Proiectul inseamna un program de investitii multianual (2010 –
2012) destinat reabilitarii termice a 525 de blocuri de
apartamente, respectiv aproximativ 25.000 de locuinte, localizate
in sectorul 1 din Bucuresti. Investitia se va concentra pe
imbunatatirea eficientei energiei termice ale cladirilor (izolatia
peretilor, a ferestrelor, a acoperisului si pivnitelor)”, se arata
intr-un anunt de pe site-ul BEI.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Decizia vine in corelatie cu trendul de descrestere a costului
de finantare al bancii precum si cu politica BNR privind dobanda de
politica monetara”, se arata intr-un comunicat al BCR.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
“C&A se extinde in continuare in Romania, dar activitatile
noastre depind puternic de spatiile disponibile si de proiecte, in
special cele ale centrelor comerciale. Estimam ca vom deschide in
acest an doua-trei magazine”, a precizat Saure.
C&A are in prezent trei magazine in Bucuresti, unul in Buzau si
unul in Arad.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Cu un buget anual de aproximativ 20 de milioane de euro,
festivalul de la Cannes reuseste sa atraga la mijlocul fiecarui mai
cele mai mari nume ale cinematografului mondial, lasand adesea
putine variante pentru sora mai mare, Venetia, si fratele mai mic,
Berlinul. Anul acesta organizatorii au anuntat o selectie cat se
poate de variata, cu o competitie dominata de fosti castigatori ai
unor premii importante, dar si cu suficient de multe nume noi ca
avangardismul si inovatia sa nu fie puse in pericol.
Nikita Mihalkov lanseaza cel mai scump film realizat vreodata in
Rusia, continuarea “Soare inselator 2: Exodul”/”Burnt by the Sun 2:
Exodus”, al carui buget de 55 de milioane de dolari a fost cheltuit
in mare parte pe recrearea unor impresionante scene de lupta din al
Doilea Razboi Mondial. Chiar daca isi ucide protagonistii la
sfarsitul primei parti, oscarizata in 1995, Mihalkov ii
resusciteaza exuberant, dovedind ca nu doar conationalul sau Timur
Bekmambetov este sensibil la artificiile Hollywoodului. Cu mare
parte din distributia initiala din nou pe generic, “Burnt By The
Sun 2” s-a lansat deja in Rusia pe nu mai putin de o mie de
ecrane.
Un alt razboi, dar mai recent, este punctul de pornire in “Fair
Game”, un thriller regizat de Doug Liman despre Plamegate,
scandalul Valerie Plame Wilson, un ofiter CIA sub acoperire, a
carei implicare in activitatea agentiei a fost data in vileag dupa
ce sotul ei, fostul ambasador Joseph Wilson, a publicat un articol
despre o stratagema folosita de administratia Bush pentru a
justifica atacul asupra Irakului. Naomi Watts si Sean Penn ii vor
interpreta pe sotii Wilson, iar Doug Liman (“Dl. si d-na Smith”)
are tot ce-i trebuie ca sa-i faca sa transpire un pic in acest film
care imbina actiunea cu mesajul politic.
Daca v-au placut “Amores Perros”, “21 de grame” sau “Babel”, sunt
toate sansele sa asteptati cu nerabdare “Biutiful” al lui Alejandro
González Iñárritu, cu oscarizatul Javier Bardem in rolul unui
traficant care-si intalneste un vechi prieten din copilarie, acum
politist. Abbas Kiarostami, Takeshi Kitano, Mike Leigh, Rachid
Bouchareb, Daniele Luchetti, Bernard Tavernier si Apichatpong
Weerasethakul sunt doar cativa dintre obisnuitii marilor
festivaluri care ar putea avea un cuvant de spus la 22 mai, cand
juriul condus de Tim Burton va anunta palmaresul editiei cu numarul
63 a festivalului.
Daca nu-i Cannes, e TIFF
Cine nu are posibilitatea sa dea o fuga pana la Cannes pentru a
vedea cele mai noi productii romanesti si mondiale mai are o sansa
la TIFF. Cea de-a noua editie a festivalului Transilvania, cel mai
popular festival de film al Romaniei, incepe la 28 mai si, timp de
zece zile, va proiecta in cele mai interesante locuri ale Clujului
peste 300 de filme.
In deschiderea festivalului, “Soul Kitchen” al lui Fatih Akin, al
carui excelent “Gegen die Wand” a putut fi vazut recent in
deschiderea NexT. BUSINESS Magazin a vazut deja filmul in cadrul
festivalului de la Venetia si poate sa va recomande schimbarea de
ton a lui Akin, care da drama pe comedie, reusind o populara
trecere in revista a vietii lui Zinos, un patron de restaurant
(desi bodega poate fi un cuvant mai potrivit) din Hamburg, cu viata
data peste cap de cate patanii strecoara Akin in scenariu. Daca nu
vreti sa vedeti o comedie, poate ca un premiu special al juriului
venetian va va convinge sa-i acordati mai multa atentie acestui
“Soul Kitchen”, in care apare si Moritz Bleibtreu in rolul fratelui
puscarias al lui Zinos. Premiera nationala are loc la inceputul lui
iulie.
Acestia erau pana acum obisnuiti numai sa piarda clientii in
favoarea marcilor de import pe segmentul de pret de 10.000 de euro.
“Avem clienti care initial s-au orientat catre un model de clasa
mica, precum Skoda Fabia sau Ford Fiesta, dar acum si-au comandat
un Duster 4×4”, a spus Calin Abrudan, director de vanzari al
dealerului Dacia Service Cluj Feleac, parte a OTC Group, care are
pana in prezent 100 de comenzi pentru SUV-ul romanesc.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Existenta unui sistem rutier performant, care sa includa macar o
autostrada pe cei 850 km cat masoara parcursul romanesc al
Coridorului paneuropean de transport 4, pe ruta Constanta –
Bucuresti – Pitesti – Sibiu, ar aduce statului venituri de aproape
100 milioane de euro anual numai din taxele percepute camioanelor
straine care tranziteaza Romania.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Un WC de un miliard de lei (circa 238.000 euro), un storcator de
fructe de peste 56.000 de euro, reabilitari termice la preturi
umflate de 10 ori. Sunt doar cateva exemple de achizitii facute de
autoritati ale statului in anul de criza 2009, acelasi an in care
ele au lansat, cel putin pe hartie, marea ofensiva a identificarii
pretului corect pe care statul isi permite sa-l plateasca pentru a
oferi romanilor servicii de calitate. Gasirea, aprobarea si
implementarea asa-numitelor “standarde de calitate si de cost” s-a
dovedit o sarcina dificila pentru o parte din ministere, fapt ce a
incurajat specula in unele institutii publice, dupa cum recunoaste
chiar sefa Autoritatii Nationale de Reglementare si Monitorizare a
Achizitiilor Publice (ANRMAP), Cristina Traila: “Niciuna dintre
autoritatile contractante nu respecta 100% legea achizitiilor
publice”.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Asociatia Romana a Bancilor (ARB) discuta cu BNR modificarea
regulamentului privind evaluarea individuala a garantiilor, astfel
incat aceasta operatiune sa fie realizata doar la acordarea
creditelor si in eventualitatea unei executari silite, a declarat
presedintele ARB, Radu Ghetea. El a precizat ca, in prezent,
normele prevad ca evaluarea garantiilor ar trebui facuta in fiecare
an si individual.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Noul eldorado al tehnologiilor IT se afla la intersectia dintre
computere, telefoane si internet, iar batalia pentru aceasta piata
in crestere exponentiala este deja crancena. Prima victima de
calibru se pregateste sa iasa din scena: Palm va fi preluata de HP
pentru circa un miliard de dolari. Este o doza de ironie in aceasta
achizitie, daca privim prin prisma genealogiei celor doi
protagonisti. Palm este firma care a reusit sa impuna pe piata
larga aparatele de buzunar, iar succesul lui Palm Pilot a facut ca
termenul PDA (Personal Digital Assistant) sa capete popularitatea
pe care cei care l-au inventat, Apple, nu au reusit sa o obtina
pentru Newton. Au urmat apoi numeroase modele (Treo si Pre sunt
cele mai de succes) care au evoluat spre zona smartphone si
concurenta cu Blackberry era destul de linistita pana cand iPhone a
starnit furtuna. HP vine din cu totul alta lume si e suficient sa
ne amintim ca odata cu Compaq a cumparat si o parte din legenda
firmei Digital, cea care a micsorat computerele de la dimensiunile
unei hale la cele ale unei camere. O combinatie interesanta si un
nou concurent pe o piata deja aglomerata.
Capul de afis al stirilor din ultimele zile vine tot din aceasta
zona si pare mult mai interesanta: Apple ataca tehnologia Flash si
reuseste sa-si faca inca un dusman dintr-un vechi prieten. Adobe a
fost multa vreme fidel platformei Mac, facand din aceasta
standardul in tipografia digitala intr-o vreme in care Mac-urile
chiar aveau nevoie de o nisa. Lucrurile s-au schimbat de atunci,
Adobe reusind sa impuna doua standarde de facto cu o enorma
raspandire (PDF si Flash), in vreme ce Apple a devenit jucatorul
cel mai important in zona mobila, cu iPod, iPhone si iPad. Iar aici
s-a produs ciocnirea: Apple nu vrea Flash in aceste produse si nu
este incantat nici de versiunea pentru Mac. In scrisoarea deschisa
publicata de Steve Jobs pe website-ul companiei sunt trecute pe
larg in revista toate motivele acestei aparent ciudate optiuni. Se
stie ca cele mai multe critici incasate atat de iPhone, cat si (mai
ales) de iPad se refera tocmai la lipsa suportului pentru Flash si
nu putini au fost cei care au banuit o rafuiala personala (sau
macar o antipatie) a lui Jobs in spatele acestei decizii.
Tind sa-i dau punct cu punct dreptate lui Jobs. Flash vine din zona
PC-urilor cu maus si nu se preteaza la interfetele tactile care vor
deveni din ce in ce mai populare. Pe urma sunt problemele de
securitate si stabilitate – Flash este principalul motiv pentru
care Mac-urile (si nu numai ele) “crapa” si Apple nu vrea sa
transpuna aceste probleme in gama iP-urilor, destinate prin
conceptie unui public mai larg si mai putin tehnic. Pe de alta
parte, suportul pentru Flash ar insemna un strat aplicativ pe care
Apple nu-l controleaza, iar aceasta este inacceptabil pentru
oamenii lui Jobs. Flash este o tehnologie proprietara si inchisa,
in vreme ce Apple ar prefera standarde web stabile si publice, cum
ar fi noul HTML5 si mai vechile CSS si JavaScript. In fine, lui
Jobs nu-i convine caracterul multi-platforma al tehnologiei Flash
si insista pe faptul ca acesta impune principiul celui mai mic
numitor comun, refuzand sa foloseasca aspectele cele mai avansate
ale platformei pentru a corespunde cerintelor unor platforme
invechite. Pare ciudat la prima vedere ca tocmai Apple sa critice
caracterul proprietar al unei tehnologii, dar merita o mentiune
faptul ca mare parte din sistemul de operare MacOS X este open
source si, in plus, Apple a dezvoltat in regim open source motorul
de randare WebKit, care echipeaza practic toate browser-ele
platformelor mobile non-Microsoft.
In spatele scrisorii destul de politicoase se poate descifra insa o
amenintare, iar comentatorii au dedus din lungimea mesajului masura
gravitatii: Apple vrea sa ucida Flash-ul. De fapt, miza o
reprezinta doua aspecte care pot parea minore, dar sunt de
importanta capitala pentru Apple. Prima este consumul, deci durata
de viata a bateriei: daca un iPad nu ar merge la fiecare 10 ore la
incarcare (ci doar la fiecare 5, cum s-ar intampla cu Flash),
utilitatea si atractivitatea aparatului ar avea mult de suferit. Al
doilea aspect este chestiunea codec-ului H.246, pe care Apple l-ar
dori standard de facto in materie de video in internet.
Interesant este ca in vremea aceasta Free Software Foundation a
publicat o alta scrisoare deschisa, in care ii cere lui Google sa
ucida Flash-ul si sa treaca YouTube pe HTML5. Da, numai ca Google
nu se va alia cu Apple, pentru ca vrea sa-si impuna codec-ul VP8,
pe care l-a facut open source. Vor sari scantei.