BusinessMagazin

Blog

  • Un mic producător de mobilier şcolar: Suma alocată prin PNRR pentru mobilier nu va fi suficientă nici pe departe pentru a aduce învăţământul la nivelul dorit, dar este un prim pas foarte bun

    Czako Kalman, director de vânzări în cadrul Mobman, un producător din Satu Mare de mobilier şcolar şi pentru grădiniţe, crede că termenele foarte scurte care se alocă pentru finalizarea mobilierului şcolar în cadrul licitaţiilor publice reprezintă un impediment pentru companiile locale.

    „La majoritatea proiectelor este imposibilă finali­za­rea la timp, iar temerea cea mai mare a fiecă­rui producător o reprezintă penalizările, care nu sunt mici. În unele cazuri se poate pierde şi până la 25% din valoarea ofertelor“, a spus managerul, care lucrează pentru brandul Mobman, operat de societatea Mebelissimo cu o cifră de afaceri de 10,8 milioane de lei în 2023.

    El dă ca exemplu licitaţii cu valori de 25 de milioane de lei care trebuie finalizate în 60-90 de zile, însă spune că în acest caz este vorba de peste 30.000-40.000 de produse, iar procesul nu este simplu.

    „La semnarea con­tractelor auto­rităţile de­termină nuanţele pentru pro­duse. Ca pro­ducător nu poţi ţine toate tipurile de mate­rial şi toate nuanţele în stoc, asta înseamnă că trebuie să începi achi­zi­ţia, dar tu ai 60 zile până la finalizare. Nu este un secret faptul că, deşi eşti producător autohton, unele componente, accesorii, vin din ţări non-UE, unde din cauza situaţiei globale livrarea poate să se extindă şi până la 3 luni“, a spus managerul. El adaugă faptul că, după sosirea tuturor componentelor, se realizează producţia, care durează minimum 45 zile la proiectele mari, iar montajul (aceste proiecte includ obligatoriu montaj şi punere în funcţi­une) la proiectele mari se realizează cu 30-40 de oameni, timp de 30-45 de zile.

    „Făcând un calcul simplu, reiese că pentru un asemenea proiect este nevoie de minim 6-7 luni, asta în condiţiile în care ai experienţa necesară“, a mai spus Czako Kalman, director de vânzări al companiei. El adaugă că în ultimele luni, compania a câştigat circa zece licitaţii şi este implicat în prezent peste 20 de proceduri. Printre proiectele câştigate de companie se numără unele din judeţele Maramureş, Satu Mare, Bacău, Suceava sau Galaţi.

    Doar prin schema „Asigurarea dotărilor pentru sălile de clasă preuniversitare şi laboratoarelor/atelierelor şcolare“ din Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) sunt alocaţi circa 600 de milioane de euro, din care 60 de milioane de euro reprezintă investiţii în resurse de digitalizare (microscoape, softuri etc.). Practic, doar prin această schemă, în sectorul mobilei ar putea intra peste 500 de milioane de euro, ceea ce ar da de muncă unui sector care angajează peste 50.000 de oameni.

    „Suma alocată nu va fi suficientă nici pe departe pentru a aduce învăţământul la nivelul dorit, dar cu siguranţă vor mai fi infuzii financiare în acest segment. Dar şi aceasta valoare era un prim pas foarte bun, dar consider că necesarul creionat de firmele de consultanţă se putea realiza mai eficient, mai aerisit d.p.d.v al produselor, astfel încât finalizarea unui proiect să se poată întâmpla cu uşurinţă“, a punctat managerul. El consideră că producătorii români ar putea să beneficieze de această nişa. „Dar trebuie mult curaj să faci sistemul să înţeleagă că sunt unele derapaje în tot procesul până la finalizare“.

    Mebelissimo a avut  în 2023 o cifră de afaceri de 10,8 milioane de lei, dublu faţă de anul precedent, un profit net de 2,8 mil. lei şi un număr mediu de 9 salariaţi, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. Compania este controlată de Nagy Katalin Agnes, conform Termene.ro.

  • Celebrul magazin universal berlinez KaDeWe, achiziţionat de un grup thailandez

    Grupul thailandez Central Group a devenit recent proprietar unic al emblematicului magazin universal berlinez KaDeWe, acesta fiind achiziţionat de la gigantul imobiliar austriac cu probleme Signa, relatează Le Figaro.

    Potrivit presei germane, valoarea acestei tranzacţii ar putea atinge 1 miliard de euro.

     

  • „Campionii ascunşi“ ai Germaniei, coloana vertebrală a celei mai mari economii europene, îşi caută cu disperare cumpărători, copleşiţi de povara îmbătrânirii populaţiei, stagnării economiei şi birocraţiei

    Scharringhausen vinde delicatese şi vinuri fine în nordul Germaniei de 160 de ani, însă viitorul său este sub semnul întrebării, businessul nereu­şind să găsească un cumpărător, potrivit AFP.

    Juergen Scharringhausen încearcă să vândă businessul de familie de aproape doi ani, dar nu a primit o ofertă serioasă până acum.

    Mulţi proprietari de IMM-uri din Germa­nia sunt într-o poziţie similară din cauza dublei poveri a îmbătrânirii populaţiei şi stagnării economiei.

    Un studiu realizat de Commerzbank arată că una din trei companii germane cu vânzări anuale de până la 15 milioane de euro are probleme în a-şi găsi un cumpărător. Până la 250.000 de businessuri ar putea fi for­ţate să se închidă în următorii cinci ani, arată Christian Erbe, preşe­dinte al camerei locale de co­merţ din Baden-Wuerttemberg.

    În prezent există în medie doar un candidat pentru fieca­re trei busi­nessuri care au ne­voie de un proprietar nou, relevă datele aso­cia­ţiei naţionale pentru camerele germane de co­merţ (DIHK). În secto­rul hotelier şi de catering, raportul este de un candidat pentru fiecare şapte businessuri.

    Problema este aceeaşi tendinţă demogra­fică ce duce în prezent la o penurie de munci­tori calificaţi în Germania: cu generaţia baby boomer intrând la pensie, nu există suficienţi candidaţi cu vârste între 18 şi 40 de ani care să preia businessuri consacrate.

    Volatilitatea economiei este un alt factor care-i descurajează pe potenţialii cumpărători, aceştia ezitând să-şi asume dato­riile pe termen lung necesare pen­tru o achi­ziţie într-un climat nesigur.

    Antreprenorii care nu reu­şesc să-şi vândă businessurile dau vina pe „reglementarea excesivă, vii­to­rul economiei şi costurile cu energia“ pentru lipsa de candidaţi, spune Detlef Schmidt-Schoele, de la camera de comerţ din Turingia.

    Guvernul a încercat să soluţioneze proble­ma lansând un website pentru a conecta busi­nessurile cu posibili noi proprietari, acesta fiind supervizat de ministerul economiei. Există mii de anunţuri din întreaga Germanie pe website, iar multe dintre acestea aparţin unor busi­nessuri de familie. Sentimentul de frustrare resimţit de cele aproximativ trei milioane de companii de familie ale Germaniei, în conti­nuare coloana vertebrală a economiei ţării, este în creştere. În faţa dificultăţilor economice, costurilor de finanţare ridicate şi birocraţiei, proprietarii acestora văd investiţiile vitale în noi tehnologii ca imposibile sau inutile şi caută cumpărători, notează Bloomberg.

    După ce pandemia şi criza energiei au împins multe companii la limita supravieţuirii, „o combinaţie de noi reglementări şi nevoia de investiţii masive în transformarea sau scalarea businessurilor a creat un sentiment de «m-am săturat» în rândul multor antreprenori“, arată Jens Krane, de la Commerzbank. Proprietarii tradiţionali preferă să lase IMM-urile, supranu­mite campioni ascunşi, moştenire în familie şi se gândesc să vândă doar dacă nu au încotro. Preţul devine mai puţin relevant, potrivit lui Burc Hesse, partener la firma de avocatură Latham Watkins.

    Birocraţia excesivă este un alt obstacol despre care proprietarii Mittelstand spun că sporeşte complexitatea operării businessurilor.

    Companiile germane se plâng că cerinţele birocratice le costă timp şi bani care ar putea fi folosiţi pentru dezvoltarea businessurilor, scrie The New York Times.

    Într-un raport recent, FMI arată că biro­cra­ţia excesivă reprezintă unul dintre impedi­men­tele majore din calea revitalizării econo­miei ger­mane. Companiile germane petrec 64 de mi­lioa­ne de ore în fiecare an completând formu­lare nece­sare pentru alimentarea bazelor de date oficiale ale ţării. Chiar şi cancelarul ger­man Olaf Scholz a recunoscut în mod public problema.

    Guvernul său a propus legislaţie care ar urma să aducă economii estimate la 3 miliarde de euro anual pentru companii şi cetăţeni.

    Povara birocraţiei este resimţită mult mai acut de IMM-uri, care nu dispun adesea de departamente juridice dedicate depunerii auditurilor şi descifrării tipului de informaţie solicitate de autorităţi.

    O altă provocare pentru proprietarii de businessuri de familie din Germania este legată de succesiuni, conform Bloomberg.

    Aproximativ 125.000 de IMM-uri germane vor fi transferate către noi proprietari în fiecare an până în 2027, iar aproape trei sferturi dintre acestea văd succesiunea ca pe o problemă, a găsit banca germană de dezvoltare KfW.

    Iar chiar dacă există un succesor, perspectiva unei vânzări nu este decât rar scoasă din discuţie.

     

     

  • Alin Burcea, noul preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism: „Este necesară înfiinţarea a două fonduri de garantare pentru biletele de avion şi pentru agenţiile de turism“

    ♦ Prin înfiinţarea fondului de garantare a biletelor de avion, va fi colectată o taxă de 1 euro de la fiecare pasager care aterizează în România.

    Alin Burcea, fondatorul turoperatorului Paralela 45, a fost ales preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiile de Turism, poziţie ocupată înainte de Dumitru Luca, administratorul agenţiei de turism Corali. Alin Burcea a mai condus ANAT-ul în trecut. Noul preşedinte spune că unul din planurile sale este de a lucra la proiectul pentru înfiinţarea a două fonduri de garantare pentru biletele de avion, în cazul în care operatorii aerieni intră în faliment, şi a agenţiilor de turism, pentru a despăgubi turiştii în cazul în care o agenţie de turism va intra în faliment.

    Odată cu căderea Blue Air, mulţi pasageri care aveau bilete achizi­ţio­nate la compania aeriană şi agen­ţiile de turism care lucrau cu ope­ratorul nu şi-au mai recuperat banii.

    Un fond de garantare ar putea despăgubi turiştii şi agenţiile de turism în cazul falimentului unei companii aeriene.

    „Există în cinci ţări europene un astfel de model. Noi ne-am uitat la modelul danez. Prin înfiinţarea fondului de garantare, se va colecta de pe fiecare aeroport din România 1 euro de la fiecare pasager care aterizează în România. Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri ar putea prelua colectarea acestor bani“, spune Alin Burcea.

    Un al doilea fond de garantare ar fi cel pentru falimentul agenţiilor de turism. Agenţiile de Turism sunt obligate prin lege să încheie o asigurare în caz de faliment, însă Alin Burcea spune că sumele pierdute sunt, de multe ori, mai mari decât sumele asigurate, astfel că păgubiţii nu îşi recuperează toţi banii.

    Anual, există cazuri de agenţii de turism care intră în incapacitate de plată, ceea ce face ca turiştii ce au achiziţionat pachete de vacanţă de la aceşti operatori să nu îşi mai poată recupera banii sau să mai plece în vacanţe.

    Alin Burcea îşi doreşte ca din guvernul ce va fi format după alegerile din acest an să facă parte o autoritate naţională pentru turism, o instituţie care s-ar ocupa exclusiv de acest domeniu.

    „Nu vom reuşi să avem un minister a turismului, dar ar fi bine să existe o autoritate a turismului, care să fie în subordinea prim-ministrului. Ministerul Economiei, în subordinea căruia se află şi turismul, este prea mare şi e greu să se ocupe de toate problemele turismului. Vom face demersuri pe lângă toate partidele ca să aibă în vedere înfiinţarea autorităţii naţionale de turism“, mai spune Burcea.

    Noul preşedinte al ANAT îşi doreşte ca în timpul mandatului său să facă toate demersurile necesare, în limita a ceea ce ar putea face o asociaţie patronală, pentru creşterea bugetului de promovare turistică alocat de minister. În bugetul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului pe 2024 este prevăzuta suma de 3 milioane de lei pentru marketing şi promovare turistică. Alin Burcea spune că a iniţiat discuţii cu Radu Oprea, ministrul economiei, pentru a mări acest buget la 10 milioane euro de anul viitor, adică aproape 50 milioane lei, de 16 ori mai mare decât cel de anul acesta.

    Acestea sunt câteva dintre temele pe care le are în vedere Alin Burcea în mandatul pe următorii doi ani. O parte din aceste teme care ţin de situaţia turismului românesc sunt deja discutate în spaţiul public de câţiva ani, fără să existe măsuri concrete, în special luate de decidenţii politici.

    Turismul local generează sub 6% din PIB-ul naţional, iar pentru a schimbat situaţia turismului românesc este necesară o reală colaborare între mediul privat şi instituţiile statului.

  • Antreprenori locali. Fabrica Deltaica Seafood din Tulcea a bugetat afaceri mai mari cu 20% în acest an. Am instalat noile capacităţi construite, mai este loc de creştere pe piaţă. Consumul de preparate de peşte este încă sub media europeană“.

    Compania Deltaica Seafood, care produce preparate din peşte, deţinută de soţii Daniela şi Daniel Buhai din Tulcea, a finalizat anul trecut cu afaceri de 40  milioane de lei, în uşoară creştere faţă de anul trecut iar pentru acest an a bugetat un avans cu 20%, potrivit oficialilor companiei.

    „Am instalat noile capacităţi construite iar în acest an am bugetat o creştere cu 20% pe cifra de afaceri. În primul trimestru am fost sub ce am bugetat şi am avut o creştere de sub 10%. Vrem să ne consolidăm poziţia în piaţă. Mai este loc de creştere dat fiind că la noi consumul de preparate de peşte este de 8,5 kg pe cap de locuitor anual în medie, faţă de 14 kg media europeană“, a declarat pentru ZF Daniel Buhai, director general al Deltaica Seafood (fosta Miadmar HDP).

    Compania, ce vinde conserve şi preparate din peşte bazate pe reţete tradiţionale din Delta Dunării, deţine o fabrică în Tulcea. Deltaica are produse certificate pe scheme de calitate europeană, precum scrumbia de Dunăre afumată, salata cu icre de ştiucă de Tulcea dar şi salata tradiţională cu icre de crap. Pe reţeaua tradiţională vinde şi batogul de sturion.

    Compania a demarat investiţia în extindere şi modernizare încă din 2022, în total suma investită a ajuns la 1,7 mil. euro, o parte din această sumă reprezentând un credit Agro IMM Invest. Prin această investiţie producătorul şi-a dublat  capacitatea de producţie.

    „Vom lansa noi produse pe piaţă, din categoria preparatelor afumate vom lansa fileu de macrou condimentat dar şi alte produse. Pe salata de icre de crap avem vânzări constante. Considerăm că este spaţiu de dezvoltare pe piaţa locală, nu exportăm pentru că produsele noastre nu au conservanţi şi termenul de valabilitate este limitat“

    Produsele sunt vândute în marile lanţuri de retail atât sub mărci proprii ale acestora, cum ar fi „Gusturi româneşti“ pentru Mega Image, „Drag de România“ pentru Carrefour dar şi sub brandul propriu „Deltaica“.

    La export compania trimite doar produse congelate în Ungaria sau Cehia.

    Datele oficiale de la Ministerul de Finanţe arată că anul trecut firma Deltaica Seafood a încheiat cu o cifră de afaceri de 40 mil. lei, faţă de 39,4 mil. lei anul anterior şi un profit de 1,8 mil. lei, faţă de 2,6 mil. lei anul anteior. Compania avea 141 angajaţi în 2022, mai arată datele de pe mfinante.ro.

    În 2018 compania a semnat un contract de finanţare în valoare totală de  4,6 milioane de lei pe FEPAM măsura IV.4. – Prelucrarea produselor pescăreşti şi de acvacultura, proiect cu titlul „Modernizarea unităţii de procesare peşte“ în vederea creşterii şi modernizării capacităţii de producţie.

    Principalii competitori ai Deltaica Seafood sunt companiile Ecotroutfish, Quality Natural (marca Valeputna) şi altele, potrivit ultimelor date.

  • Noul laborator al Centrului de inginerie Huf România: Cea mai mare şi modernă locaţie de testare a companiei la nivel global

    Huf, companie specializată în sisteme de acces şi autorizarea în condiţii de siguranţă a maşinii, a inaugurat saptămâna aceasta Laboratorul de testare al Centrului de inginerie România (TCRL) din Timişoara. TCRL este cel mai mare centru de testare şi validare al companiei la nivel global.

    “Huf urmăreşte o strategie clară de creştere: compania îşi propune să atingă vânzări nete de 2 miliarde de euro până în 2031 – iar Huf România va juca un rol extrem de important în atingerea acestui obiectiv”, a declarat Bogdan Nuna, CTO al Huf, astăzi, la inaugurarea noului Laborator de testare al Centrului de inginerie România. “La Timişoara, dezvoltăm deja software şi produse electronice pentru a oferi cele mai inovatoare soluţii de acces auto şi autorizare pentru industria automotive. Prin noul TCRL, înfiinţăm cel mai mare centru de testare şi validare din reţeaua globală de centre de competenţă Huf. Acesta va deservi toate cele cinci locaţii Huf din Europa – Portugalia, Spania, Polonia, Germania şi România – pentru a furniza produse de înaltă calitate clienţilor noştri din domeniul industriei automotive.”

    Pe o suprafaţă de 1700 mp, Huf a instalat echipamente de top pentru testarea şi validarea unor produse precum sisteme de acces auto, dar şi chei auto clasice, inteligente şi digitale . Noul TCRL este acum cel mai mare centru de testare şi validare din reţeaua globală Huf. În total, Huf are laboratoare de testare în Germania, România, China, Mexic şi India.

    “După unitatea de producţie din Arad şi Centrul de inginerie Huf din Timişoara, ne extindem acum competenţele în România prin noul TCRL”, a declarat Cristian Enculescu, directorul Centrului de inginerie Huf România (TCR) .  “În noul laborator, ne concentrăm activităţile de testare şi validare pentru a asigura produse de înaltă calitate. În plus, creştem testele iniţiale, validările de proiectare şi de proces şi consolidăm rolul Huf România în dezvoltare tehnologică şi inovare.”

    Începută în 2006 la Arad, cu prima unitate de producţie, Huf a deschis în 2011, Centrul de inginerie în Timişoara, care s-a mutat, în decembrie 2019, în birourile moderne din clădirea ISHO. În urmă cu câteva săptămâni, locaţia Huf din Timişoara a atins pragul de 300 de angajaţi. În total, Huf are peste 1000 de experţi în România.

    Dezvoltarea rapidă a sediului din România reflectă creşterea companiei Huf. În istoria sa de 116 ani de existenţă, Huf s-a impus ca specialist în sisteme de acces şi autorizare în condiţii de siguranţă a maşinii, cu o permanentă forţă de inovaţie. Compania beneficiază de megatrendurile industriei automotive şi stimulează inovarea pentru produsele OEM din întreaga lume datorită orientării sale spre client şi spre piaţă. Odată cu reorganizarea finalizată anul trecut, compania şi-a consolidat strategia de dezvoltare şi intenţionează să atingă o cifră de afaceri anuală netă de 2 miliarde de euro până în 2031.

    Huf Group este o companie specializată în sisteme de acces şi autorizarea în condiţii de siguranţă a maşinii. Înfiinţată în Velbert de Ernst Hülsbeck şi August Fürst în 1908, compania are astăzi 17 locaţii în Europa, America şi Asia şi furnizează soluţii mecanice, electronice şi software pentru industria automotive din întreaga lume. În anul financiar 2023, Grupul Huf a generat vânzări de peste 1,1 miliarde de euro şi a avut 7.500 de angajaţi la nivel global.

  • Val de scăderi pe bursele europene, inclusiv la BVB. Tensiunile din Orientul Mijlociu aduc o pierdere de 0,6% pe indicele local BET. Indicii din Germania şi Franţa pierd 1,5% – 1,6%

    Toate pieţele de capital dezvoltate din vestul Europei au înregistrat scăderi considerabile marţi, 16 aprilie pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu şi potenţialelor efecte generate de un conflict militar la scară largă.

    Indicele paneuropean Stoxx 600 pierdea 1,6% spre finele celei de a doua şedinţe de tranzacţionare a săptămânii, în timp ce, la Londra, FTSE 100 cobora cu 1,85%, iar indicele DAX se deprecia cu 1,6% la Frankfurt, potrivit MarketWatch. În Franţa, CAC 40 înregistra o scădere de 1,5%, iar indicele italian FTSE-MIB pierdea 1,7%.

    „Pieţele financiare se vor confrunta cu o săptămână marcată de volatilitate ridicată, fiind influenţate de atacul fără precedent al Iranului asupra Israelului. Cele mai recente activităţi de pe piaţă au prefigurat o escaladare a tensiunilor în Orientul Mijlociu însă,  în acest moment, evoluţia burselor va depinde de modul în care va răspunde Israelul”, scriu analiştii casei de brokeraj XTB, conform unui comunicat.

    Preţul unui baril de petrol West Texas Intermediate creştea marţi după-amiaza cu 0,2% la 85,6 dolari, în vreme ce aurul spot ajungea în Statele Unite la 2.395 dolari pe uncie (28,35 grame), în urcare cu 0,5%, aproape de un nou maxim istoric.

    La Bursa de Valori Bucureşti, indicele de referinţă BET a închis sesiunea cu minus 0,57% la 16.811,2 puncte, după ce a început săptămâna cu un plus de 0,15%. Benchmark-ul s-a depreciat săptămâna trecută în patru din cinci zile, în contextul în care înregistrase anterior multiple maxime istorice.

    De altfel, aproape toţi indicii de la BVB au consemnat pierderi marţi, de la 0,56% pe BET-FI la 0,87% în cazul BET-BK. Din structura BET, cele mai mari scăderi au fost afişate de Transport Trade Services (-2,3%), TeraPlast Bistriţa (-1,6%) şi Electrica (-1,5%).

    Lichiditatea pe toate instrumentele financiare a însumat 113,8 milioane de lei, peste media zilnică din 2024.

     

  • O nouă rută aeriană din Oradea: Lot, compania de stat a Poloniei, va zbura de patru ori pe săptămână de la Oradea la Varşovia

    LOT Polish Airlines, compania aeriană deţinută de statul polonez, va efectua începând din 3 iunie patru zboruri săptămânale pe ruta Oradea-Varşovia, capitala Poloniei, şi retur în zilele de luni, miercuri, vineri şi sâmbătă, potrivit unui comunicat de presă transmis de Consiliul Judeţean Bihor.

    Cursele vor fi operate cu aeronave de tip Embraer E 70 (76 de locuri), E 75 (82 sau 86 de locuri), E 90 (106 locuri) şi E 95 (112 sau 118 locuri). Preţurile biletelor sunt stabilite de compania aeriană, iar în cazul în care operarea curselor nu va fi profitabilă, Consiliul Judeţean Bihor va compensa cheltuielile cu serviciile aeriene şi cheltuielile aferente operaţiunilor pe aeroporturile din Oradea (OMR) şi Varşovia (WAW).

    ’’Cursa către Varşovia creează legături puternice între Oradea şi restul lumii şi deschide oportunităţi importante pentru comunitatea locală. În primul rând, bihorenii vor avea o conexiune foarte bună cu vestul Europei, America şi Asia. Vor fi dezvoltate, de asemenea, schimburi de afaceri, turism şi cultură între Oradea şi Varşovia, şi nu numai’’, a declarat Călin Gal, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bihor, într-un comunicat de presă.

    Noua rută către Oradea marchează a treia destinaţie pentru LOT Polish Airlines în România, după Bucureşti şi Cluj-Napoca. Locuitorii judeţului Bihor şi ai regiunii vor avea asigurată conexiunea nu doar cu Varşovia, ci şi cu alte aeroporturi din Polonia, vestul Europei, America şi alte destinaţii, potrivit reprezentanţilor companiei LOT Polish Airlines. În 2022, LOT a avut venituri de 1,9 miliarde de euro şi un profit net de 220 milioane euro.

  • Consiliul Investitorilor Străini: Percepţia investitorilor asupra României este moderat-optimistă. Incertitudinile legislative rămân principala provocare pentru mediul de afaceri

    Peste 70% dintre investitorii care au răspuns celei mai recente ediţii a Business Sentiment Index (BSI) efectuat de Consiliul Investitorilor Străini (FIC) spun că principala provocare cu care se confruntă mediul de afaceri o reprezintă neclarităţile şi incertitudinile legislative.

    Analiza surprinde totuşi o îmbunătăţire a percepţiei investitorilor, moderat-optimistă, asupra mediului economic din România ca urmare a mesajelor transmise de Guvern cu privire la limitarea pentru o perioadă determinată a noului impozit pe cifra de afaceri, asigurarea că în anul 2024 nu vor fi introduse taxe noi, dar şi că autorităţile vor lucra îndeaproape şi transparent cu sectorul privat pentru setarea principiilor reformei fiscale.

    În ceea ce priveşte apetitul pentru investiţii, 42% dintre companii spun că au în vedere majorarea capitalului pentru investiţii în perioada următoare şi 40% afirmă că îşi vor menţine nivelul investiţiilor constant faţă de ultimele 12 luni.

    Raportat la aşteptările de creştere a afacerilor, 60% dintre respondenţi prognozează o evoluţie pozitivă pentru anul viitor. Totodată, mai mult de jumătate dintre respondenţi se aşteaptă la o creştere a veniturilor în următoarele 12 luni.

    Cu toate acestea, investitorii sunt mai precauţi cu privire la costuri, aproape 60% dintre respondenţi nu intenţionează să angajeze persoane noi, iar 67% au în vedere reducerea cheltuielilor în perioada următoare.

    În ceea ce priveşte competitivitatea României, investitorii consideră că România este necompetitivă din punct de vedere al transparenţei şi al coerenţei aplicării politicilor (64%), al sarcinii fiscale (57%), al reglementărilor împovărătoare (51%) şi infrastructurii (42%). Cu toate acestea, atractivitatea proiectelor din România în comparaţie cu locaţiile similare a crescut de la ultima ediţie a BSI (53% faţă de 34% în octombrie 2023), dar mai mult de o treime (35%) dintre respondenţi consideră România mai puţin atractivă decât locaţiile similare.

    Având în vedere că 2024 este un an electoral pentru multe ţări din întreaga lume, inclusiv România, aproximativ 70% dintre respondenţi consideră că alegerile le vor afecta afacerile şi că există ameninţări comune care ţin de potenţialele schimbări ale politicii şi legislaţiei guvernamentale, cu accent pe aspectele fiscale şi de impozitare.

    În acest context, investitorii subliniază că este important ca România să păstreze o abordare strategică pentru sustenabilitatea bugetului de stat, cu o perspectivă prudentă în ceea ce priveşte cheltuielile administraţiei publice.

    “Principalele oportunităţi de care România poate beneficia în perioada următoare constau în atragerea de noi investiţii, transformarea digitală şi proiecte în domeniul energiei”, spun reprezentanţii FIC.

    Cifra de afaceri a companiilor membre FIC (115 companii) a reprezentat în anul 2022 aproximativ 25% din PIB nominal. Tot în anul respectiv, investiţiile companiilor FIC au fost peste 10 miliarde lei, reprezentând 25% din cheltuielile de capital conform execuţiei bugetului consolidat.

     

  • Microsoft va investi 1,5 miliarde de dolari în grupul de inteligenţă artificială G42 din Abu Dhabi. Acordul face parte din planul meticulos definit de CEO-ul Satya Nadella de a domina acest spaţiu cu rate de creştere explozive

    Gigantul american Microsoft va investi 1,5 miliarde de dolari în grupul de inteligenţă artificială G42 din Abu Dhabi, cel mai recent mare pariu al său pe această tehnologie, care subliniază întărirea relaţiilor dintre SUA şi Emiratele Arabe Unite, scrie Financial Times.

    Acordul oferă Microsoft o participaţie minoritară în G42, iar vicepreşedintele şi preşedintele Brad Smith va avea un loc în consiliul de administraţie. Acordul vine după ce G42 a rupt legăturile cu furnizorii chinezi de hardware, care au făcut obiectul unui control din partea autorităţilor americane.

    Investiţia va consolida poziţia Abu Dhabi ca un centru de inteligenţă artificială şi este un semn al ambiţiilor în domeniul tehnologiei al emiratului bogat în petrol. De asemenea, aceasta arată cum Golful, considerat de multă vreme de mulţi din Silicon Valley drept o sursă uşoară de finanţare, este considerat din ce în ce mai mult un partener credibil în domeniul tehnologiei.

    “Având în vedere importanţa tehnologiei şi cât de importantă este pentru cele două ţări şi pentru cele două guverne, am făcut acest prim pas în strânsă colaborare cu guvernele Emiratelor Arabe Unite şi al Statelor Unite”, a declarat Smith.

    Întrebat dacă acordul cu Microsoft a fost un premiu pentru tăierea legăturilor cu China, directorul executiv al G42, Peng Xiao, a declarat “M-aş concentra pe decizia noastră de a forma acest parteneriat cu Microsoft pentru a ne dezvolta cu adevărat capacităţile la scară global”.

    Acordul a necesitat negocieri cu administraţia Biden, pe fondul îngrijorării autorităţilor americane cu privire la legăturile G42 cu China.

    Ca parte a acordului, G42 va folosi platforma de cloud computing Azure a Microsoft “ca bază pentru dezvoltarea şi implementarea serviciilor de inteligenţă artificială pe care le oferim tuturor clienţilor noştri”, a declarat Xiao.

    Smith a precizat că firmele plănuiesc să se asocieze într-o etapă ulterioară pentru construirea de centre de date în alte ţări.

    De asemenea, ele vor susţine un fond de 1 miliard de dolari pentru dezvoltatorii de inteligenţă artificială.

    Samer Abu-Ltaif, vicepreşedinte corporativ al Microsoft şi preşedinte pentru Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi Africa, a adăugat: “Investiţia noastră în G42 este o dovadă a peisajului tehnologic înfloritor şi dinamic din EAU şi din întreaga regiune. Acest parteneriat strategic este bine poziţionat pentru a oferi oportunităţi pentru clienţii şi partenerii noştri, pentru a accelera inovarea şi pentru a alimenta creşterea economică. Împreună cu G42, vom introduce tehnologii de ultimă generaţie care vor permite ţărilor şi pieţelor să avanseze în agendele lor digitale prin valorificarea puterii cloud-ului şi a inteligenţei artificiale.”

    Microsoft, cu sediul în Seattle, este principalul partener al OpenAI, şi a investit 13 miliarde de dolari în start-up, o mare parte din această sumă sub formă de credite pentru cloud-ul Microsoft. Microsoft se poziţionează în centrul unui boom al inteligenţei artificiale după lansarea chatbot-ului ChatGPT al OpenAI în noiembrie 2022.

    Satya Nadella, directorul executiv al Microsoft, consideră că dominaţia AI este esenţială pentru a devansa rivalii şi o modalitate de a acapara o parte din poziţia dominantă a rivalului Google în domeniul căutărilor.
    Nadella a încercat să acapareze piaţa prin investiţii masive. Luna trecută, Microsoft a încheiat un acord de 650 de milioane de dolari pentru a angaja fondatorii şi zeci de cercetători şi ingineri de la Inflection, un start-up în domeniul inteligenţei artificiale.