BusinessMagazin

Blog

  • Fondul de pensii private Pilon II BRD Pensii, care va fi cumpărat de Banca Transilvania, şi-a dublat numărul de acţiuni deţinute la Hidroelectrica prin investiţia a 116 mil. lei. Prima tranzacţie a fondului pe anul acesta

    BRD Pensii, cel mai mic fond de pensii private Pilon II din România, cu active de 5,9 mld. lei investite în numele a circa 571.000 de participanţi, şi care se pregăteşte să fie achiziţionat de Banca Transilvania de la banca franceză BRD Soc Gen, şi-a dublat investiţia pe care o are la producătorul de energie electrică Hidroelectrica (H2O) la Bursa de Valori Bucureşti.

    Astfel, în luna aprilie, când indicele principal BET a stagnat, administratorul BRD Pensii a cumpărat circa 885.545 de acţiuni H2O, ceea ce la un preţ mediu de tranzacţionare de 138 lei pe acţiune în acea lună, înseamnă tranzacţii de aproximativ 116 mil. lei, potrivit datelor agregate de ZF de la BVB şi din platforma desprepensiiprivate.

    Aceasta a fost prima tranzacţie a BRD Pensii în acţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti de anul acesta, arată datele ZF.

    BRD Pensii a ajuns la o investiţie de 236 mil. lei la cea mai mare companie listată la Bursa de Valori Bucureşti, echivalentul unei ponderi de 4% din activul net al fondului şi aproximativ 1,75 milioane de acţiuni. Spre comparaţie, la finele lunii martie, fondul avea 867.000 de acţiuni H2O în portofoliu pentru 116 mil. lei, adică 2% din activ.

    Suplimentarea numărului de acţiuni H2O de către BRD Pensii a fost cea mai importantă tranzacţie a vreunui fond Pilon II în aprilie la Bursa de Valori, arată datele agregate de ZF. Fondul a ajuns la o deţinere de 0,39% din capitalul social al companiei care are o capitalizare bursieră de 60 mld. lei.

    Printre alte deţineri al BRD Pensii se numără Banca Transilvania (293 mil. lei), OMV Petrom (207 mil. lei), Digi (41,4 mil. lei).

     ZF a anunţat recent că grupul financiar Banca Transilvania – care include cea mai mare bancă din România – a ajuns la un acord cu BRD-Groupe Societe Generale şi Societe Generale Assurances pentru achiziţia BRD Pensii (BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private), companie cu activitate în România, în domeniul pensiilor private obligatorii (Pilonul II) şi al celor facultative (Pilonul III).

    Sistemul de pensii private din România, incluzând fondurile de pensii obligatorii şi cele facultative, înseamnă active totale de peste 131 miliarde de lei, la finalul anului 2023, iar raportat la PIB, acesta reprezenta 8,48% din PIB-ul anual, înregistrând randamente nominale nete pozitive în ultimii 15 ani. Fondurile de pensii private au peste 8,8 milioane de participanţi, iar obiectivul principal al acestora este investirea prudentă în active de calitate pentru a obţine valoare suplimentară pentru aceştia după vârsta pensionării.

    BRD Pensii administrează atât fondul din Pilon II (FPAP BRD cu 570.000 de participantţi), cât şi fondul din Pilonul III (FPF BRD Medio cu 37.500 de participanţi).

    Valoarea activului net al fondului de pensii administrat privat BRD Pensii era de peste 5,4 miliarde de lei, iar valoarea activelor totale ale fondului de pensii facultative BRD Medio înregistra peste 232 milioane lei, la 31 decembrie 2023.

    Randamentul anualizat de la înfiinţare şi până la finalul anului 2023 este de 6,65% pentru fondul de pensii administrat privat al BRD Pensii, fiind de 4,7% pentru fondul de pensii facultative BRD Medio.

    Compania de stat Hidroelectrica (simbol bursier H2O), cel mai mare producător de energie electrică din România şi cel mai mare emitent listat la Bursa de Valori Bucureşti în funcţie de capitalizare, a raportat pentru primul trimestru din 2024 un profit net de 1,3 mld. lei, minus 23% faţă de aceeaşi perioadă din 2023, în timp ce veniturile s-au diminuat cu 22% la 2,5 mld. lei.

    Producţia de energie electrică brută a scăzut cu 3% la 4.403 GHW.

    Zilele trecute, compania a propus o rectificare a cifrelor bugetate pentru 2024 acţionarilor care se vor întruni pe 28 iunie, aşteptându-se la un profit net de 4,15 mld. lei, rezultat în scădere cu 14,2% faţă de bugetul aprobat anterior şi în scădere cu 34,4% comparativ cu rezultatul anului trecut, conform calculelor ZF.

    „Rectificarea Bugetului de Venituri şi Cheltuieli al S.P.E.E.H Hidroelectrica S.A. se impune ca urmare a influenţei recente, neprevăzută şi semnificativă, a unor modificări legislative şi factori externi care afectează situaţia financiară a Societăţii. Aceasta se referă în special la ajustarea unor indicatori economico-financiari a căror depăşire este posibilă doar prin includerea sumelor necesare în bugetul de venituri şi cheltuieli al Societăţii”, notează compania într-un raport.

     

  • Cod roşu de vijelii, averse şi grindină în România. Care sunt zonele afectate

    Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o avertizare cod roşu de vijelii, averse şi grindină. Aceasta este valabilă luni în mai multe localităţi din centrul ţării.

    „Vijelie puternică, cu rafale de peste 90 km/h, frecvente descărcări electrice, grindină, local averse torenţiale care vor acumula peste 25 l/mp”, scrie în avertizarea ANM.

    Sunt vizate localităţile Sighişoara, Albeşti, Daneş, Vânători, Apold şi Saschiz din judeţul Mureş, Cristuru Secuiesc, Mugeni, Secuieni, Dârjiu şi Ulieş din judeţul Harghita, dar şi Laslea din judeţul Sibiu.

    Codul roşu este valabil luni, până la ora 17.15.

    Autorităţile din Mureş au transmis un mesaj pentru avertizarea populaţiei din zonele vizate prin intermediul sistemului RO-ALERT, valabil între orele 16:35-17:15.

    Pompierii au prezentat şi un set de recomandări: „În cazul creșterii debitelor pe anumite cursuri de apă, nu încercaţi să le traversaţi prin apă și nu vă apropiaţi de malurile acestora. Evitaţi adăpostirea sau trecerea prin apropierea copacilor, stâlpilor, panourilor publicitare, construcţiilor cu elemente de arhitectură ce pot fi uşor dislocate, precum şi a imobilelor aflate în construcţie. Sistaţi activităţile desfăşurate în teren deschis sau la înălţime. Închideţi toate ferestrele locuinţei şi altor categorii de construcţii. Evitaţi atingerea stâlpilor sau firelor căzute la pământ”.

     

  • Cod roşu de vijelii, averse şi grindină în România. Care sunt zonele afectate

    Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o avertizare cod roşu de vijelii, averse şi grindină. Aceasta este valabilă luni în mai multe localităţi din centrul ţării.

    „Vijelie puternică, cu rafale de peste 90 km/h, frecvente descărcări electrice, grindină, local averse torenţiale care vor acumula peste 25 l/mp”, scrie în avertizarea ANM.

    Sunt vizate localităţile Sighişoara, Albeşti, Daneş, Vânători, Apold şi Saschiz din judeţul Mureş, Cristuru Secuiesc, Mugeni, Secuieni, Dârjiu şi Ulieş din judeţul Harghita, dar şi Laslea din judeţul Sibiu.

    Codul roşu este valabil luni, până la ora 17.15.

    Autorităţile din Mureş au transmis un mesaj pentru avertizarea populaţiei din zonele vizate prin intermediul sistemului RO-ALERT, valabil între orele 16:35-17:15.

    Pompierii au prezentat şi un set de recomandări: „În cazul creșterii debitelor pe anumite cursuri de apă, nu încercaţi să le traversaţi prin apă și nu vă apropiaţi de malurile acestora. Evitaţi adăpostirea sau trecerea prin apropierea copacilor, stâlpilor, panourilor publicitare, construcţiilor cu elemente de arhitectură ce pot fi uşor dislocate, precum şi a imobilelor aflate în construcţie. Sistaţi activităţile desfăşurate în teren deschis sau la înălţime. Închideţi toate ferestrele locuinţei şi altor categorii de construcţii. Evitaţi atingerea stâlpilor sau firelor căzute la pământ”.

     

  • Se impozitează darul de nuntă sau botez? ANAF a dat răspunsul pentru toţi românii

    Sursele de fonduri de natura darurilor de nuntă sau de botez nu sunt venituri impozabile, nefiind supuse obligaţiei declarării, precizează luni ANAF.

    „În cadrul fiecărei categorii de venituri, sunt prevăzute obligaţiile declarative ale veniturilor impozabile. Astfel, cum este prevăzut la art. 64, cota de impozit de 10% se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie, făcând excepţie cotele de impozit prevăzute expres pentru categoriile de venituri cuprinse în titlul IV. Totodată, la art. 62 din acelaşi act normativ, sunt enumerate veniturile care sunt neimpozabile, în cazul cărora nu există obligaţia declarativă din partea contribuabilului. La lit. p) sunt prevăzute sumele sau bunurile, inclusiv titluri de valoare şi aur de investiţii, primite cu titlu de moştenire ori donaţie. Sursele de fonduri de natura darurilor de nuntă/de botez sunt venituri neimpozabile”, potrivit ANAF.

    Conform comunicatului, potrivit prevederilor art. 117 din acelaşi act normativ, astfel cum a fost modificat potrivit Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, orice venituri constatate de organele fiscale, în condiţiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost identificată, se impun cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate.

    „Astfel, cota de impozit de 70% nu se aplică surselor de fonduri identificate, astfel cum sunt prevăzute la art. 61 şi 62. În concluzie, sursele de fonduri de natura darurilor de nuntă/de botez nu sunt venituri impozabile, nefiind supuse obligaţiei declarării”, precizează ANAF.

  • Se impozitează darul de nuntă sau botez? ANAF a dat răspunsul pentru toţi românii

    Sursele de fonduri de natura darurilor de nuntă sau de botez nu sunt venituri impozabile, nefiind supuse obligaţiei declarării, precizează luni ANAF.

    „În cadrul fiecărei categorii de venituri, sunt prevăzute obligaţiile declarative ale veniturilor impozabile. Astfel, cum este prevăzut la art. 64, cota de impozit de 10% se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie, făcând excepţie cotele de impozit prevăzute expres pentru categoriile de venituri cuprinse în titlul IV. Totodată, la art. 62 din acelaşi act normativ, sunt enumerate veniturile care sunt neimpozabile, în cazul cărora nu există obligaţia declarativă din partea contribuabilului. La lit. p) sunt prevăzute sumele sau bunurile, inclusiv titluri de valoare şi aur de investiţii, primite cu titlu de moştenire ori donaţie. Sursele de fonduri de natura darurilor de nuntă/de botez sunt venituri neimpozabile”, potrivit ANAF.

    Conform comunicatului, potrivit prevederilor art. 117 din acelaşi act normativ, astfel cum a fost modificat potrivit Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, orice venituri constatate de organele fiscale, în condiţiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost identificată, se impun cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate.

    „Astfel, cota de impozit de 70% nu se aplică surselor de fonduri identificate, astfel cum sunt prevăzute la art. 61 şi 62. În concluzie, sursele de fonduri de natura darurilor de nuntă/de botez nu sunt venituri impozabile, nefiind supuse obligaţiei declarării”, precizează ANAF.

  • Cucşa: Pentru favorizarea lui Coldea, Predoiu trebuie să fie înlăturat urgent din funcţie

    Pentru favorizarea inculpatului Florian Coldea, ministrul de interne Cătălin Predoiu trebuie să fie înlăturat urgent din funcţie, spune Marian Cucşa, preşedinte Partidul Republican.

    „Ministerul de Interne aplica un tratament preferential pentru favorizarea inculpatului Florian Coldea şi pentru a-l proteja pe acesta în faţa mass-media! Florian Coldea a fost singurul personaj din spaţiul public românesc pentru care Ministerul de Interne a adus zeci de jandarmi pentru a-l apăra la ieşirea de la DNA de întrebările presei şi ale românilor. Este evident că ministrul Predoiu, părintele spiritual al binomului SRI-DNA, îl ajută acum pe vechiul său prieten, Florian Coldea, de a nu fi deranjat cumva la controlul judiciar. Nu am mai văzut până acum această opţiune a unui inculpat de a semna cât vrea el controlul judiciar. Dar, din nou, vorbim de Coldea, cel care i-a avut la degetul mic pe toţi politrucii din fruntea Guvernului, a coaliţiei PSD-PNL, dar şi a USR-ului care azi se comportă asemenea unei fecioare”, declară Marian Cucşa.

    El afirmă că ministrul de Interne are de dat câteva explicaţii în faţa românilor.

    „1) De câte ori ai vorbit în ultimele zile cu Florian Coldea? 2) Mai primeşti ordine de la Florian Coldea? 3) Ai primit ordin de la Coldea şi gaşca lui să îl ajuţi pe Iulian Dumitrescu? Sunt întrebări la care Cătălin Predoiu trebuie să răspundă, iar
    ulterior, având în vedere trecutul său tenebros şi legăturile lui cu statul paralel, trebuie demis de urgenţă de Marcel Ciolacu”, încheie Cucşa.

    Generalii Florian Coldea, Dumitru Dumbravă şi avocatul Doru Trăilă au fost puşi sub control judiciar pe cauţiune de 500.000 de lei.

  • Cucşa: Pentru favorizarea lui Coldea, Predoiu trebuie să fie înlăturat urgent din funcţie

    Pentru favorizarea inculpatului Florian Coldea, ministrul de interne Cătălin Predoiu trebuie să fie înlăturat urgent din funcţie, spune Marian Cucşa, preşedinte Partidul Republican.

    „Ministerul de Interne aplica un tratament preferential pentru favorizarea inculpatului Florian Coldea şi pentru a-l proteja pe acesta în faţa mass-media! Florian Coldea a fost singurul personaj din spaţiul public românesc pentru care Ministerul de Interne a adus zeci de jandarmi pentru a-l apăra la ieşirea de la DNA de întrebările presei şi ale românilor. Este evident că ministrul Predoiu, părintele spiritual al binomului SRI-DNA, îl ajută acum pe vechiul său prieten, Florian Coldea, de a nu fi deranjat cumva la controlul judiciar. Nu am mai văzut până acum această opţiune a unui inculpat de a semna cât vrea el controlul judiciar. Dar, din nou, vorbim de Coldea, cel care i-a avut la degetul mic pe toţi politrucii din fruntea Guvernului, a coaliţiei PSD-PNL, dar şi a USR-ului care azi se comportă asemenea unei fecioare”, declară Marian Cucşa.

    El afirmă că ministrul de Interne are de dat câteva explicaţii în faţa românilor.

    „1) De câte ori ai vorbit în ultimele zile cu Florian Coldea? 2) Mai primeşti ordine de la Florian Coldea? 3) Ai primit ordin de la Coldea şi gaşca lui să îl ajuţi pe Iulian Dumitrescu? Sunt întrebări la care Cătălin Predoiu trebuie să răspundă, iar
    ulterior, având în vedere trecutul său tenebros şi legăturile lui cu statul paralel, trebuie demis de urgenţă de Marcel Ciolacu”, încheie Cucşa.

    Generalii Florian Coldea, Dumitru Dumbravă şi avocatul Doru Trăilă au fost puşi sub control judiciar pe cauţiune de 500.000 de lei.

  • Crăciunul se mută în iunie pentru investitorii de la Bursa de Valori Bucureşti: marile companii listate, precum Hidroelectrica, Petrom, Banca Transilvania, distribuie luna aceasta dividende de 12,2 mld. lei. “Vine Moş Dividend”. Cum s-ar putea reflecta pe cotaţii

    Marile companii listate la Bursa de Valori Bucureşti, precum Hidroelectrica (H2O), Petrom (SNP), Banca Transilvania (TLV), Nuclearelectrica (SNN) îşi remunerează luna aceasta acţionarii cu dividende de aproximativ 12,2 mld. lei din profiturile anului 2023, arată datele agregate de ZF.

    Astfel, cotaţiile acestor companii ar putea fi sub presiune de cumpărare în contextul în care investitorii preferă să reinvestească dividendele primite în conturi, ceea ce s-ar putea reflecta în sens pozitiv pe cotaţii şi indici bursieri. Însă, spune un analist, o parte din dividende chiar ar putea fi păstrată de investitori dat fiind istoricul foarte bun de listări de anul acesta şi care ar putea continua. În acest context, se anticipează o creştere a lichidităţii pe piaţa de capital, având în vedere sumele semnificative distribuite

    “La Bursa de Valori Bucureşti (BVB) ne pregătim de Moş Dividend, care anul acesta aduce investitorilor peste 12,2 miliarde lei, mai mult de jumătate fiind acordate statului, bani necesari pentru încercarea de a îndeplini obiectivele bugetare”, spune Alexandru Dobre, director finanţe corporative la TradeVille.

    Pentru investitori, BVB ne răsfaţă cu dividende substanţiale, iar anul acesta nu diferă foarte mult.

    “Faptul că indicele BET este alcătuit din unele dintre cele mai profitabile companii din România contribuie la această dinamică. Istoric vorbind, dividendele alocate de către companii s-au întors în piaţă şi am asistat la un buying pressure pe parcursul lunii iunie. De exemplu, în 2023, indicele BET a săltat cu 4-5%. Totodată, o parte din dividende consider că ar putea fi păstrate de investitori pentru ofertele care urmează în piaţă, fie că vorbim de acţiuni sau de obligaţiuni. Se anunţă o vară agitată la BVB, care profită de tendinţele macroeconomice globale, iar acest lucru ar trebui să se vadă şi în evoluţia indicilor”.

    Cea mai mare repartizare de dividende în luna iunie vine de la Hidroelectrica: 6,3 mld. lei din care statul român – în calite de acţionar majoritar – primeşte 5 mld. lei. Compania va acorda investitorilor un dividende brut de 13,99 lei pe acţiune ceea ce la preţurile curente de tranzacţionare înseamnă un randament de 10,4%. Data plăţii este 28 iunie.

    Petrom distribuie pe 5 iunie dividende de 2,6 mld. lei, Banca Transilvania 1 mld. lei pe 26 iunie, Nuclearelectrica 1,1 mld. lei pe 21 iunie, BRD 817 mil. lei pe 6 iunie. Care este valoare sumelor distribuite, cât ia statul român în calitate de acţionar – acolo unde este cazul – şi când sunt aceste distribuiri, în tabelul care însoteşte acest material.

    “Piaţa românească este o piaţă, putem afirma că în mod tradiţional, a randamentelor înalte ale dividendelor. Anul curent confirmă această realitate. Pe măsură ce companiile au obţinut, în anul trecut, profituri în zona maximelor istorice, dividendele distribuite (în sumă fixă) se află tot în zona de top. În plus, Hidroelectrica va plăti pentru prima dată dividend, după momentul listării la BVB. Nu orice sumă, ci peste 6 miliarde lei, ceea ce practic dublează sumele distribuite sub formă de dividend de companiile componente ale indicelui BET. Cu siguranţă o bună parte din banii pe care îi vor primi acţionarii (în special cei de retail), se vor întoarce în piaţă. Asta şi pentru că istoricul recent de creşteri bursiere încurajează acest lucru. Plata dividendelor, concentrată în luna iunie, va substitui lipsa de informaţii noi financiare, specific verii, pentru a ţine interesul ridicat pentru piaţa locală. Probabil dividendele reinvestite în piaţă ar putea funcţiona ca un “amortizor” pentru posibile marcări de profit generate de aprecierile semnificative ale pieţei locale din ultima perioadă”, spune Alin Brendea, analist bursier Prime Transaction.

    Această lună este importantă pentru investitori, datorită valorii ridicate a dividendelor distribuite, reflectând performanţele financiare ale companiilor şi evualările acestora pe piaţă. Investitorii instituţionali şi de retail, alături de fondurile de pensii, vor beneficia de aceste plăţi, stimulând astfel lichiditatea şi dinamica pieţei de capital.

    “Investitorii de pe bursa noastră sunt foarte atenţi la dividendele distribuite de companii, evoluţia cotaţiilor acestora fiind puternic influenţată începând încă din primele luni ale anului de estimările de dividende. Interesul pentru acţiunile care distribuie dividende se menţine ridicat de obicei până la momentul datei de înregistrare pentru dividend, urmând ca după aceasta investitorii să fie din ce în ce mai atenţi la perspectivele pe care le are compania în anul curent”, spune Gabriel Aldea, şeful brokerilor Investimental.

    Interesant este că motivaţia încasării dividendelor determină o parte dintre investitori să investească în acţiuni chiar dacă rezultatele aferente primului trimestru nu au fost la nivelul celor de anul trecut, iar cererea ridicată de acţiuni a condus în unele cazuri şi la creşterea preţului acestora.

    “Acesta a fost de exemplu situaţia Hidroelectrica, ale cărei dividende reprezintă peste 60% din valoarea totală a dividendelor companiilor din sectorul energetic şi în jur de 50% din dividendele totale distribuite de companiile de la BVB. Deşi atât profitul cât şi veniturile s-au situat pe o pantă descendentă în primul trimestru, preţul a crescut în prima parte a anului şi a avut tendinţa de creştere chiar şi după anunţarea rezultatelor financiare. Ulterior datei de înregistrare rămâne de văzut dacă interesul investitorilor se va mai păstra tot la fel de ridicat”.

    Compania de stat Hidroelectrica (simbol bursier H2O), cel mai mare producător de energie electrică din România şi cel mai mare emitent listat la Bursa de Valori Bucureşti în funcţie de capitalizare, a raportat pentru primul trimestru din 2024 un profit net de 1,3 mld. lei, minus 23% faţă de aceeaşi perioadă din 2023, în timp ce veniturile s-au diminuat cu 22% la 2,5 mld. lei.

    Producţia de energie electrică brută a scăzut cu 3% la 4.403 GHW.

    Zilele trecute, compania a propus o rectificare a cifrelor bugetate pentru 2024 acţionarilor care se vor întruni pe 28 iunie, aşteptându-se la un profit net de 4,15 mld. lei, rezultat în scădere cu 14,2% faţă de bugetul aprobat anterior şi în scădere cu 34,4% comparativ cu rezultatul anului trecut, conform calculelor ZF.

    “Dintr-un alt punct de vedere însă, momentul plăţii dividendelor este un alt milestone important, deoarece o parte din dividende se vor reîntoarce în piaţă – este vorba de o parte din dividendele primite de investitorii de retail şi instituţionali. Aceasta creează o creştere a cererii pe termen scurt, ceea ce într-un context general pozitiv, conduce la o continuare a creşterii pieţei. Acesta poate fi scenariul şi anul acesta, în condiţiile în care valoarea totală a dividendelor plătite este mai mare ca în anii precedenţi. Singura necunoscută din tabloul general este evoluţia pieţelor externe, care într-un scenariu de corecţie poate impacta într-o anumită măsură şi percepţia investitorilor locali’, conchide Aldea.

     

  • Crăciunul se mută în iunie pentru investitorii de la Bursa de Valori Bucureşti: marile companii listate, precum Hidroelectrica, Petrom, Banca Transilvania, distribuie luna aceasta dividende de 12,2 mld. lei. “Vine Moş Dividend”. Cum s-ar putea reflecta pe cotaţii

    Marile companii listate la Bursa de Valori Bucureşti, precum Hidroelectrica (H2O), Petrom (SNP), Banca Transilvania (TLV), Nuclearelectrica (SNN) îşi remunerează luna aceasta acţionarii cu dividende de aproximativ 12,2 mld. lei din profiturile anului 2023, arată datele agregate de ZF.

    Astfel, cotaţiile acestor companii ar putea fi sub presiune de cumpărare în contextul în care investitorii preferă să reinvestească dividendele primite în conturi, ceea ce s-ar putea reflecta în sens pozitiv pe cotaţii şi indici bursieri. Însă, spune un analist, o parte din dividende chiar ar putea fi păstrată de investitori dat fiind istoricul foarte bun de listări de anul acesta şi care ar putea continua. În acest context, se anticipează o creştere a lichidităţii pe piaţa de capital, având în vedere sumele semnificative distribuite

    “La Bursa de Valori Bucureşti (BVB) ne pregătim de Moş Dividend, care anul acesta aduce investitorilor peste 12,2 miliarde lei, mai mult de jumătate fiind acordate statului, bani necesari pentru încercarea de a îndeplini obiectivele bugetare”, spune Alexandru Dobre, director finanţe corporative la TradeVille.

    Pentru investitori, BVB ne răsfaţă cu dividende substanţiale, iar anul acesta nu diferă foarte mult.

    “Faptul că indicele BET este alcătuit din unele dintre cele mai profitabile companii din România contribuie la această dinamică. Istoric vorbind, dividendele alocate de către companii s-au întors în piaţă şi am asistat la un buying pressure pe parcursul lunii iunie. De exemplu, în 2023, indicele BET a săltat cu 4-5%. Totodată, o parte din dividende consider că ar putea fi păstrate de investitori pentru ofertele care urmează în piaţă, fie că vorbim de acţiuni sau de obligaţiuni. Se anunţă o vară agitată la BVB, care profită de tendinţele macroeconomice globale, iar acest lucru ar trebui să se vadă şi în evoluţia indicilor”.

    Cea mai mare repartizare de dividende în luna iunie vine de la Hidroelectrica: 6,3 mld. lei din care statul român – în calite de acţionar majoritar – primeşte 5 mld. lei. Compania va acorda investitorilor un dividende brut de 13,99 lei pe acţiune ceea ce la preţurile curente de tranzacţionare înseamnă un randament de 10,4%. Data plăţii este 28 iunie.

    Petrom distribuie pe 5 iunie dividende de 2,6 mld. lei, Banca Transilvania 1 mld. lei pe 26 iunie, Nuclearelectrica 1,1 mld. lei pe 21 iunie, BRD 817 mil. lei pe 6 iunie. Care este valoare sumelor distribuite, cât ia statul român în calitate de acţionar – acolo unde este cazul – şi când sunt aceste distribuiri, în tabelul care însoteşte acest material.

    “Piaţa românească este o piaţă, putem afirma că în mod tradiţional, a randamentelor înalte ale dividendelor. Anul curent confirmă această realitate. Pe măsură ce companiile au obţinut, în anul trecut, profituri în zona maximelor istorice, dividendele distribuite (în sumă fixă) se află tot în zona de top. În plus, Hidroelectrica va plăti pentru prima dată dividend, după momentul listării la BVB. Nu orice sumă, ci peste 6 miliarde lei, ceea ce practic dublează sumele distribuite sub formă de dividend de companiile componente ale indicelui BET. Cu siguranţă o bună parte din banii pe care îi vor primi acţionarii (în special cei de retail), se vor întoarce în piaţă. Asta şi pentru că istoricul recent de creşteri bursiere încurajează acest lucru. Plata dividendelor, concentrată în luna iunie, va substitui lipsa de informaţii noi financiare, specific verii, pentru a ţine interesul ridicat pentru piaţa locală. Probabil dividendele reinvestite în piaţă ar putea funcţiona ca un “amortizor” pentru posibile marcări de profit generate de aprecierile semnificative ale pieţei locale din ultima perioadă”, spune Alin Brendea, analist bursier Prime Transaction.

    Această lună este importantă pentru investitori, datorită valorii ridicate a dividendelor distribuite, reflectând performanţele financiare ale companiilor şi evualările acestora pe piaţă. Investitorii instituţionali şi de retail, alături de fondurile de pensii, vor beneficia de aceste plăţi, stimulând astfel lichiditatea şi dinamica pieţei de capital.

    “Investitorii de pe bursa noastră sunt foarte atenţi la dividendele distribuite de companii, evoluţia cotaţiilor acestora fiind puternic influenţată începând încă din primele luni ale anului de estimările de dividende. Interesul pentru acţiunile care distribuie dividende se menţine ridicat de obicei până la momentul datei de înregistrare pentru dividend, urmând ca după aceasta investitorii să fie din ce în ce mai atenţi la perspectivele pe care le are compania în anul curent”, spune Gabriel Aldea, şeful brokerilor Investimental.

    Interesant este că motivaţia încasării dividendelor determină o parte dintre investitori să investească în acţiuni chiar dacă rezultatele aferente primului trimestru nu au fost la nivelul celor de anul trecut, iar cererea ridicată de acţiuni a condus în unele cazuri şi la creşterea preţului acestora.

    “Acesta a fost de exemplu situaţia Hidroelectrica, ale cărei dividende reprezintă peste 60% din valoarea totală a dividendelor companiilor din sectorul energetic şi în jur de 50% din dividendele totale distribuite de companiile de la BVB. Deşi atât profitul cât şi veniturile s-au situat pe o pantă descendentă în primul trimestru, preţul a crescut în prima parte a anului şi a avut tendinţa de creştere chiar şi după anunţarea rezultatelor financiare. Ulterior datei de înregistrare rămâne de văzut dacă interesul investitorilor se va mai păstra tot la fel de ridicat”.

    Compania de stat Hidroelectrica (simbol bursier H2O), cel mai mare producător de energie electrică din România şi cel mai mare emitent listat la Bursa de Valori Bucureşti în funcţie de capitalizare, a raportat pentru primul trimestru din 2024 un profit net de 1,3 mld. lei, minus 23% faţă de aceeaşi perioadă din 2023, în timp ce veniturile s-au diminuat cu 22% la 2,5 mld. lei.

    Producţia de energie electrică brută a scăzut cu 3% la 4.403 GHW.

    Zilele trecute, compania a propus o rectificare a cifrelor bugetate pentru 2024 acţionarilor care se vor întruni pe 28 iunie, aşteptându-se la un profit net de 4,15 mld. lei, rezultat în scădere cu 14,2% faţă de bugetul aprobat anterior şi în scădere cu 34,4% comparativ cu rezultatul anului trecut, conform calculelor ZF.

    “Dintr-un alt punct de vedere însă, momentul plăţii dividendelor este un alt milestone important, deoarece o parte din dividende se vor reîntoarce în piaţă – este vorba de o parte din dividendele primite de investitorii de retail şi instituţionali. Aceasta creează o creştere a cererii pe termen scurt, ceea ce într-un context general pozitiv, conduce la o continuare a creşterii pieţei. Acesta poate fi scenariul şi anul acesta, în condiţiile în care valoarea totală a dividendelor plătite este mai mare ca în anii precedenţi. Singura necunoscută din tabloul general este evoluţia pieţelor externe, care într-un scenariu de corecţie poate impacta într-o anumită măsură şi percepţia investitorilor locali’, conchide Aldea.

     

  • Ministerul Finanţelor împrumută la începutul lunii iunie 863 mil. lei de la bănci, prin două licitaţii cu titluri de stat, la dobânzi de 6,63% şi 6,83% pe an

    Ministerul Finanţelor a împrumutat pe 3 iunie suma totală de 862,9 mil. lei de la bănci, prin două licitaţii cu titluri de stat, la dobânzi de 6,63% şi 6,83% pe an.

    În prima licitaţie, Ministerul Finanţelor a redeschis o emisiune de obligaţiuni tip benchmark scadentă în octombrie 2033 şi a împrumutat de la bănci 403,8 mil. lei, sub valoarea de 500 mil. lei programată, la o dobândă anuală de 6,83%. 

    La licitaţie au participat 8 dealeri primari, adică cei care au cumpărat obligaţiunile, trimiţând oferte atât în cont propriu, cât şi în contul clienţilor persoane fizice şi juridice. 

    Volumul total al cererii a fost de 457,8 mil. lei, din care băncile au oferit în nume şi cont propriu 456,2 mil. lei. Ofertele necompetitive au fost de 1,6 mil. lei

    Din suma totală adjudecată, de 402,8 mil. lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 401,2 mil. lei, în timp ce ofertele necompetitive au fost 1,6 mil. lei.

    La cea de-a doua licitaţie, Ministerul Finanţelor a redeschis o emisiune de titluri de stat de tipul obligaţiuni benchmark, scadentă în aprilie 2029 şi a împrumutat de la bănci suma de 460 mil. lei, la o dobândă anuală de 6,63%.

    La licitaţie au participat 7 dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 490 mil. lei, din care ofertele necompetitive au însumat 40 mil. lei.

    Din suma totală adjudecată, de 460 mil. lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 420 mil. lei, iar ofertele necompetitive au însumat 40 mil. lei.