maligne de care suferă pacienţii generează simptome similare, dar necesită tratament diferit. Statisticile arată că, în medie, din zece pacienţi trataţi, aproximativ jumătate înregistrează beneficii în urma tratamentului. Pentru unii însă, tratamentul nu va avea rezultatul dorit, în timp ce alţii suferă de pe seama efectelor adverse. De-aici şi noua miză a marilor companii farma către cercetarea în domeniul medicinei personalizate. Bugete uriaşe sunt cheltuite anual de către Roche Holding, Pfizer, Novartis, Merck, Johnson & Johnson, GlaxoSmithKline, Sanofi şi Astrazeneca, cele opt situându-se în top 20 cheltuieli în zona de inovaţie în 2011 la nivel mondial.
Ca pondere din venituri, mai bine de o cincime din veniturile Roche, de exemplu, se duc înspre cercetare şi dezvoltare, însemnând investiţii în valoare absolută de 9,46 miliarde de dolari, peste Microsoft, Toyota, Nokia sau Samsung. Poate părea o sumă impresionantă, însă cercetarea în farma costă în secolul al XXI-lea tot mai mult, iar medicina personalizată nu face excepţie. Există chiar date statistice care indică un declin al inovării în industria farmaceutică, după cum arată cifrele referitoare la noi descoperiri în sănătate. Aşa se face că, dacă în preajma anului 1990 vorbeam de câteva zeci de noi molecule anual, numărul lor a ajuns la circa zece în zilele noastre, adică de patru-cinci ori mai mic. Declinul poate fi pus pe seama costurilor extrem de ridicate în domeniul cercetării, dar şi a normelor de securitate tot mai stricte în momentul când se pregăteşte dezvoltarea unui nou medicament.

Costul final al unei molecule care ajunge să fie dezvoltată până la stadiul de medicament ajunge la un miliard de euro, iar, dacă vorbim de medicină personalizată, “chiar mai mult decât atât”, după cum spunea Maurizio de Cicco, CEO al Roche Italia, cu prilejul inaugurării unei noi molecule destinate tratamentului cancerului de piele – vemurafenib – ce urmează să fie comercializată sub numele Zelboraf. “Doar în cazul companiei mele, dacă am calcula în bancnote de zece euro, investiţiile înseamnă de 25 de ori distanţa dintre Lună şi Pământ”, spune de Cicco. El precizează că cele două divizii ale elveţienilor, de diagnostic şi de farmaceutice, folosesc bugetul direct sau indirect către medicină personalizată pentru a găsi gene ale ADN-ului unde medicamentele funcţionează cu maximă eficienţă. Cercetarea se face astăzi diferit faţă de anii trecuţi, iar de Cicco crede că e puţin probabil ca statele europene, aflate în plină criză a datoriilor suverane, să ofere sprijin direct companiilor pentru cercetare. În prezent, colaborarea funcţionează sub forma unei integrări între învăţământ şi cercetare, concept care se revigorează tot mai mult în ţările occidentale. “Zelboraf e primul medicament care a fost conceput complet pe modelul medicinei personalizate, singurul aprobat de autorităţile din SUA, iar investiţia în descoperirea moleculei trece de un miliard de euro”, rezumă Maurizio de Cicco.
Principala aşteptare a pacienţilor se leagă şi de alte sute de boli netratabile, unde eficienţa terapeutică este nesatisfăcătoare pentru medici şi ar exista loc de noi inovaţii, precum HIV, cancer sau boli infecţioase, boli care rămân în continuare fără tratament.
Miliarde de dolari vor merge în anii ce urmează pentru a susţine afirmaţia profesorului Hans Westerhoff, făcută în cadrul forumului IT Future of Medicine: “Am putea crea o revoluţie în medicină, una chiar mai mare decât a accesului omului pe Lună”. Între timp, în lipsa unui ritm susţinut al inovaţiilor, multe din companii vor încerca să facă bani prin menţinerea în piaţă a medicamentelor originale ieşite de sub patent, deci cu alternativă similară la un preţ mai mic. Aici responsabilitatea nu mai e a cercetătorilor, ci a oamenilor din marketing şi vânzări, iar faptul că în cazul unor molecule ieşite de ani buni de sub patent producţia a scăzut cu doar 30% arată că unii îşi fac chiar bine meseria.
Ungureanu către opoziţie: Eu unul nu sunt şantajabil, dar probabil voi aveţi o experienţă în domeniu. “Pentru a fi şantajabil, trebuie să ai ceva de ascuns şi ceva de pierdut totodată. Eu unul nu mă simt şantajabil, şi nici membrii Guvernului. Aş vrea să cred că nici dumnevoastră nu sunteţi, dar utilizarea extensivă a acestui cuvânt mă face să cred că îi ştiţi foarte bine semnificaţia şi, probabil, că aveţi o experienţă extinsă în materie”, a spus Ungureanu parlamentarilor opoziţiei. Cu această afirmaţia, premierul şi-a încheiat discursul susţinut în plenul Parlamentului pe durata unei ore la dezbaterea moţiunii de cenzură.
Samsung a livrat în primele trei luni 93,5 milioane de telefoane mobile, în creştere cu 36% faţă de nivelul din perioada corespunzătoare a anului trecut, scrie Bloomberg.
Nokia a vândut 82,7 milioane de unităţi, ocupând poziţia a doua la nivel mondial.Grupul sud-coreean, cu sediul la Suwon, urcă astfel pentru prima dată pe prima poziţie în topul vânzărilor de telefoane, potrivit Strategy Analytics.
Samsung a avut o cotă de piaţă de 25%, urmat de Nokia cu 23%.Nokia a fost cel mai mare producător de telefoane mobile din lume după vânzări încă din 1998, când a detronat grupul Motorola.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
La Berlin va fi inaugurat pe 3 iunie 2012 noul aeroport, care se va numi Berlin Brandenburg (BER) Willy Brandt Airport. Noua investiţie va deveni singurul aeroport din capitala germană, dat fiind că cele două aeroporturi care funcţionează în prezent, Tegel şi Schönefeld, vor fi închise definitiv. Investiţia realizată în noul aeroport, care va prelua întreg traficul aerian din regiunea metropolitană Berlin Brandenburg, este de aproximativ patru miliarde de euro, fiind un proiect comun realizat de oficialii Berlinului, ai regiunii Brandenburg şi ai guvernului naţional.
Mutarea operaţiunilor de pe Tegel şi Schönefeld pe noul aeroport va fi cea mai mare relocare din istoria Germaniei, deoarece BER va prelua întreaga activitate a celor două aeroporturi: în noaptea din 2 spre 3 iunie toate echipamentele urmează a fi transferate către noul loc.
În 2011 numărul total al pasagerilor de pe aeroporturile Tegel şi Schonefeld a atins maximul istoric de 24 de milioane de persoane. Capacitatea iniţială a noului aeroport situat în sud-estul capitalei germane va fi de 27 de milioane de pasageri pe an, dar, în funcţie de cum evoluează situaţia, capacitatea poate fi extinsă pentru a răspunde cererii a 45 milioane de pasageri pe an. Suprafaţa toală a BER este de 1.470 ha, echivalentul a 2.000 de terenuri de fotbal.
Aeroportul va avea un singur terminal pentru plecări şi sosiri, printre facilităţile pe care le oferă numărându-se 10.000 de locuri de parcare, 9.000 mp de spaţiu de retail în terminalul principal, un magazin duty-free cu o suprafaţă de 1.800 mp şi o staţie de tren aflată direct sub terminal.
Aeroportul se află la 21 km de centrul Berlinului, această distanţă urmând a fi parcursă în aproximativ 30 de minute utilizând transportul public, costul unui bilet fiind de doar trei euro, considerabil mai mic comparativ cu costul unui bilet pentru a ajunge de la un aeroport situat în principalele capitale europene până în centrul oraşului.
Zborurile inaugurale vor fi realizate de aeronava A380 deţinută de cea mai importantă compania aeriană europeană, Lufthansa, şi de un avion Air Berlin care vor decola în acelaşi timp de pe aeroportul BER. Terminalul este situat între două piste paralele între care este o distanţă de 1.900 m, astfel încât acestea pot fi operate separat.
Lufthansa va fi principala companie aeriană care va utiliza sala principală a terminalului, iar prin inaugurarea noului aeroport internaţional berlinez pe 3 iunie Lufthansa va majora cu 40% numărul zborurilor către şi dinspre Berlin. Pe aeroportul din Berlin toate birourile şi ghişeele Lufthansa şi Star Alliance vor fi situate unul lângă celălalt în sala principală a terminalului, iar 12 birouri de check-in vor fi disponibile exclusiv pentru pasagerii Lufthansa, care îşi vor putea imprima singuri tichetul de îmbarcare la oricare dintre cele 23 de terminale cu autoservire.
“Deschiderea noului aeroport din Berlin va genera o nouă dinamică a creşterii, din ale cărei beneficii ne propunem să fructificăm o cotă foarte mare. Investiţiile de peste 60 milioane de euro demonstrează interesul nostru sporit pentru capitală şi regiunea încon-jurătoare”, spune Ofer Kisch, general manager Europa Centrală şi de Est al grupului Lufthansa. Lufthansa Group este unul dintre cei mai mari investitori privaţi din regiunea Berlin Brandenburg, având în prezent mai mult de 3.500 de angajaţi în peste 20 de subsidiare şi companii asociate în regiune.â
Printre principalele sale responsabilităţi se numără coordonarea segmentelor de training şi dezvoltare organizaţională, administrarea personalului şi relaţia cu angajaţii, sănătatea şi siguranţa în muncă. A trecut printr-o sumedenie de industrii – servicii, IT, producţie şi comunicaţii – şi crede că marea reuşită a carierei este tocmai faptul că a izbutit să se adapteze tuturor acestor domenii.
Este absolventă a Facultăţii de Sociologie, Psihologie şi Pedagogie din cadrul Universităţii Bucureşti şi deţine o serie de atestări profesionale, cum este ASEBUSS, precum şi un MBA (disertation stage) de la Prifysgol Cymru/University of Wales. A lucrat peste 12 ani în domeniul resurselor umane. Înainte de a se alătura companiei COSMOTE, a ocupat funcţia de director de resurse umane în cadrul Campofrio şi o poziţii similare la Scop Computers sau Delta Distribution. Parcursul său profesional este completat de diverse funcţii deţinute în cadrul companiei Poşta Română.
BUSINESS Magazin: Cât de greu îşi croieşte o femeie drumul în lumea de business?
Alina Ban: Cred că cel mai bine este să te gândeşti întotdeauna că cel mai bun câştigă, indiferent dacă este bărbat sau femeie. Dacă porneşti în construirea carierei de la premisa că este încă o lume a bărbaţilor sau că alţii au din start mai multe şanse decât tine, consider că începi greşit.
BUSINESS Magazin: E mai uşor sau mai greu să te impui ca lider fiind femeie?
Alina Ban: Nu cred că este neapărat mai greu sau mai uşor, trebuie doar să fii conştientă de atuurile pe care le ai la îndemână şi, bineînţeles, să ştii când şi cum să le foloseşti astfel încât să lucreze în avantajul tău.
BUSINESS Magazin: Cum v-aţi caracteriza stilul de conducere?
Alina Ban: Sunt foarte concentrată pe atingerea obiectivelor şi pe stimularea echipei în această direcţie.
BUSINESS Magazin: Care sunt calităţile feminine care ajută în business?
Alina Ban: Hotărâre, ambiţie, atenţie şi intuiţie.
BUSINESS Magazin: Branduri preferate: parfum, haine, accesorii?
Alina Ban: Nu pot spune că am branduri preferate, însă, cu siguranţă, cele trei trebuie să indice bunul-gust.
BUSINESS Magazin: Destinaţii de vacanţă preferate?
Alina Ban: Spania este unul dintre locurile în care mă întorc de fiecare dată cu mare plăcere.
BUSINESS Magazin: Cum împăcaţi cariera cu viaţa de familie?
Alina Ban: Îi apreciez foarte mult pe cei care au reuşit să atingă acest echilibru. Eu încă mai am de lucru în ceea ce priveşte acest balans, însă voi ajunge cu siguranţă şi acolo.
BUSINESS Magazin: Carte, muzică, film: ce preferaţi?
Alina Ban: Depinde foarte mult de starea mea de spirit. Îl prefer pe Almodovar ca regizor, ascult cu plăcere Nina Simone şi îl recitesc pe Kundera.
Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” prezintă interviuri cu reprezentantele de success ale mediului de afaceri românesc actual şi conţine profilul profesional a 100 dintre liderii feminini.
Au experienţă, au putere, câştigă bine, sunt cochete şi se bucură de respectul celor din jur. Cuvântul lor este cel mai important sau printre cele mai importante în companiile pentru care lucrează. Cele mai puternice femei de afaceri din România sunt un segment aparte şi tot mai bine conturat dintr-o lume care, în mod tradiţional, a fost creată şi condusă de bărbaţi.

Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” – prima ediţie va fi distribuit gratuit abonaţilor BUSINESS Magazin şi va putea fi achiziţionat online din 9 aprilie la adresa www.bmag.ro/cataloage, la preţul de 25 de lei (TVA inclus).
de Gabriel Pantelimon
Pentru multinaţionale, IMM-urile sunt pline de atractivitate şi de oportunităţi, mai dinamice, mai rapide, uneori mai flexibile. Sunt acel “segment de piaţă”, cum ne place să le numim, care poate atrage o creştere a cifrei de afaceri pentru oricine le intuieşte corect nevoile sau dorinţele de dezvoltare, dar poate să-ţi şi scape inefabil atunci când le priveşti cu ochi de multinaţională şi nu încerci să le înţelegi mecanismele sau punctele nevralgice.
Vorbind de 15 ani despre servicii cu companiile mari, oarecum asemenea nouă, multinaţionale, am constatat în ultimii trei-patru ani o receptivitate neobişnuită şi o atracţie în creştere nu numai pentru externalizarea serviciilor în sine, dar şi pentru propunerea economică aflată în spatele ei – predictibilitate şi control al costurilor, optimizare a fluxurilor, spaţiilor şi proceselor de lucru. Poate şi unde formule de acest gen s-au regăsit în majoritatea companiilor, nu numai în prezentările noastre de servicii, dar şi în planurile proprii de răspuns la noile condiţii economice.
Devenise evident deja, din studiile noastre de piaţă şi din reacţia clienţilor de portofoliu, că transformarea achiziţiilor de echipamente IT costisitoare în contracte de servicii, admi-nistrate de personal specializat, duce şi la economii (între 10% şi 30%) şi la simplificarea lucrului cu documentele. Pentru multinaţionale, procentele se traduc în valori mari prin simpla raportare la o scală economică mare. Dar asta nu înseamnă că doar cei care câştigă mult din ele pot avea acces la asemenea economii. 10-30% sunt procente importante la orice scală de business am discuta, de aici şi dorinţa noastră de a extinde nu numai nişte servicii, dar şi un nou mod de gândire la nivelul IMM-urilor.
După ce, cum spuneam, de 15 ani vorbim despre înlocuirea echipamentelor, de fapt a întregii infrastructuri de lucru cu documentele prin servicii, acum, deschizând discuţia cu IMM-urile, vrem să schimbăm şi modul cum antreprenorii îşi construiesc baza de echipamente. De la simplele achiziţii conjuncturale de imprimante, faxuri, consumabile la o abordare structurată; de la consilierea la raft la instrumente online şi specialişti dedicaţi; de la etern chinuitul “băiat de IT” din companie, vrem să trecem la experienţa partenerilor noştri de distribuţie din întreaga ţară care în urma trainingurilor pe care le-au parcurs şi a experienţelor de vânzare prin care au trecut ne împărtăşesc acum întru totul optica (să nu-i zic viziune) asupra modului în care arată viitorul “biroticii”, aşa cum e ea definită la carte.
Tehnologie, servicii, parteneriate – sunt cele trei cuvinte care mi-au marcat începutul de an şi pe care le-am aplicat şi în noul nostru proiect de lucru cu IMM-urile. E una dintre rarele ocazii în care am de promovat un autentic proiect win-win-win. Tehnologia şi instrumentele online de lucru şi control sunt elementele pe care le punem noi la dispoziţie – core business pentru noi. Parteneriatele trec relaţia noastră cu distribuitorii la un alt nivel – consolidându-le prin traininguri, consultanţă şi certificare. La fel de bine însă, competenţele de furnizori de servicii le deschid lor, evident, noi oportunităţi de business. Serviciile sunt ceea ce oferim clienţilor – IMM-uri, o altă cale de acces spre infrastructura IT de care au oricum nevoie şi pe care, poate, ar fi ezitat altfel să o înnoiască.
În loc să comparăm cât de verde e iarba în curtea vecină, putem găsi, comunicând unii cu alţii, oportunităţi utile, la care nu ne-am fi gândit. Pentru noi, IMM-urile sunt sursa principală de extindere a businessului pentru 2012; pentru IMM-uri, noi putem fi o sursă importantă de economii şi optimizări, într-un an în care cash flow-ul are o valoare afectivă mult mai mare decât cea efectivă.
Gabriel Pantelimon este director general al Xerox România.