Comisia Europeana a stabilit sistemul de supraveghere a Romaniei si Bulgariei in domeniul justitiei, dupa care Bucurestiul si
Printre obiective,
Comisia Europeana a stabilit sistemul de supraveghere a Romaniei si Bulgariei in domeniul justitiei, dupa care Bucurestiul si
Printre obiective,
Plenul Parlamentului European a validat saptamana trecuta candidaturile propunerilor Bucurestiului pentru functiile de comisar european (Leonard Orban), respectiv membru al Curtii Europene de Conturi (Ovidiu Ispir).
Daca in cazul lui Leonard Orban votul a trecut fara emotii – data fiind prestatia sa din timpul audierilor -, candidatura lui Ovidiu Ispir a fost sub semnul intrebarii pana la momentul numaratorii finale. Ovidiu Ispir s-a remarcat printr-o prestatie catalogata drept dezamagitoare in timpul audierilor, ceea ce i-a facut pe popularii europeni sa anunte ca nu vor vota nominalizarea acestuia. In cele din urma, pentru Ispir au fost inregistrate 356 de voturi favorabile, 229 de voturi impotriva si un numar considerabil de abtineri – 51, ceea ce demonstreaza reticenta parlamentarilor europeni fata de candidatul roman.
Erste Bank, actionarul majoritar al Bancii Comerciale Romane (BCR), si-a majorat la 69,1% participatia la banca roma-neasca, dupa ce a reusit sa atraga 7,2% din pachetul de 8% detinut de salariati.
Austriecii le-au oferit salariatilor posibilitatea de a-si vinde actiunile contra cash, de a le schimba cu actiuni Erste sau de a le instraina pentru o combinatie de cash si actiuni. Prin urmare, pentru cota de 7,2% obtinuta din titlurile BCR, Erste a platit 228 de milioane de euro si a renuntat la ceva peste 1% din actiunile proprii (pe care salariatii BCR care le-au primit au obligatia de a nu le vinde timp de un an). Castigul austriecilor ar urma sa fie, conform estimarilor bancii de investitii KBW, o cota in plus de 25 de milioane de euro din profitul BCR pe 2007 si 34 de milioane de euro din cel pe 2008.
Guvernul libanez a transmis saptamana trecuta Parlamentului proiectul de infiintare a unui tribunal international care sa-i judece pe autorii asasinarii fostului premier Rafik Hariri, banuiti a avea legatura cu interesele Siriei.
Presedintele Emile Lahoud, considerat un apropiat al Damascului, respinsese anterior decretul cu privire la proiectul infiintarii tribunalului, aprobat de guvern la 25 noiembrie, pe motiv ca guvernul condus de Fuad Siniora a devenit nelegitim, de la demisia, la jumatatea lui noiembrie, a sase ministri prosirieni. Constitutia ofera guvernului dreptul de a transmite parlamentului un proiect de lege, chiar daca nu este semnat de seful statului, dupa 15 zile. Presedintele parlamentului, Nabih Berri, are obligatia sa-i convoace pe deputati pentru a discuta pe tema proiectului, insa Berri, si el un apropiat al Damascului (si al carui partid Amal este membru al opozitiei), considera guvernul ilegitim si anticonstitutional. Tensiunea situatiei este intretinuta si de protestele de strada din ultimele saptamani, in care manifestantii, unii din ei suporteri ai militantilor Hezbollah, au cerut demisia guvernului Siniora, considerat a fi in solda Statelor Unite.
Cum era de asteptat, au inceput sa apara deja incertitudinile de pe urma ordonantei de transfer al OPSPI de la Ministerul Economiei la AVAS. Una din societatile aflate in disputa aici este fosta Daewoo Craiova, care ar fi trebuit relansata la privatizare in primavara, dupa declaratiile fostului ministru al economiei, Codrut Seres.
Acum, premierul Tariceanu insusi l-a asigurat pe primul pretendent la cumpararea uzinei din Craiova – seful companiei Ford, John Fleming, sosit la Bucuresti saptamana trecuta – ca privatizarea nu va fi afectata cu nimic de trecerea fostei societati a Daewoo in portofoliul AVAS, ba chiar ca vanzarea va avea loc inainte de iunie 2007. Un caz mai complicat este cel al pachetului de 8% din Petrom care ar urma sa fie vandut salariatilor, dupa ce fostul ministru Codrut Seres a fost acuzat ca l-ar fi sustinut pe liderul sindicalistilor din Petrom, Liviu Luca, sa preia indirect pachetul de actiuni, ajungand astfel in dezacord cu ministrul justitiei, Monica Macovei. Acum, cel ce va continua discutiile cu Macovei este seful AVAS, Teodor Atanasiu. Succesorul lui Seres, Varujan Vosganian, s-a grabit aproape inutil sa-si declare sustinerea fata de varianta in care salariatii ar prelua direct actiunile. Vosganian fusese acuzat recent pentru legaturi mai vechi cu omul de afaceri Sorin Ovidiu Vantu, a carui apropiere de Liviu Luca nu-i un secret pentru nimeni.
Acuzate de nestiinta a planificarii bugetare, atata vreme cat nu pot cheltui excedentul fiscal, autoritatile incearca sa-si demonstreze eficienta pe teren. Ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, si cel al transporturilor, Radu Berceanu, au mers impreuna la receptia unei lucrari de reabilitare pe autostrada Bucuresti-Constanta, ocazie cu care au reluat promisiunile privind progresul infrastructurii in urmatorii ani, respectiv amenintarile la adresa firmelor de constructii care nu-si respecta termenele.
Prin urmare, la 1 mai 2007 va fi gata tronsonul Drajna-Fetesti, anul viitor vor fi construiti 75 km de autostrada, pana in 2009 vom avea 800 km de autostrada noi, iar pana in 2018 – 2.500 km. In privinta licitatiilor pentru constructii, ar urma sa fie introdus un sistem de punctare pentru companii, care sa excluda firmele neserioase. Berceanu a salutat in mod deosebit ideea formarii unor consortii de firme autohtone care sa participe la respectivele licitatii: saptamana trecuta, zece firme romanesti de constructii – Aedificia Carpati, Baduc, Constructii Hidrotehnice Iasi, INSPET, Metroul, SCIT Impex, STIZO, TIAB, Tungal Metrou si Energoconstructia – au anuntat ca vor participa in consortiu la viitoarele licitatii pentru proiectele mari de infrastructura.
Autoritatile de la
Momentul cand societatile energetice ar urma sa fie transferate din parohia Ministerului Economiei in cea a AVAS a fost amanat pentru la primavara, iar Guvernul a refacut nota de fundamentare a ordonantei de mutare de la MEC la AVAS a a Oficiului pentru Participatiile Statului si Privatizari in Industrie (OPSPI), insistand in text pe ideea ca UE cere Romaniei ca privatizarile sa fie administrate de o singura institutie si sa se faca mai transparent.
Aceste miscari ar fi trebuit sa linisteasca spiritele si sa asigure auspicii bune instalarii noului ministru al economiei, Varujan Vosganian, cu atat mai mult cu cat acum, dat fiind ca atat MEC, cat si AVAS sunt conduse de liberali, sansa unor conflicte atrase de o sefie democrata a MEC a parut exclusa. Totusi, conflictele au continuat, dupa ce la refuzul Ministerului Justitiei de a-si da avizul pe ordonanta s-a adaugat propunerea lui Vosganian ca zece societati energetice, intre care complexurile energetice Rovinari, Turceni si Craiova, sa ramana in portofoliul MEC, pe motiv ca politica energetica a tarii o face Ministerul Economiei, nu AVAS, unde ar trebui sa se ia decizii doar in privinta privatizarilor. Propunerea, de altfel de bun-simt, a noului ministru al economiei a fost rapid contracarata de seful AVAS, Teodor Atanasiu, cu argumentul ca numai Guvernul poate decide soarta societatilor respective. Privind insa lucrurile dincolo de disputele de moment, este limpede ca rolul de simplu privatizator si cel de strateg al viitorului energetic se contrazic, mai ales intr-o situatie in care un nou ministru al economiei vine cu ambitii mult mai mari decat ale precedentului: Vosganian a anuntat ca ministerul sau nu va fi doar al energiei, ci si cel care sa elaboreze strategia economica a tarii si a promis ca va revizui legislatia investitiilor, a minelor, a petrolului si a energiei. Iar ideea ca de toate privatizarile sa se ocupe AVAS, care si-ar integra OPSPI, ar fi prielnica pentru transparenta ori pentru rapiditatea privatizarilor, dar n-ar servi cu nimic recentele promisiuni dupa care Romania isi va defini strategia pe termen mediu si lung in privinta securitatii energetice ori in privinta stimularii unor domenii cu care sa se poata impune pe piata UE. Deocamdata, insasi stabilizarea legislatiei in relatia AVAS-MEC se anunta un proces de durata, astfel incat, din planurile lui Vosganian, probabil singurul care va fi indeplinit in perioada urmatoare va fi cel de reparare a ceasului de pe zidul ministerului – cum i-a spus ministrul, primul gest de rigoare pentru ca lucrurile sa functioneze.
Initiativa politica a tandemului ex-liberal Theodor Stolojan-Valeriu Stoica a fost dezavuata saptamana trecuta de gardienii puritatii liberalismului la nivel european. Aflat in
De altfel, saptamana trecuta nu a fost cea mai fericita pentru miscarea platformista: dupa ce au incercat sa acrediteze ideea ca liberalii negociaza cu PSD pentru a se mentine la putere, realitatea a demonstrat ca apropierea de social-democrati este mai degraba o tendinta a grupului liberal-democratilor, patru dintre reprezentantii acestora votand in Senat o initiativa legislativa PSD. Pe de alta parte, liderii PLD au anuntat consultari cu colegii de Alianta democrati si chiar au anuntat ca acest tip de intalniri vor avea o ritmicitate care chiar are sanse sa o depaseasca pe cea din relatiile dintre PNL si PD.
Achizitia record a anului 2006, s-a ridicat, pe piata imobiliara bucuresteana, la o valoare de 16 milioane de euro. Protagonista a fost o vila situata pe un teren de 2.000 de metri patrati din zona Dorobanti.Cumparatorul vilei din Dorobanti, un om de afaceri roman, a achizitionat casa direct de la proprietari, depasind astfel estimarile consultantilor imobiliari privind cea mai scumpa vila vanduta in 2005, care indicau suma de 10 milioane de euro. Simtul estetic al investitorilor imobiliari a inceput sa detecteze noi oportunitati de investitii in casele cu aspect arhitectural deosebit. Cele mai cautate sunt cele apartinand stilului gotic, florentin, brancovenesc sau chiar art-nouveau. Tranzactia ar putea fi surclasata ca valoare doar de vanzarea Palatului Bragadiru, “Colosseum-ul” de pe Calea Rahovei, estimat la 26 de milioane de euro. Cladirea, ai carei proprietari sunt Ivona Fulicea, Ion Mihnea Romalo, Ana Constandaky si Irene de l’Epinay, cu totii urmasi ai familiei Bragadiru, este vizata de consultantii imobiliari pentru amenajarea unui hotel de lux. Un alt imobil cu mare potential pe piata de imobiliare high-class este cladirea care gazduieste Ambasada Canadei, situata in apropiere de Piata Romana si estimata la 6 milioane de euro.Aproximativ 80% dintre casele cu arhitectura deosebita sunt situate in zone rezidentiale din Bucuresti, cum ar fi Primaverii, Aviatorilor, Televiziune, Kiseleff, Rosetti, Piata Romana, Intercontinental, Gradina Icoanei, Foisorul de Foc sau Dorobanti. Factorii determinanti in evaluarea lor sunt suprafata si locatia. Astfel, preturile imobilelor si terenurilor din aceste zone a urcat de trei ori in ultimii ani, ajungand la peste 4.000 euro/mp.