BusinessMagazin

Blog

  • Nicuşor Dan: Voi solicita modificarea Statutului magistraţilor

    „Am observat, nu cunoşteam, o prevedere care este în legea 303 privind statutul magistraţilor, o prevedere care, în opinia mea, este incorectă şi voi solicita Guvernului ca modificarea acesteia să fie inclusă în pachetul 2 de măsuri care vorbeşte de pensionarea magistraţilor, anume reîncadrarea magistraţilor deja pensionaţi. Ce spune articolul ăsta de lege? Spune că un magistrat care s-a pensionat, în interval de 3 ani de la momentul pensionării, se poate reangaja în sistemul de justiţie, iar în momentul în care face asta, primeşte şi indemnizaţia de judecător şi 15% din pensia lui”, spune Dan.

    El adaugă că „ m-am referit mai devreme la magistraţi care aleg să rămână în magistratură, deşi ar putea să iasă la pensie cu aceiaşi bani, şi nu e corect ca un coleg de-ai lor să iasă din magistratură, să reintre uneori pe acelaşi post, şi să ia cu 15% mai mult decât cei care au ales să rămână în magistratură”.

    „Voi solicita ca această posibilitate să fie scoasă din legea privind statutul magistraţilor şi propunerea mea, evident că putem să discutăm pe marginea ei, este ca să dăm un termen nu de 3 ani, ci de 5 ani, tocmai pentru că, mai ales în aceşti ultimi 5 ani, a fost toată această discuţie niciodată foarte clară despre ce se va întâmpla cu pensiile magistraţilor, 5 ani în care judecătorul pensionat fără condiţii să poată să revină doar cu indemnizaţia lui la aceeaşi instanţă de unde a plecat”, explică şeful statului.

    El afirmă că va avea discuţie cu toţii factorii interesaţi: „Calitatea actului de justiţie dintr-o ţară e foarte important. În zilele imediat următoare vor avea loc discuţii cu toţii reprezentanţii magistraţilor, ministrul justiţiei, primul ministru, toată lumea, astfel încât o dată pentru totdeauna să închidem acest subiect şi să există predictibilitate în meseria asta de magistrat”.

  • Nicuşor Dan către CSM: Ce este cu această debandadă?

    „Este total aberant ca în legea actuală pensia pe care o ia magistratul care alege să iasă din sistem să fie cât salariul”, a declarat Nicuşor Dan, subliniind că această situaţie încurajează ieşirea din sistem şi a dus la pierderea multor specialişti.

    Preşedintele a precizat că din cele 76 de cereri iniţiale, doi magistraţi şi-au retras cererile şi au ales să rămână în profesie.

    „În două dintre cereri, magistraţii spun că nu s-ar pensiona dacă ar fi siguri că nu ar fi tot acest tăvălug de informaţii despre condiţiile lor de pensionare”, a explicat Dan, adăugând că intenţionează să vorbească la telefon cu aceşti doi magistraţi pentru a-i convinge să rămână.

    Dan a anunţat că magistraţii care doresc să rămână în sistem şi s-au răzgândit pot să-i scrie până vineri la amiază, înainte de publicarea în Monitorul Oficial.

    Şeful statului a criticat aspectele procedurale din sistemul de pensionare: „90% din cererile de pensionare nu respectă condiţia de notificare cu 90 de zile înainte”, a spus Dan, comparând situaţia cu alte domenii unde „oamenii au grijă să nu afecteze circuitul de producţie”.

    În plus, 70% din cererile de pensionare nu indică o dată precisă de pensionare: „Experienţa mea, şi dacă lucrezi în cofetărie, în industria de maşini, la cojocărie, la inginerie, la proiectare, oamenii se pensionează, dar au grijă să nu afecteze circuitul de producţie şi să prevadă cu un timp înainte momentul exact în care se pensionează”.

    Nicuşor Dan a subliniat că lipsa de predictibilitate în procesul de pensionare creează probleme administrative: „Consecinţa este că nimeni nu prevede când va fi momentul pensionării şi colegii mei sunt asaltaţi de telefoane”.

    Referitor la noua lege privind pensiile magistraţilor, Dan a asigurat că va exista „o normă tranzitorie care spune că persoanele care au avut anumite condiţii de pensionare le vor păstra – nu se afectează drepturile persoanelor care au deja aceste drepturi”.

  • Shanghai sub ameninţarea unei furtuni tropicale şi a unui tsunami provocat de un cutremur

    Miercuri, Shanghai s-a mobilizat în faţa furtunii tropicale Co-May care a atins uscatul în oraşul port Zhoushan din provincia Zhejiang şi în faţa unui tsunami cauzat de un cutremur cu magnitudinea de 8.8 produs în regiunea Kamceatka a Rusiei, potrivit Reuters.

    Deşi furtuna nu a atins încă nivelul unui taifun, autorităţile chineze au luat măsuri ferme de prevenţie. Peste 280.000 de persoane au fost evacuate din zonele de risc, iar aproximativ 640 de zboruri au fost anulate De asemenea, toate serviciile de feribot au fost suspendate, iar circulaţia rutieră a fost restricţionată la 60 km/h pe autostrăzi.

    Potrivit prognozelor, Co-May urmează să atingă din nou uscatul în apropierea Shanghaiului în cursul zilei de miercuri, cu viteze maxime ale vântului de 83 km/h.

    Simultan, tsunamiul declanşat de seismul din Rusia ridică semnale de alarmă suplimentare. Centrul Naţional pentru Prognoze Marine al Chinei a avertizat că valurile ar putea avea un „impact dezastruos” asupra coastelor din Shanghai şi Zhoushan.

    Valuri de până la 1 metru înălţime sunt aşteptate în aceste zone în cursul serii, în timp ce Japonia se confruntă cu riscul unor valuri de până la 3 metri pe coasta Pacificului.

  • Noua Autoritate Europeană pentru Combaterea Spălării Banilor a devenit operaţională. Alexandru Petrescu, şeful ASF: La nivel european, vor fi selectate 40 de entităţi care vor intra în supravegherea directă a acestei autorităţi. Unele instituţii financiare non-bancare, supravegheate în prezent de ASF, pot intra temporar în acest mecanism”

    Şeful ASF, Alexandru Petrescu, a anunţat că  Uniunea Europeană a intrat, începând cu 1 iulie, într-o nouă etapă în lupta împotriva spălării banilor şi finanţării terorismului (AML/CFT), dar şi a eludării regimurilor de sancţiuni internaţionale, prin operaţionalizarea Autorităţii Europene pentru Combaterea Spălării Banilor (AMLA).
     
    Noua instituţie europeană a publicat deja programul de lucru pentru anul în curs.
     
    O schimbare majoră adusă de acest nou ecosistem este faptul că AMLA va avea competenţa de a supraveghea direct entităţi financiare care vor fi considerate cu un profil de risc ridicat şi o expunere semnificativă pe pieţele financiare din UE.
     
    ”Într-un context în care integritatea sistemului financiar este o prioritate strategică pentru UE, rolul autorităţilor naţionale de supraveghere, inclusiv al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), capătă o relevanţă şi mai mare”, a spus Alexandru Petrescu. 

    Noul cadru european ce vizează combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului, adoptat în 2024, redefineşte regulile jocului, aducând nu doar standarde comune consolidate, ci şi o arhitectură instituţională nouă – AMLA, care devine un actor central pe piaţa financiară europeană, alături de BCE, EBA, ESMA şi EIOPA.
     
    ”Într-o primă etapă, pe baza unui cumul de factori, precum nivelul de risc asociat sau gradul de extindere a activităţii în UE, inclusiv din perspectivă transfrontalieră, vor fi selectate 40 de entităţi care vor intra în supravegherea directă a AMLA. În acest context, unele instituţii financiare non-bancare, supravegheate în prezent de ASF, pot intra temporar în acest mecanism de supraveghere directă, ca parte a grupurilor financiare din care fac parte. Această schimbare nu diminuează rolul ASF, ci îl consolidează”, a mai spus Alexandru Petrescu. 
     
    ASF va colabora cu AMLA, oferind informaţiile necesare la nivel local, astfel încât autoritatea europeană să îşi poată îndeplini obiectivele pe perioada realizării misiunilor de supraveghere directă. De asemenea, va avea loc implementarea unor procese complexe de raportare şi evaluare de risc şi se vor forma echipe comune de supraveghere şi control.
     
    ASF face deja parte din grupurile tehnice înfiinţate la nivelul AMLA, având ca scop elaborarea proiectelor de norme secundare (L2/L3) ce vor însoţi Pachetul AML emis la nivelul UE.
     
    ASF va trebui să îşi adapteze şi consolideze, într-o perioadă relativ scurtă, întreaga activitate specifică la standardele şi principiile aduse de AMLA. 

     

  • Alertă globală: Un cutremur de 8,7 grade pe Richter a lovit Extremul Orient Rus şi a declanşat un tsunami. Japonia a fost deja lovită de valuri imense. SUA se pregăteşte de impact

    Un cutremur de magnitudine 8,7 a zguduit miercuri peninsula Kamchatka, în Extremul Orient al Rusiei, declanşând un tsunami cu valuri de până la 4 metri înălţime. Seismul, resimţit la nivel global, a provocat un val de alertă internaţională, în special în zona Pacificului. Japonia a fost deja lovită de valuri puternice, iar tsunamiul se deplasează cu rapiditate spre Alaska şi Hawaii, punând în pericol coasta vestică a Statelor Unite, relatează Mediafax.

    Primele valuri ale tsunamiului au atins insula Hokkaido, în nordul Japoniei, a anunţat postul public NHK. Forţa valurilor a distrus mai multe structuri de pe ţărm şi a provocat inundaţii în zonele joase. Autorităţile japoneze au emis alerte de evacuare pentru mai multe prefecturi şi au declanşat planurile de urgenţă în contextul riscului nuclear.

    Operatorul centralei nucleare Fukushima Daiichi, TEPCO, a confirmat că toţi angajaţii de la reactoarele Fukushima Daiichi şi Daini au fost evacuaţi preventiv. „Nu s-au observat anomalii la faţa locului”, a transmis o purtătoare de cuvânt a companiei. În 2011, un tsunami similar a dus la una dintre cele mai grave crize nucleare din istorie.

    Secretarul şef al Cabinetului japonez, Hayashi Yoshimasa, a declarat că până în prezent nu s-au înregistrat probleme tehnice la niciuna dintre centralele nucleare ale ţării, dar monitorizarea este continuă.

    În Statele Unite, autorităţile sunt în alertă maximă. Preşedintele Donald Trump a reacţionat imediat printr-un mesaj postat pe platforma Truth Social, în care a cerut populaţiei din Hawaii, Alaska şi de pe coasta Pacificului să se pună la adăpost.

    „Din cauza unui cutremur masiv produs în Oceanul Pacific, este în vigoare o alertă de tsunami pentru locuitorii din Hawaii. O atenţionare de tsunami este în vigoare pentru Alaska şi Coasta Pacificului a Statelor Unite. Japonia este în cale. Vă rugăm să vizitaţi tsunami.gov pentru cele mai recente informaţii. RĂMÂNEŢI PUTERNICI ŞI ÎN SIGURANŢĂ!”, a transmis liderul american.

    Valurile se deplasează în continuare prin Oceanul Pacific, iar experţii în seismologie avertizează că zonele de coastă din întreaga regiune ar putea fi afectate. Centrele internaţionale de monitorizare a tsunamiurilor din Pacific menţin alertele active, iar populaţiile din zonele expuse sunt sfătuite să evacueze sau să se deplaseze în zone mai înalte.

    Cu infrastructura încă marcată de evenimentele din 2011, Japonia tratează situaţia cu maximă precauţie, în timp ce SUA activează planurile de urgenţă pentru statele de pe coasta Pacificului.

    Situaţia este în continuă evoluţie, iar autorităţile recomandă urmărirea constantă a surselor oficiale pentru informaţii actualizate.

     

  • Preşedintele Taiwanului anulează o vizită după ce SUA s-ar fi opus escalei la New York

    Preşedintele Taiwanului, Lai Ching-te, va amâna o vizită preconizată la aliaţii ţării sale din America Latină, pe fondul unor relatări contradictorii cu privire la motivul amânării.

    Lai urma să călătorească în America luna viitoare, deoarece guvernul său încearcă să consolideze sprijinul într-o regiune în care multe ţări au rupt legăturile diplomatice în favoarea relaţiilor cu China, care revendică Taiwanul ca teritoriu al său.

    Pe fondul rapoartelor conform cărora administraţia Trump s-ar fi opus unei escale propuse de preşedinte la New York, guvernul său a declarat că Lai nu are planuri de călătorie în străinătate din cauza unor probleme interne, inclusiv dezastre naturale şi negocieri tarifare cu Statele Unite.

    Cu toate acestea, o persoană care are cunoştinţă despre discuţii a declarat pentru Associated Press că SUA „au cerut Taipei-ului să rearanjeze tranzitul – să nu treacă prin New York”. Financial Times a relatat că SUA i-au refuzat permisiunea lui Lai de a se opri în New York după ce China a ridicat obiecţii la Washington cu privire la vizită.

    Statele Unite au facilitat în mod tradiţional tranzitele liderilor taiwanezi, dar călătoria lui Lai era sortită să înfurie Beijingul într-un moment în care preşedintele american Donald Trump încearcă să negocieze un acord comercial cu China. Beijingul denunţă în mod regulat orice manifestări de sprijin pentru Taipei din partea Washingtonului.


     

  • Trump a ameninţat că va majora tarifele la importurile indiene cu până la 25%

    Când a fost întrebat de un reporter dacă India va plăti tarife de 20% până la 25%, Trump a spus: „Da, cred că da. India a fost – sunt prietenii mei.”

    Reprezentantul american pentru comerţ, Jamieson Greer, a declarat pentru CNBC că un acord comercial evaziv cu India ar necesita mai multe discuţii între cele două ţări.

    „Şi-au exprimat un interes puternic pentru deschiderea unor porţiuni din piaţa lor, desigur că suntem dispuşi să continuăm să discutăm cu ei”, a spus Greer. „Dar cred că avem nevoie de mai multe negocieri pe această temă cu prietenii noştri indieni pentru a vedea cât de ambiţioşi vor să fie.”

    În acordurile comerciale recente, Trump a insistat asupra ţărilor care au deschis pieţele anterior închise pentru bunurile americane. Dar niciuna dintre părţi nu a evidenţiat puncte de blocaj specifice, iar ministrul comerţului din India a exprimat săptămâna trecută un ton optimist cu privire la şansa de a ajunge la un acord cu Statele Unite înainte de termenul limită autoimpus de Trump, 1 august.

    Deşi Trump nu a ameninţat încă India cu o scrisoare prin care stabileşte un nou tarif vamal, aşa cum a făcut pentru zeci de alţi parteneri comerciali, Trump stabilise tariful pentru bunurile indiene importate în Statele Unite la 26% pe 2 aprilie, înainte de a suspenda aceste taxe „reciproce”.

  • Circa 53% dintre români ar fi dispuşi să plătească suplimentar în spitalele de stat pentru servicii medicale nedecontate de sistemul public, prin asigurări voluntare de sănătate

    Circa 53% dintre români spun că ar fi dispuşi să plătească suplimentar în spitalele de stat pentru servicii medicale nedecontate de sistemul public, prin intermediul unei asigurări voluntare de sănătate. Este concluzia celei mai recente ediţii a Barometrului UNSAR – IRES, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR).

    „Românii vor, pe lângă acces rapid, să fie ascultaţi, respectaţi şi trataţi cu empatie. Asigurările voluntare de sănătate oferă un sprijin real în acest sens, reduc presiunea financiară şi aduc predictabilitate în momente dificile“, a declarat Alexandru Ciuncan, Preşedinte & director general al UNSAR. Studiul mai arată că, dincolo de aspectele tehnice sau administrative, ceea ce contează cel mai mult pentru pacienţi este interacţiunea umană. Astfel, respectul, empatia şi comunicarea sunt esenţiale pentru 28% dintre respondenţi, la egalitate aflându-se continuitatea relaţiei cu medicul ales, ceea ce subliniază importanţa unei relaţii de încredere şi a unui parcurs medical coerent.

    „Accesul la servicii medicale de calitate reprezintă o componentă fundamentală a bunăstării individuale. Prin asigurările de sănătate, prin prevenţie şi prin educaţie financiară, contribuim la o societate mai autonomă şi mai sănătoasă“, a precizat Roxana Băluţă, Specialist Asigurări de Viaţă şi Sănătate şi Coordonator Programe UNSAR. 

    Tendinţele evidenţiate în cercetare sunt susţinute de evoluţiile concrete din piaţa de profil: valoarea serviciilor medicale plătite prin intermediul asigurărilor voluntare de sănătate a crescut cu 28% în primul trimestru al anului 2025, un indicator clar al utilizării active a acestor poliţe şi al încrederii în acest tip de protecţie. UNSAR şi industria de asigurări vor promova în continuare soluţii eficiente pentru sănătatea românilor, inclusiv prin intermediul Alianţei pentru Bunăstare, o platformă care sprijină educaţia, sănătatea si dimensiunea socială în favoarea autonomiei, siguranţei şi calităţii vieţii. Barometrul UNSAR – IRES a fost realizat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1.008 persoane, cu vârste între 18 şi 50 de ani, prin metoda CATI, şi are o marjă de eroare de ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%.

     

     

  • Şase ani de Afaceri de la Zero şi primii noştri milionari. On Leaf, producător de sosuri şi ceaiuri din plante aromatice, se aşteaptă la venituri de aproape 2 mil. lei în acest an. „Am diversificat portofoliul, am investit în fluxuri tehnologice şi am formalizat tot mai multe proceduri“

    On Leaf este un brand de ceaiuri şi sosuri pornit de Constantin Straton de la câteva plante aromatice utilizate în scop personal. Ideea businessului a venit în 2018, când Constantin Straton a plantat în propriul balcon, în câteva ghivece, plante aromatice pentru a le folosi la mâncare.

    ♦ Afaceri de la Zero a împlinit şase ani în luna mai a acestui an, iar pentru a marca o întreagă generaţie de mici antreprenori, am decis să îi căutăm pe primii „noştri“ milionari, în lei sau în euro. Avem şi un disclaimer de oferit înainte de orice text în care îi vom prezenta pe „Milionarii de la Afaceri de la zero“. Scopul lor nu a fost milionul, ci modul în care reuşesc să construiască ceva pornind de la nimic urmând vise, pasiuni, nevoi, idei. Milionul, în cazul lor, este al proiectelor pe care le-au creat şi care au convins consumatorii, nu este un cont al lor în vreo bancă.

    On Leaf este un brand de ceaiuri şi sosuri pornit de Constantin Straton de la câteva plante aromatice utilizate în scop personal. Ideea businessului a venit în 2018, când Constantin Straton a plantat în propriul balcon, în câteva ghivece, plante aromatice pentru a le folosi la mâncare.

    Ulterior, Constantin Straton s-a gândit să pună şi la dispoziţia oamenilor astfel de plante, iar businessul a început în 2019. În 2021, antreprenorul a introdus şi ceaiuri şi sosuri în portofoliu. Fiind în sesiune, plantele s-au uscat pentru că nu a mai avut timp să se ocupe de ele, însă a decis să le transfore în ceaiuri şi sosuri.

    Anul trecut, businessul a ajuns la venituri de 1,2 milioane lei, după o creştere de 60% a veniturilor. „Faţă de 2023, in 2024 am înregistrat o creştere de aproximativ 60%, semn că eforturile susţinute din zona de producţie, vânzări şi dezvoltare de produs încep să se vadă şi la nivelul cifrelor. Pentru 2025 estimăm o creştere semnificativă, cu o proiecţie de circa 1,8-2 mil. lei, susţinută de extinderea portofoliului şi consolidarea parteneriatelor comerciale”, spune Constantin Straton. Deşi obiectivul său nu a fost de la început atingerea pragului de 1 mil. venituri, acest rezultat a venit firesc, parte din procesul de creşterea businessului.

    „Nu a fost obiectivul principal, ci rezultatul construirii unor relaţii mai solide cu partenerii noştri, al dezvoltării echipei şi al îmbunătăţirii continue a proceselor de producţie.  Acest moment ne confirmă că am reuşit să ne consolidăm ca business şi să punem bazele unei structuri care poate susţine o creştere sănătoasă în anii ce urmează. Am diversificat portofoliul, am investit în fluxuri tehnologice şi am formalizat tot mai multe proceduri – elemente esenţiale pentru un brand care vrea să rămână relevant şi durabil”, explică Constantin Straton. 

    Businessul a trecut prin multe transformări pentru a ajunge la forma actuală, de la spaţiul de producţie şi echipa operaţională, până la modul în care este privită strategia de brand.

    „În tot acest timp, am acumulat know-how valoros şi am clarificat direcţia în care vrem să mergem pe termen mediu şi lung. Astăzi suntem o companie care produce predictibil, controlează intern toate procesele-cheie şi îşi propune o creştere controlată şi coerentă, cu obiective clare şi fundament solid”, spune Constantin Straton.

    Afaceri de la Zero a strâns în cei şase ani de viaţă ai proiectului realizat de Ziarul Financiar şi susţinut de Banca Transilvania peste 1.500 de poveşti care arată o Românie care munceşte, o Românie pricepută, atentă, implicată în business şi în nevoile comunităţii. Platforma Afaceri de la Zero le-a ascultat vocea şi povestea atunci când erau prea mici să fie luaţi în seamă, le-a dat încredere că se poate, că şi atunci când ai o cifră de afaceri de 10.000 sau 20.000 de euro, când nu ai marketing şi nici nu îţi poţi permite influenceri, ai totuşi un loc în care să îţi spui povestea, un loc în care îi vezi şi pe alţii ca tine, în care legi prietenii şi parteneriate.

    Dacă doriţi să revedeţi:

    ► Povestea On Leaf:  https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-de-la-cateva-plante-aromatice-constantin-straton-20944268

  • Bursă. Romgaz, creştere de 13% pe producţia internă în S1/2025. Stagnează însă volumul brut extras

    ♦ Acţiunile societăţii se apreciază cu peste 1% după anunţ şi duc randamentul din ultimul an la circa 50%.

    Compania de stat Romgaz (simbol bursier SNG) a extras 2,52 mi­liarde mc de gaze naturale din producţia internă în primele şase luni ale anului, cu 12,55% peste nivelul aceleiaşi perioade din 2024, conform rapor­tului operaţional de la Bursa de Valori Bucureşti. Raportul financiar va fi urcat la BVB pe 14 august.

    Producţia de hidro­carburi a fost de 16,19 mi­lioane barili echivalent petrol (bep), în creştere cu 0,4% faţă de primul semestru de anul trecut, iar cantitatea de gaze naturale extrase brut a însumat 15,98 milioane bep, minus 0,05% an/an.

    Apoi, producţia de condensat a ajuns la circa 210.000 bep, ceea ce înseamnă un salt de aproape 53% faţă de S1/2024. În schimb, producţia de energie electrică a scăzut cu 24,2%, până la 341,5 GWh.

    La capitolul „stocuri“, produ­cătorul şi furnizorul de gaze naturale şi-a crescut injecţiile în depozitele de înma­gazinare subterană cu 13,3%, până la 929,7 mi­lioane mc, în timp ce extracţia din depozite s-a majorat cu 27%, la 1.249,5 mi­lioane mc.

    Ieri, spre amiază, titlurile SNG se apreciau cu 1,2% după ce compania a anunţat rezultatele ope­raţionale semestriale.

    Randamentele din 2025 şi din ultimele 12 luni sunt de 49%, respectiv 30%, la o evaluare bursieră de 30 miliarde de lei.

    Romgaz a înregistrat un profit net de 951 milioane de lei în T1/2025, în scădere cu 25% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut şi în creştere cu 2% prin comparaţie cu T4/2024. Cifra de afaceri a ajuns la 2,38 miliarde de lei, cu 5% peste nivelul primelor trei luni de anul trecut, în timp ce cheltuielile s-au majorat cu 40% la 1,3 miliarde de lei.

    Dinamica cifrei de afaceri a fost susţinută de volumele de gaze livrate, majorate cu 14,7%, veniturile din vânzarea gazelor naturale crescând cu 4,63%, până la 2,09 miliarde lei.

    Săptămâna trecută, societatea a distribuit dividende în valoare totală de 604 mil. lei, mai exact 0,1568 lei pe acţiune din profitul anului 2024 şi din rezultatul reportat. Din total, 423 de milioane au mers către Ministerul Energiei, care deţine 70% din capitalul social.

    Emitentul estimează anul acesta un profit net de 2,35 miliarde de lei, în scădere cu 26% faţă de rezultatul obţinut în 2024, conform bugetului de venituri şi cheltuieli al societăţii, din care reiese că profitul ar scădea la 1,77 miliarde de lei în 2027, iar în anul următor la 1,4 miliarde.

    Romgaz şi OMV Petrom (SNP) vor investi peste 750 milioane euro în infrastructura terestră pentru aducerea gazului din proiectul Neptun Deep, autorizat recent de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei. Producţia, estimată să înceapă în 2027, va atinge 8 miliarde mc anual, aproape dublând producţia actuală a României şi consolidând rolul ţării ca exportator regional de energie.