BusinessMagazin

Blog

  • Statistica românilor cu drept de vot: să ne cunoaştem concetăţenii

    Cei mai mulţi dintre aceştia sunt bărbaţi (641.107, faţă de 633.073 femei, raportat la un total de 1.274.180 de alegători din categoriile de vârstă 45-47 de ani) şi locuiesc în mediul urban (766.941, faţă de 507.239 în mediul rural).

    A doua categorie cel mai bine reprezentată este cea între 35 şi 37 de ani, respectiv 40 de ani, fiecare cu puţin peste 380.000 de alegători, urmată de cei între 38 şi 39 de ani, respectiv 44 de ani, fiecare cu peste 370.000 de alegători. O altă grupă de vârstă numeroasă este cea între 26 şi 27 de ani, fiecare cu peste 360.000 de alegători.

    În total există 227.132 de alegători care au vârsta de 18 ani, respectiv 4.355 de alegători care au 100 de ani sau peste 100 de ani.

    Numărul alegătorilor în vârstă de până la 20 de ani inclusiv este de 696.884, în timp ce al celor între 90 şi peste 100 de ani este de 93.265.

    Un număr de 4.130.339 de alegători au până la 30 de ani inclusiv, din care au între 25 şi 30 de ani inclusiv.

    Numărul alegătorilor între 30 şi 35 de ani inclusiv este de 2.071.718.

    Un număr de 2.523.260 de alegători au vârste de la 70 de ani în sus, din care 839.624 au vârste de la 80 de ani în sus.

    Cea mai mare concentrare de alegători din mediul urban (se întâlneşte în categoriile de vârstă 25-30 de ani, 32-40, 45-47 şi 58-59 de ani (fiecare cu peste 200.000 de alegători), cu un vârf în categoriile de vârstă 33-38 şi 45-47 de ani (între 220.000 şi 280.000).

    Cea mai mare concentrare de alegători din mediul rural (se întâlneşte în categoriile de vârstă 18-47 şi 54-65 de ani (fiecare cu peste 100.000 de alegători), cu un vârf în categoriile de vârstă 26-27, 36-40 şi 42-47 de ani (între 150.000 şi 181.000).

    Cea mai mare concentrare de alegători femei (peste 150.000) se întâlneşte în categoriile de vârstă 24-30 de ani, 32-47 şi 56-60 de ani. Categoriile de vârstă unde predomină bărbaţii sunt 18-48 de ani, în timp ce femeile predomină la categoriile de vârstă 49 – peste 100 de ani.

    Numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente pentru alegerile prezidenţiale de duminică, 2 noiembrie este de 18.284.326, potrivit datelor comunicate sâmbătă de către Autoritatea Electorală Permanentă.

    Pentru alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie – 6 decembrie 2009, numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale a fost de 18.293.277.
     

  • Bilanţul campaniei: ce donaţii şi subvenţii au primit candidaţii la prezidenţiale

    La capitolul alianţe şi partide, cele mai mari donaţii le-a primit Alianţa Creştin Liberală Partidul Naţional Liberal – Partidul Democrat Liberal – 2.844.733 lei (din care 2.444.393 lei de la persoane fizice şi 400.340 lei de la persoane juridice).

    Pe locul al doilea s-a situat Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC – 2.717.769 lei (din care 2.148.475 lei de la persoane fizice şi 569.294 lei de la persoane juridice), urmată de Partidul Mişcarea Populară (810.050 lei, din care 714.050 lei de la persoane fizice). Restul partidelor şi al alianţelor au declarat donaţii mult sub 100.000 de lei.

    La capitolul candidaţi independenţi, cele mai mari donaţii le-a primit Călin Popescu-Tăriceanu (646.491 lei, din care 596.191 lei de la persoane fizice), urmat de Monica Macovei (283.766 lei, din care 204.874 lei de la persoane fizice) şi Teodor Meleşcanu (164.900 lei, exclusiv de la persoane fizice).

    Totodată, AEP a comunicat şi cuantumul subvenţiilor primite de partidele politice în luna octombrie, conform cu prevederile Legii nr.334/2006 şi ale Hotărârii de Guvern nr.749/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    Suma cea mai mare a primit-o PSD – 292.526,84 lei, urmat de PNL – 203.284,48 lei, PDL – 142.118,90 lei şi PP-DD – 122.922,16 lei. Totalul subvenţiilor primite în octombrie de partidele politice a fost de 810.050 lei.
     

  • Bilanţul campaniei: ce donaţii şi subvenţii au primit candidaţii la prezidenţiale

    La capitolul alianţe şi partide, cele mai mari donaţii le-a primit Alianţa Creştin Liberală Partidul Naţional Liberal – Partidul Democrat Liberal – 2.844.733 lei (din care 2.444.393 lei de la persoane fizice şi 400.340 lei de la persoane juridice).

    Pe locul al doilea s-a situat Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC – 2.717.769 lei (din care 2.148.475 lei de la persoane fizice şi 569.294 lei de la persoane juridice), urmată de Partidul Mişcarea Populară (810.050 lei, din care 714.050 lei de la persoane fizice). Restul partidelor şi al alianţelor au declarat donaţii mult sub 100.000 de lei.

    La capitolul candidaţi independenţi, cele mai mari donaţii le-a primit Călin Popescu-Tăriceanu (646.491 lei, din care 596.191 lei de la persoane fizice), urmat de Monica Macovei (283.766 lei, din care 204.874 lei de la persoane fizice) şi Teodor Meleşcanu (164.900 lei, exclusiv de la persoane fizice).

    Totodată, AEP a comunicat şi cuantumul subvenţiilor primite de partidele politice în luna octombrie, conform cu prevederile Legii nr.334/2006 şi ale Hotărârii de Guvern nr.749/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    Suma cea mai mare a primit-o PSD – 292.526,84 lei, urmat de PNL – 203.284,48 lei, PDL – 142.118,90 lei şi PP-DD – 122.922,16 lei. Totalul subvenţiilor primite în octombrie de partidele politice a fost de 810.050 lei.
     

  • Le Monde: În România, parchetul anticorupţie îi face pe politicieni să tremure

    Printre cei 14 candidaţi figurează Elena Udrea, o blondă elegantă, susţinută în cursa electorală de actualul preşedinte, Traian Băsescu, aflat la finalul celui de-al doilea mandat, dar şi Vadim Tudor, un extremist care vrea să-şi vândă Dacia pentru a finanţa o campanie în care doar el crede. Doi candidaţi se detaşează şi, potrivit sondajelor, vor ajunge în turul doi, prevăzut pentru 16 noiembrie: actualul premier socialist Victor Ponta şi liderul Partidului Naţional Liberal, Klaus Iohannis, provenit din minoritatea germană, scrie publicaţia franceză.

    Adevărata bătălie are însă loc pe un alt front: cel al justiţiei. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), condusă de o doamnă de fier, Laura Kovesi, a început o operaţiune care vizează întregul eşichier politic. Palmaresul DNA se îmbogăţeşte de la un an la altul: 743 de condamnări în 2012, 1.041 în 2013 şi peste 1.500 anul acesta. Printre acestea se numără şi cea a fostului premier Adrian Năstase, condamnat în 2012 la doi ani de închisoare pentru corupţie.

    “Procurorii sunt independenţi. Putem ancheta miniştri, parlamentari, magistraţi, ofiţeri de poliţie sau directori de societăţi publice. Nu avem nici o problemă să anchetăm orice caz de corupţie”, declară Laura Kovesi.

    DNA a cerut ridicarea imunităţii a nouă foşti miniştri şi parlamentari implicaţi în scandalul Microsoft, precizează Le Monde, menţionând de asemenea dosarele Lukoil şi EADS. “În aceste dosare, statul a pierdut aproximativ un miliard de euro”, a declarat Monica Macovei, candidată la preşedinţie şi fost ministru al Justiţiei. Această sumă, care corespunde bugetului anual al capitalei României, ar fi putut finanţa construcţia a 200 de kilometri de autostrăzi, într-o ţară în care infrastructura este învechită, comentează cotidianul francez.

    Această operaţiune a justiţiei dezvăluie existenţa unei caracatiţe cu multiple tentacule. La 17 octombrie, o altă anchetă a zguduit viaţa politică din România. Deputatul Viorel Hrebenciuc, eminenţa cenuşie a Partidului Social Democrat, a fost acuzat de corupţie şi trafic de influenţă. Conform raportului procurorilor, el ar fi obţinut 120 de kilometri pătraţi de pădure – echivalentul a jumătate din suprafaţa Bucureştiului. La 15 octombrie, procurorii l-au audiat pe această temă şi pe senatorul Ilie Sârbu, socrul premierului Victor Ponta, adaugă Le Monde.

    “Vom continua să anchetăm în pofida declaraţiilor politicienilor împotriva noastră. Procurorii noştri sunt insensibili la influenţe, iar dosarele noastre vizează reprezentanţi ai tuturor partidelor politice”, afirmă Kovesi, citată de Le Monde, care conchide că această ofensivă fără precedent a procurorilor zguduie o clasă politică suspectată că tolerează o corupţie endemică în România.

  • Le Monde: În România, parchetul anticorupţie îi face pe politicieni să tremure

    Printre cei 14 candidaţi figurează Elena Udrea, o blondă elegantă, susţinută în cursa electorală de actualul preşedinte, Traian Băsescu, aflat la finalul celui de-al doilea mandat, dar şi Vadim Tudor, un extremist care vrea să-şi vândă Dacia pentru a finanţa o campanie în care doar el crede. Doi candidaţi se detaşează şi, potrivit sondajelor, vor ajunge în turul doi, prevăzut pentru 16 noiembrie: actualul premier socialist Victor Ponta şi liderul Partidului Naţional Liberal, Klaus Iohannis, provenit din minoritatea germană, scrie publicaţia franceză.

    Adevărata bătălie are însă loc pe un alt front: cel al justiţiei. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), condusă de o doamnă de fier, Laura Kovesi, a început o operaţiune care vizează întregul eşichier politic. Palmaresul DNA se îmbogăţeşte de la un an la altul: 743 de condamnări în 2012, 1.041 în 2013 şi peste 1.500 anul acesta. Printre acestea se numără şi cea a fostului premier Adrian Năstase, condamnat în 2012 la doi ani de închisoare pentru corupţie.

    “Procurorii sunt independenţi. Putem ancheta miniştri, parlamentari, magistraţi, ofiţeri de poliţie sau directori de societăţi publice. Nu avem nici o problemă să anchetăm orice caz de corupţie”, declară Laura Kovesi.

    DNA a cerut ridicarea imunităţii a nouă foşti miniştri şi parlamentari implicaţi în scandalul Microsoft, precizează Le Monde, menţionând de asemenea dosarele Lukoil şi EADS. “În aceste dosare, statul a pierdut aproximativ un miliard de euro”, a declarat Monica Macovei, candidată la preşedinţie şi fost ministru al Justiţiei. Această sumă, care corespunde bugetului anual al capitalei României, ar fi putut finanţa construcţia a 200 de kilometri de autostrăzi, într-o ţară în care infrastructura este învechită, comentează cotidianul francez.

    Această operaţiune a justiţiei dezvăluie existenţa unei caracatiţe cu multiple tentacule. La 17 octombrie, o altă anchetă a zguduit viaţa politică din România. Deputatul Viorel Hrebenciuc, eminenţa cenuşie a Partidului Social Democrat, a fost acuzat de corupţie şi trafic de influenţă. Conform raportului procurorilor, el ar fi obţinut 120 de kilometri pătraţi de pădure – echivalentul a jumătate din suprafaţa Bucureştiului. La 15 octombrie, procurorii l-au audiat pe această temă şi pe senatorul Ilie Sârbu, socrul premierului Victor Ponta, adaugă Le Monde.

    “Vom continua să anchetăm în pofida declaraţiilor politicienilor împotriva noastră. Procurorii noştri sunt insensibili la influenţe, iar dosarele noastre vizează reprezentanţi ai tuturor partidelor politice”, afirmă Kovesi, citată de Le Monde, care conchide că această ofensivă fără precedent a procurorilor zguduie o clasă politică suspectată că tolerează o corupţie endemică în România.

  • Gigantul rus Gazprom a anunţat că este pregătit să reia livrările de gaze spre Ucraina

    “Guvernul rus a semnat chiar acum un decret privind scăderea preţului pentru exporturile (de gaze) spre Ucraina”, a declarat Serghei Kuprianov, un purtător de cuvânt al Gazprom, pentru agenţiile de presă ruse.

    “Prin urmare, Rusia şi-a îndeplinit obligaţiile care îi revin potrivit acordului”, a subliniat el, anunţând că Gazprom este “pregătit să reia livrările de gaze spre Ucraina din momentul în care (societatea ucraineană) Naftogaz îşi va îndeplini propriile obligaţii”.

    Pemierul rus Dmitri Medvedev a semnat sâmbătă seara un decret care stabileşte un preţ de 378,22 dolari pentru mia de metri cubi, valabil până la 31 martie 2015.

    După două zile de negocieri, Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană au semnat joi seara, la Bruxelles, un acord privind reluarea livrărilor de gaze ruseşti. Acordul prevede că Rusia va relua furnizarea gazelor spre Ucraina, iar Kievul va plăti Moscovei, până la sfârşitul anului 2014, 3,1 miliarde de dolari din datoria de 5,3 miliarde de dolari.

  • Gigantul rus Gazprom a anunţat că este pregătit să reia livrările de gaze spre Ucraina

    “Guvernul rus a semnat chiar acum un decret privind scăderea preţului pentru exporturile (de gaze) spre Ucraina”, a declarat Serghei Kuprianov, un purtător de cuvânt al Gazprom, pentru agenţiile de presă ruse.

    “Prin urmare, Rusia şi-a îndeplinit obligaţiile care îi revin potrivit acordului”, a subliniat el, anunţând că Gazprom este “pregătit să reia livrările de gaze spre Ucraina din momentul în care (societatea ucraineană) Naftogaz îşi va îndeplini propriile obligaţii”.

    Pemierul rus Dmitri Medvedev a semnat sâmbătă seara un decret care stabileşte un preţ de 378,22 dolari pentru mia de metri cubi, valabil până la 31 martie 2015.

    După două zile de negocieri, Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană au semnat joi seara, la Bruxelles, un acord privind reluarea livrărilor de gaze ruseşti. Acordul prevede că Rusia va relua furnizarea gazelor spre Ucraina, iar Kievul va plăti Moscovei, până la sfârşitul anului 2014, 3,1 miliarde de dolari din datoria de 5,3 miliarde de dolari.

  • Un bolnav de Ebola, angajat al unei agenţii ONU, primeşte îngrijiri în Franţa

    “Această persoană, care lucrează în Sierra Leone în lupta împotriva Ebola, a făcut obiectul unei evacuări sanitare şi securizate cu un avion special”, se arată într-un comunicat al ministerului.

    Persoana a fost plasată “în izolare sub înaltă securitate în camera specială de la Spitalul de instrucţie al armatei Begin (Saint-Mande)”, în apropiere de Paris, precizează comunicatul. Ministerul nu a vrut să menţioneze dacă este vorba despre un bărbat sau o femeie.

    “Nu există nici un alt caz confirmat de Ebola pe teritoriul” francez, a subliniat ministerul.

    O asistentă franceză, care a lucrat în Liberia pentru organizaţia Médecins sans frontières (MSF) şi a contractat virusul, a fost repatriată şi tratată în septembrie la acelaşi spital militar. Ea s-a vindecat şi echipele medicale care au tratat-o sunt în stare bună, au dat asigurări autorităţile.

    Potrivit Ministerului Sănătăţii, în Franţa au fost înregistrate din iunie mai puţin de 500 de “semnalări” privind Ebola, dintre care 18 au fost clasate drept “cazuri posibile”, dar nici unul nu s-a dovedit pozitiv.

    Pentru cazurile “posibile”, analizele sunt realizate în câteva ore de laboratorul de referinţă de la Lyon, pentru a determina dacă persoana este infectată sau nu.

    Aceste cazuri sunt izolate şi tratate în unul dintre cele 12 spitale de referinţă care pot primi cazuri suspecte sau confirmate de Ebola. Contactele cu aceste persoane sunt reduse la minimum.

    OMS a revizuit vineri bilanţul victimelor febrei hemoragice Ebola, anunţând 13.567 de cazuri şi 4.951 de morţi, majoritatea în Liberia, Guineea şi Sierra Leone.

  • Un bolnav de Ebola, angajat al unei agenţii ONU, primeşte îngrijiri în Franţa

    “Această persoană, care lucrează în Sierra Leone în lupta împotriva Ebola, a făcut obiectul unei evacuări sanitare şi securizate cu un avion special”, se arată într-un comunicat al ministerului.

    Persoana a fost plasată “în izolare sub înaltă securitate în camera specială de la Spitalul de instrucţie al armatei Begin (Saint-Mande)”, în apropiere de Paris, precizează comunicatul. Ministerul nu a vrut să menţioneze dacă este vorba despre un bărbat sau o femeie.

    “Nu există nici un alt caz confirmat de Ebola pe teritoriul” francez, a subliniat ministerul.

    O asistentă franceză, care a lucrat în Liberia pentru organizaţia Médecins sans frontières (MSF) şi a contractat virusul, a fost repatriată şi tratată în septembrie la acelaşi spital militar. Ea s-a vindecat şi echipele medicale care au tratat-o sunt în stare bună, au dat asigurări autorităţile.

    Potrivit Ministerului Sănătăţii, în Franţa au fost înregistrate din iunie mai puţin de 500 de “semnalări” privind Ebola, dintre care 18 au fost clasate drept “cazuri posibile”, dar nici unul nu s-a dovedit pozitiv.

    Pentru cazurile “posibile”, analizele sunt realizate în câteva ore de laboratorul de referinţă de la Lyon, pentru a determina dacă persoana este infectată sau nu.

    Aceste cazuri sunt izolate şi tratate în unul dintre cele 12 spitale de referinţă care pot primi cazuri suspecte sau confirmate de Ebola. Contactele cu aceste persoane sunt reduse la minimum.

    OMS a revizuit vineri bilanţul victimelor febrei hemoragice Ebola, anunţând 13.567 de cazuri şi 4.951 de morţi, majoritatea în Liberia, Guineea şi Sierra Leone.

  • Comedia “#Selfie”, de Cristina Iacob, la Festivalul Internaţional de Film de la Bratislava

    Lungmetrajul va fi prezentat în secţiunea “Stories – Films of Human Strength”, unde au mai fost selectate filmele “High Performance”, de Johanna Moder, “Hoje Eu Quero Voltar Sozinho/ The Way He Looks”, de Daniel Ribeiro, “Les garçons et Guillaume, à table!/ Me Myself and Mum”, de Guillaume Gallienne, “Respire/ Breathe”, de Melánie Laurent, “Xenia”, de Panos H. Koutras, “Charlie’s Country”, de Rolf de Heer, şi “10 000 km”, de Carlos Marques-Marcet, potrivit site-ului oficial al evenimentului cinematografic.

    Comparat cu fenomenul românesc “Liceenii” din anii ’90, filmul “#Selfie” este o producţie MediaPro Pictures şi Zazu Film, distribuită de Zazu Film şi regizată de Cristina Iacob. În rolurile principale pot fi urmăriţi tinerii Olimpia Melinte, Crina Semciuc, Flavia Hojda, Vlad Logigan, Levent Sali şi Alex Călin.

    Alături de aceştia, distribuţia filmului este completată de actori titraţi ca Răzvan Vasilescu, Florin Călinescu şi Alina Chivulescu. Nu lipsesc nici vedete precum Răzvan Fodor, Smiley, Alex Velea, Mihaela Rădulescu, Dan Chişu şi George Vintilă, care aduc un plus de nuanţe comediei prin scurtele lor intervenţii.

    “#Selfie” este povestea a trei proaspăt absolvente de liceu, care, în loc să stea acasă să înveţe pentru bacalaureat, decid să plece la mare şi să îşi termine adolescenţa în stil rebel. Yasmine, Roxi şi Ana sunt hotărâte să se distreze şi să uite de responsabilităţi în ultimele două zile dinainte de examenul maturităţii, iar asta înseamnă să încalce orice regulă şi să facă tot ce le trece prin cap, fără să ţină cont de consecinţe. Vor libertate, adrenalină şi dragoste de-o vară, iar cei trei tineri pe care îi agaţă la mare par mai mult decât dispuşi să le ofere tot ce-şi pot imagina.