BusinessMagazin

Blog

  • Terapia Ranbaxy va plăti în T3 o taxă clawback cu 70% mai mare decât cea din aceeaşi perioadă a anului 2013

    Şeful companiei constată că, în alte ţări, dacă o companie creşte cu 20% şi taxa clawback creşte tot cu 20%, sau chiar mai puţin, întrucât statul îşi asumă o finanţare suplimentară. 

    “Producătorii de generice plătesc pentru erorile de raportare ale CNAS, pentru adaosurile din farmacii şi de la distribuitori şi pentru medciamentele scumpe care sunt introduse pe listele de medicamente compensate”, mai spune Dragoş Damian.

    Producătorul farmaceutic a înregistrat anul trecut o creştere a cifrei de afaceri cu 7,5% pe piaţa internă comparativ cu 2012, la la 450 milioane lei, iar exporturile au stagnat. În 2012, cifra de afaceri a companiei a fost de circa 420 milioane lei pe piaţa internă şi de aproximativ 80 milioane lei la export.

  • Cele mai importante evenimente economice dintre tururile de scrutin pentru prezidenţiale

    Auzindu-l pe Victor Ponta că anticipează o nouă reducere a dobânzii de politică monetară de către BNR la şedinţa CA din 4 noiembrie, viitorul premier desemnat de Klaus Iohannis în echipa sa, juristul Cătălin Predoiu, l-a acuzat pe premier că vorbeşte în numele BNR „aşa cum a vorbit deseori în numele justiţiei“, încălcând astfel independenţa băncii centrale. Predoiu confunda evident ideea de antepronunţare ori de încercare de influenţare a justiţiei prin declaraţii politice cu expectaţiile privind reducerea dobânzilor de către BNR, expectaţii care sunt monedă curentă în estimările publice ale Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari sau în rapoartele băncilor.

    De partea cealaltă, premierul Ponta a evocat într-un interviu contextul inconştienţei fiscale dinainte de criză, amintind că „regimul Băsescu“ (fără a menţiona guvernul Tăriceanu) a ajuns să lase în urmă în 2009 un deficit bugetar de peste 8% din PIB, cifră de care – afirmă premierul – actualul ministru al bugetului, Darius Vâlcov, „s-a mirat şi el când i-am spus-o“. Mirarea evocată a ministrului responsabil de bugetul ţării nu poate da decât fiori, la cinci ani în care FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană şi presa economică au discutat îndelung despre acea cifră de deficit, iar România a suportat, tocmai pentru a o corecta, unul dintre cele mai dure programe de ajustare fiscală din Europa.

    Aceste exemple dau măsura calităţii discuţiilor despre economie în campania electorală; poate nicio altă temă nu e compromisă atât de tare ca economia în perioadele dinainte şi după alegeri, iar cea de faţă nu face excepţie. Înainte de turul al doilea al prezidenţialelor, la 14 noiembrie, INS va anunţa datele evoluţiei PIB în al treilea trimestru, care pot confirma recesiunea tehnică potrivit cifrelor din T1 şi T2 (-0,1%, respectiv -1%) sau, aşa cum s-a mai întâmplat la recalcularea retroactivă a PIB pe baza ajustării sezoniere odată cu introducerea unor noi date, să modifice în plus sau în minus rezultatele anterioare.

    Consilierul economic al premierului, Cristian Socol, a estimat, de pildă, că la recalcularea PIB pe baza datelor din T3 va reieşi că T1 a fost de fapt pe plus şi că, deci, recesiunea tehnică va fi fost pur statistică. Indiferent de rezultate însă, scenariul că o confirmare a recesiunii în ajunul turului al doilea al alegerilor îl va ajuta pe candidatul opoziţiei, în timp ce o infirmare sau depăşire a recesiunii îl va ajuta pe candidatul puterii poate fi valabil doar în teorie, întâi pentru că ambii candidaţi pot exploata după bunul plac datele (pentru tabăra puterii, esenţial e că oricum rămâne în vigoare creşterea economică anuală, iar pentru tabăra opoziţiei, INS poate fi oricând acuzat că ar coafa datele), iar în al doilea rând pentru că nişte date statistice nespectaculoase (spectaculoasă ar fi poate doar o redresare ori cădere a PIB cu peste 1-2%) nu mai pot clinti opţiuni electorale deja formate.

    Depăşind contextul electoral, cert e că previziunile economice cele mai recente păstrează perspectiva de creştere a PIB pentru anul acesta şi anul viitor, însă confirmă că ritmul ei a scăzut. Cel mai mult a redus prognoza ING Bank, de la 1,8% la 1,4% pentru 2014 şi de la 3% la 2,7% pentru 2015, ca efect al înrăutăţirii situaţiei din economia zonei euro.

  • China a creat o armă cu laser împotriva avioanelor fără pilot

    Acest dispozitiv are o rază de acţiune de doi kilometri şi poate atinge o ţintă aeriană de mici dimesniuni care zboară la joasă altitudine, la mai puţin de cinci secunde după ce a reperat-o, a precizat agenţia China Nouă citând un comunicat emis de Academia de inginerie chineză.

    Presa de stat a difuzat fotografii cu sistemul, alcătuit dintr-un cub mobil de mari dimensiuni, vopsit în motive de camuflaj, pe care este fixat un tun care emite fasciculul laser.

    Agenţia China Nouă a publicat, de asemenea, imagini cu epave ale unor avioane fără pilot distruse în zbor.

    Acest sistem de apărare urmează să joace un rol-cheie cu ocazia unor evenimente majore organizate în oraşe, a adăugat ea.

    Beijingul găzduieşte săptămâna viitoare Forumul Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), o reuniune la vârf în vederea căreia capitala chineză se pregăteşte să-şi consolideze măsurile de securitate.

  • Berlinul aminteşte Moscovei, după scrutinele separatiştilor, că a promis să respecte unitatea Ucrainei

    “Vom judeca Rusia şi pe preşedintele (Vladimir) Putin în conformitate cu declaraţiile lor potrivit cărora unitatea Ucrainei nu va fi pusă în discuţie”, a declarat Steinmeier într-o primă reacţie faţă de scrutin, în două mesaje postate pe Twitter.

    Şeful diplomaţiei germane a apreciat totodată că acest “aşa-zis scrutin”, considerat ilegal de către Uniunea Europeană (UE), “aduce atingere literei şi spiritului Acordurilor de la Minsk” încheiate pe 5 septembrie între Kiev şi rebeli cu susţinerea comunităţii internaţionale şi Moscovei.

    Steinmeier reia asfel mesajul noii şefe a diplomaţiei UE Federica Mogherini. Ea a subliniat duminică seara că Acordurile de la Minsk rămân “mijlocul legal şi legitim” de desemnare a autorităţilor locale în partea de est a Ucrainei, controlată de către separatiştii proruşi.

    Moscova a anunţat, la rândul ei, că “respectă” rezultatele scrutinelor şi apreciază, spre deosebire de occidentali, că acest vot “constituie unul dintre punctele importante ale Acordurilor de la Minsk” şi permite “legitimarea autorităţilor” separatiste.

    Fără nicio surpriză, scrutinul organizat în aceste teritorii – aproape jumătate din regiunea Doneţk şi o mică parte din regiunea Lugansk – i-a confirmat în funcţii pe liderii rebeli instalaţi în vară la conducerea mişcărilor separatiste.

    UE a catalogat această iniţiativă drept un “nou obstacol” în calea procesului fragil de pace, după un conflict de peste şase luni care s-a soldat cu peste 4.000 de morţi, iar autorităţile de la Kiev au denunţat-o drept “o farsă”.

  • RA-APPS a eşuat în prima tentativă din acest an de a vinde Hotelul Triumf din Capitală

    Reprezentanţii RA-APPS au comunicat agenţiei MEDIAFAX că urmează să fie organizată o a doua licitaţie.

    Hotelul a fost scos la vânzare prin licitaţie la un preţ de pornire de 19,6 milioane euro, cu aproape 13 milioane euro mai puţin decât la precedenta tentativă de vânzare, din 2007, blocată în instanţă.

    Licitaţia este organizată în condiţiile în care RA-APPS şi-a accentuat pierderile în ultimii ani, iar consultanţi imobiliari au atenţionat în repetate rânduri că vânzarea activelor în condiţiile actua­le ale pieţei nu este cea mai bună soluţie şi că înfiinţarea unui fond imobiliar listat la bursă pentru administrarea activelor sau transferul acestor servicii către fir­me private sunt alternative la vânzarea in­di­viduală a proprietăţilor, care ar asigura o trans­parenţă sporită şi un câştig mai bun pen­tru stat.

    Hotelul Triumf, clasificat la două stele, este amplasat pe un teren de 15.000 metri pătraţi lângă Bulevardul Kiseleff din Capitală, zonă ultracentrală a Capitalei, şi dispune de 98 camere şi apartamente, un restaurant cu o capacitate de 120 de locuri şi o grădină de vară cu 60 de locuri.

    Hotelul a mai fost scos la vânzare în ianuarie 2007, dar licitaţia a fost contestată în instanţă de Athenee Phenix Group, controlată de compania Ana Hotels a omului de afaceri George Copos.

    La licitaţie s-au prezentat atunci companiile Roses Residential Park Bucureşti, BEA Hotels Eastern Europe România şi Athenee Phenix Group, dar comisia RA-APPS a constatat că scrisoarea de garanţie bancară depusă de Athenee Phenix, care deţine hotelul Athenee Palace Hilton, nu îndeplinea criteriile de înscriere. Athenee Phenix Group a fost descalificată, iar licitaţia a fost anulată, deoarece condiţiile de participare impuneau existenţa a cel puţin trei oferte valabile.

    Athenee Phenix Group a acţionat în instanţă RA-APPS, administratorul hotelului şi organizatorul licitaţiei, solicitând anularea hotărârii care descalifica firma şi plata sumei de 150.000 euro ca daune reparatorii.

    Conducerea Secretariatului General al Guvernului (SGG), în subordinea căruia funcţionează RA-APPS, anunţa, în septembrie 2007, că prima decizie a instanţei a fost favorabilă firmei care a depus contestaţia, dar că RA-APPS a depus recurs şi estima că procedurile de vânzare vor fi reluate până la finele anului, după o decizie definitivă a instanţei.

    Conform informaţiilor furnizate ulterior agenţiei MEDIAFAX de către conducerea regiei, Curtea de Apel Bucureşti a respins în totalitate, la sfârşitul lunii martie 2008, contestaţia formulată de Athenee Phenix Group, prin decizie definitivă şi irevocabilă, dar problema nu a fost rezolvată, deoarece documentul conţinea “o eroare materială”, în sensul că instanţa a transcris greşit numele firmei.

    Având în vedere că, la ridicarea deciziei legalizate, s-a sesizat o eroare materială strecurată în cuprinsul acesteia, Biroul Contencios din cadrul regiei a formulat o cerere de îndreptare a erorii materiale sesizate, în sensul că instanţa a trecut în loc de «S.C. Athenee Phenix Group S.A» numai «S.C. Athenee Group S.A». Faţă de această cerere urmează să fim citaţi pentru îndreptarea hotărârii”, afirma conducerea RA-APPS.

    Sursa citată preciza că o decizie în privinţa organizării unei noi licitaţii urmează să fie luată de către Consiliul de Administraţie al regiei numai după rezolvarea erorii de redactare a deciziei judecătoreşti.

    Hotelul, care stârneşte un mare interes operatorilor din industria turismului datorită amplasării şi arhitecturii deosebite a clădirii, nu a mai fost însă scos la vânzare de la acel moment, fiind introdus doar, în 2011, pe lista imobilelor RA-APPS care urmează să fie înstrăinate la un moment dat.

    RA-APPS şi-a accentuat pierderea în cei doi ani în care a vândut imobile din portofoliu prin proceduri contestate de către consultanţi imobiliari şi aproape şi-a dublat rezultatul negativ în 2013 comparativ cu 2012, nereuşind să atingă propriile ţinte pentru care a cerut şi obţinut avizul Guvernului.

    Astfel, în 2012, RA-APPS, care de fiecare dată anunţa că se va situa pe profit, a înregistrat venituri totale de 283,5 milioane lei şi cheltuieli totale de 321,4 milioane lei, cu o pierdere rezultată de aproape 38 milioane lei, iar în 2013 a consemnat venituri totale de 308,9 milioane lei şi cheltuieli totale de 374 milioane lei, pierderea urcând la 65 milioane lei.

    Aceasta în condiţiile în care în 2012 au fost scoase la vânzare 103 imobile, dintre care regia a reuşit să vândă doar 14 active, iar în 2013 au fost vândute 85 de imobile, dintre care 59 cu plata integrală şi 26 cu plata în rate.

    Contravaloarea activelor vândute a fost de numai 14 milioane euro, de trei ori mai mică decât estimarea iniţială a RA-APPS, prezentată Guvernului şi aprobată de Executiv prin hotărâre.

    RA-APPS a fost obligată de fiecare dată, la final de an, să îşi revizuiască negativ estimarea bugetară iniţială, pe fondul licitaţiilor repetate şi eşuate pentru vânzarea imobilelor, cele mai multe din lipsă de oferte.

    În bugetul prognozat pentru acest an, aprobat de Guvern în luna februarie, RA-APPS a a anunţat din nou că va încasa 190 milioane lei din licitaţii, aproape aceeaşi sumă calculată şi ratată în 2013. În acelaşi timp, în buget, regia anunţă că va cheltui în mod sigur în acest an peste 55 milioane lei cu evaluarea şi publicitatea acestor imobile scoase la vânzare.

    RA-APPS va mai plăti în acest an 26,3 milioane lei pentru baza materiala de reprezentare şi protocol, cu 11,2 milioane lei mai mult decât suma cheltuită anul trecut.

    Regia Protocolului de Stat, la care lucrează peste 2.170 de angajaţi, cu un câştig mediu lunar mai mare de 1.900 lei, deţine aproximativ 650 locuinţe de protocol şi de serviciu, peste 75 de vile şi mai mult de 250 hectare teren, moştenite de la fosta gospodărie de stat a PCR şi ocupate de actuali sau foşti demnitari, ori chiar de rudele lor.

    Acestora li se adaugă zeci de spaţii comerciale, ferme şi unităţi turistice, dintre care hotelul Triumf din Bucureşti, hotelul Mara din Sinaia, Clubul Floreasca, complexul Scroviştea, complexul Palat Snagov sunt printre cele mai valoroase.

    Surse oficiale au declarat că întregul patrimoniu RA-APPS este evaluat la 500 milioane euro -1 miliard euro.

  • BNR ar putea reduce marţi dobânda cheie de la 3% la 2,75%, menţinând RMO pentru pasivele în lei

    “Conform opiniilor exprimate de participanţii la un sondaj intern în cadrul Asociaţiei Analiştilor Financiar – Bancari din România (AAFBR), Banca Naţională a României ar putea reduce dobânda de politică monetară la 2,75% la următoarea şedinţă a Consiliului de Administraţie de marţi, 4 noiembrie 2014. Majoritatea persoanelor care au participat la sondaj consideră că rezervele minime obligatorii pentru lei ar putea fi menţinute constante”, se arată într-un comunicat al organizaţiei.

    CA al BNR a tăiat la finele lunii septembrie dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte, de la 3,25% la 3% pe an, şi a diminuat ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în lei, de la 12% la 10%, menţinând RMO la valută la 16%.

    Guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, a afirmat după şedinţa CA că viitorul Consiliu de Administraţie, care între timp şi-a preluat mandatul, va analiza cu foarte mare atenţie orice reducere ulterioară a dobânzii, având în vedere treiectoria incertă a inflaţiei pe termen lung, dar că va continua reducerea treptată a rezervelor minime obligatorii la lei şi valută, fără să afecteze rezerva valutară.

    Isărescu a spus că nu vede vreun risc de a inversa trendul în următoarele 12 luni şi de a majora dobânda, dar nu poate exclude un astfel de scenariu.

    La rândul său, viceguvernatorul BNR Bogddan Olteanu a declarat recent că Banca Naţională va analiza marţi eventuale măsuri de relaxare monetară, pe fondul încetinirii inflaţiei şi sub influenţa acţiunilor iniţiate de BCE pentru stimularea economiei.

    Ulterior, premierul Victor Ponta a afirmat că dobânda de referinţă a BNR va scădea probabil sub 3%.

    În luna august, BNR a redus prognoza de inflaţie, de la 3,3% la 2,2% pentru acest an şi de la 3,3% la 3% pentru 2015, şi a anunţat prognoze privind rata medie a inflaţiei de 1,4% în acest an şi 2,4% anul viitor.

    Analiştii consideră că ciclul de relaxare a politicii monetare ar putea continua în 2015, “când dobânda ar putea fi redusă la 2,5% în luna decembrie”.

    Totodată, cei mai mulţi dintre participanţii la sondaj estimează o diminuare a rezervelor minime obligatorii pentru lei şi valută anul viitor, la 8% pentru lei şi 12% pentru valută.

    AAFBR este o asociaţie profesională fără scop lucrativ, înfiinţată în ianuarie 2008 şi care reuneşte în rândurile sale aproximativ 60 de profesionişti care activează în sectorul bancar, fonduri de pensii, societăţi de administrare a investiţiilor, societăţi de asigurări şi din piaţa de capital, companii din economia reală.

  • Phenianul dezminte atacurile informatice asupra smartphone-urilor din Coreea de Sud

    Serviciile de informaţii din Coreea de Sud (NIS) au afirmat, săptămâna trecută, într-un raport prezentat în Parlament, că hackeri din Coreea de Nord au încercat să viruseze peste 20.000 de smartphone-uri cu ajutorul unor programe informatice distructive ascunse sub forma unor jocuri, în perioada mai-septembrie.

    NIS a adăugat că pe i-a ajutat pe proprietarii site-urilor vizate şi Guvernul de la Seul să elimine aplicaţiile şi să stopeze noi atacuri informatice.

    Site-ul internet oficial de la Phenian, Uriminzokkiri, a acuzat însă NIS că a inventat povestea cu privire la atacurile informatice. Serviciile de informaţii din Sud încearcă să deturneze atenţia opiniei publice de la tensiunile legate de lansarea unor manifeste ostile regimului nord-coreean de către activişti sud-coreeni la frontiera dintre cele două ţări, a acuzat site-ul .

    “Este o tactică folosită în mod obişnuit de autorităţile sud-coreene pentru a amplifica sentimentele ostile Phenianului, în cazul unei crizei politice”, a afirmat site-ul Uriminzokkiri.

    Cele două state au decis la începutul lunii octombrie reluarea dialogului la înalt nivel, iar Seulul a propus o întâlnire pentru săptămâna viitoare, însă autorităţile din Coreea de Nord au cerut autorităţilor sud-coreene să înceteze acţiunile vizând lansarea de manifeste.

    Potrivit serviciilor de informaţii sud-coreene, peste 75.000 de tentative de atacuri informatice asupra unor instituţii guvernamentale de la Seul, majoritatea provenind din Coreea de Nord, s-au înregistrat între ianuarie 2010 şi septembrie 2014.

    În ultimii ani, hackerii au folosit programe distructive sau email-uri conţinând viruşi pentru a ataca instituţii militare, bănci şi agenţii guvernamentale, sau posturi de televiziune şi site-uri Internet ale presei din Coreea de Sud. Coreea de Nord ar avea o unitate dedicată atacurilor informatice din care fac parte cel puţin 3.000 de persoane.

  • UE califică alegerile din estul Ucrainei drept un “nou obstacol” în procesul de pace

    “Consider alegerile desfăşurate astăzi drept un nou obstacol în procesul de pace din Ucraina”, a declarat noua şefă a diplomaţiei europene, Federica Mogherini, potrivit unui comunicat.

    În opinia lui Mogherini, alegerile de duminică din estul Ucrainei “încalcă litera şi spiritul” acordurilor încheiate în septembrie, la Minsk, între Kiev şi separatişti.

    Aceste acorduri prevăd organizarea unor alegeri la începutul lui decembrie, în conformitate cu legislaţia din Ucraina.

    Mogherini a declarat că alegerile prevăzute prin acordurile de la Minsk constituie “o cale legitimă” de a desemna autorităţile locale în aceste regiuni din estul Ucrainei.

    “Îndemn toate părţile să colaboreze în vederea organizării unor astfel de alegeri”, a adăugat ea.

    Alegătorii din regiunile separatiste din estul Ucrainei au votat duminică pentru a-şi alege preşedinţii şi Parlamentele, pe fondul intensificării confruntărilor, într-un scrutin susţinut de Moscova, dar denunţat de occidentali.

    Potrivit unui exit-poll anunţat de separatişti, alegerile prezidenţiale din regiunea Doneţk au fost câştigate de premierul în exerciţiu, Aleksandr Zaharcenko, care ar fi obţinut 81,3 la sută din voturi.

    Rusia a anunţat ulterior că “respectă” rezultatele alegerilor legislative şi prezidenţiale din regiunile separatiste din estul Ucrainei.

  • Numărătoarea paralelă. PSD: Ponta – 40,51%, Iohannis – 29,52% – rezultate finale/PDL: Ponta – 40,61%, Iohannis – 30,23%, după centralizarea a 98% din voturi

    UPDATE Numărătoarea paralelă a PDL: Ponta – 40,61%, Iohannis – 30,23%, după centralizarea a 98% din voturi

    Flutur a anunţat rezultatul numărătorii paralele a PDL după centralizarea rezultatelor consemnate în procesele verbale din 98,69% din secţiile de votare, respectiv 18.600 de secţii.

    Potrivit acestuia Victor Ponta a obţinut 40,61% din voturi, în timp ce Klaus Iohannis are 30,23%.

    Pe locul al treilea se află Călin Popescu Tăriceanu cu 5,39%, urmat de Elena Udrea cu 5,17% şi Monica Macovei cu 4,34%.

    De asemenea, Dan Diaconescu a obţinut 4,04% din voturi, Corneliu Vadim Tudor 3,69% iar Kelemen Hunor 3,51%.

    Flutur a menţionat că au mai rămas a fi numărate jumătate din secţiile de votare din străinătate.

    UPDATE Dragnea anunţă rezultatele finale ale numărătorii paralele: Ponta – 40,51%, Iohannis – 29,52%

    Dragnea a arătat că numărătoarea paralelă a fost realizată prin transmiterea datelor prin SMS, el precizând că în cursul nopţii vor fi încărcate în sistem şi procesele verbale.

    “Procese verbale am încărcat peste 60%, acolo vorbim de procese verbale semnate, adică date oficiale. Când vor fi gata le transmtem, azi sau mâine dimineaţă”, a mai spus Dragnea.

    UPDATE Numărătoare paralelă parţială PDL: Ponta – 38,4%, Iohannis – 33,3%, Tăriceanu – 5,33%

    Flutur a precizat că au fost numărate voturile din 1.007 secţii, după introducerea datelor a 5,34% din procese verbale.

    Potrivit numărătorii menţionate de Flutur, Victor Ponta a primit 38,42% dintre voturi (142.103), Klaus Iohannis – 33,37% (123.449 voturi), Călin Popescu Tăriceanu – 5,33% (19.710 voturi), Elena Udrea – 4,85 % (17.943 voturi), Kelemen Hunor – 4,32% (15.977 voturi), Dan Diaconescu – 4,01% (14.839 voturi) iar Monica Macovei – 3,36% (12.440 voturi).

    UPDATE Liderii ACL: PSD anunţă numărătoarea a 80% din voturi când s-au semnat doar 30% din procese verbale

    Liderii ACL Teodor Atanasiu şi Alina Gorghiu au declarat duminică că PSD a anunţat centralizarea a 80% din voturile de la prezidenţiale,pe numărătoarea paralelă, în condiţiile în care până la acel moment erau semnate doar 30% din procesele verbale,acuzând organizarea “de toată jena” a primului tur.

    Vicepreşedintele PNL Teodor Atanasiu a declarat că Guvernul Ponta este “guvernul miracolelor” de vreme ce vicepremierul Liviu Dragnea a anunţat numărarea a peste 80% din voturi.

    “Astăzi am aflat cu surprindere că PSD este partidul miracolelor, domnul Dragnea ne-a anunţat că în cinci minute ne va da rezultatul din 80% din secţii, deşi după ce am discutat cu toţi reprezentanţii în secţiile de votare nu s-au semnat procesele verbale decât în 30% din secţiile de votare din România. Restul probabil că le semnează după ce domnul Dragnea anunţă rezultatul, şi copiază rezultatul de la domnul Dragnea, altfel nu este de conceput ca 30% din procesele verbale să fie semnate şi domnul Dragnea să aibă numărate 80% din secţiile de votare”, a declarat Atanasiu.

     

  • Rezultatele finale ale alegerilor prezidenţiale Victor Ponta 40,33%, Klaus Iohannis 30,44%

    UPDATE 11.00 – BEC, noi REZULTATE PARŢIALE la prezidenţiale: Victor Ponta – 40,33 %, Klaus Iohannis – 30,44 %

    Victor Ponta a obţinut voturile a 3.771.422 dintre alegători, în timp ce Klaus Iohannis a fost votat de 2.846.227 de persoane care au mers la urne.

    Călin Popescu Tăriceanu a obţinut 504.880 (5,40%) din voturi, Elena Udrea – 484.397 de voturi (5,18%), Monica Macovei – 417.865 (4,46%), Dan Diaconescu – 373.944 (3,99%), Kelemen Hunor – 327.918 (3,50%) şi Corneliu Vadim Tudor – 343.016 de voturi (3,66%).

    UPDATE 09.00 – BEC, noi rezultate parţiale la prezidenţiale: Victor Ponta – 40,01 %, Klaus Iohannis – 30,54 %

    Victor Ponta, candidatul PSD-UNPR-PC, a obţinut 40,01% din voturi la prezidenţiale, fiind urmat de Klaus Iohannis – ACL, cu 30,54%, şi de independentul Călin Popescu Tăriceanu, cu 5,46%, conform rezultatelor parţiale anunţate luni de BEC, la ora 9.00, după centralizarea a 91,33% din procesele verbale.

    Victor Ponta a obţinut voturile a 3.500.261 dintre alegători, în timp ce Klaus Iohannis a fost votat de 2.672.221 de persoane care au mers la urne.

    Călin Popescu Tăriceanu a obţinut 478.113 (5,46%) din voturi, Elena Udrea – 452.259 de voturi (5,17%), Monica Macovei – 395.280(4,51%), Dan Diaconescu – 345.101 (3,94%), Kelemen Hunor – 320.446 (3,66%) şi Corneliu Vadim Tudor – 319.343 de voturi (3,65%).

    Aceştia sunt urmaţi de Teodor Meleşcanu , care a primit voturile a 97.271 (1,11%) dintre alegături, de Szilagyi Zsolt, care a fost votat de 51.358 de alegători (0,58%), Gheorghe Funar – 42.486 (0,48%), William Brânză – 39.904 (0,45%), Constantin Rotaru – 26.293 (0,30 %) şi Mirel Mircea Amariţei – 7.252 (0,08%).

    Purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ, a precizat că au fost centralizate, până la ora 07.00, procesele verbale din 17.213 (91,33%) secţii de vot, din totalul de 18.847.

    Din cele 48 de Birouri Electorale Judeţene, au fost centralizate în totalitate voturile din 23 de judeţe, respectiv Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Cluj, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomiţa, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Sălaj, Teleorman, Vaslui şi Bucureşti – sectoarele 2, 3 şi 6.

    Potrivit BEC, prezenţa la vot a fost de 53,10%.

    Numărul celor care au votat în altă secţie de votare decât cea în care au fost arondaţi a fost de 1.036.831, alţi 68.282 fiind alegători care au votat cu urna mobilă.

    Din cele 8.965.866 de voturi, 8.747.588 (97,56%) au fost valabil exprimate, iar 218.176 (2,43%) au fost nule.

    Următoarea raportare va fi făcută la ora 11.00.

     

    UPDATE 05.00 BEC, noi rezultate parţiale la prezidenţiale: Victor Ponta – 39,57 %, Klaus Iohannis – 30,19 %

    Victor Ponta a obţinut 2.142.957 voturile a dintre alegători, în timp ce Klaus Iohannis a obţinut voturile a 1.634.985 dintre alegători.

    Călin Popescu Tăriceanu a obţinut 5,83 % din voturi, Elena Udrea – 5,17 %, Monica Macovei – 4,65 %, Kelemen Hunor – 3,87%, Dan Diaconescu – 3,84 %, Corneliu Vadim Tudor – 3,71 %, Teodor Meleşcanu – 1,17%, Silagy Zsolt – 0,63 %, Gheorghe Funar – 0,48 %, William Brânză – 0,45 %, Constantin Rotaru – 0,29 %, Mircea Amariţei – 0,08 %.

    Purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ, a precizat că au fost centralizate, până la ora 03.00, procesele verbale din 10.594 de secţii din totalul de 18.847. Din cele 48 de Birouri Electorale Judeţene, au fost centralizate în totalitate voturile din Bistriţa-Năsăud şi Dâmboviţa.

    Potrivit BEC, prezenţa a fost de 52,56 %.

    Numărul celor care au votat în altă secţie de votare decât cea în care au fost arondaţi a fost, potrivit celei de a doua raportări, de 578.963, alţi 41.551 fiind alegătorii care au votat cu urna mobilă.

    Voturile valabil exprimate au fost de 97,6%, restul fiind voturi nule.

    Următoarea raportare va fi făcută la ora 09.00.

    UPDATE 02.00 BEC, rezultate parţiale la prezidenţiale: Victor Ponta – 37,53 %, Klaus Iohannis – 30,29 %

    Victor Ponta, candidatul PSD-UNPR-PC, a obţinut 37,53 % din voturi la prezidenţiale, fiind urmat de Klaus Iohannis – ACL, cu 30,29 %, şi de independentul Călin Popescu Tăriceanu, cu 6,41 %, conform rezultatelor parţiale anunţate, luni, de BEC, după centralizarea a 17,13 % din procesele verbale.

    Victor Ponta a obţinut voturile a 583.642 dintre alegători, în timp ce Klaus Iohannis a obţinut voturile a 471.052 dintre alegători.

    Călin Popescu Tăriceanu a obţinut 6,41% din voturi, Elena Udrea – 5,29%, Kelemen Hunor – 4,89, Monica Macovei – 4,76, Corneliu Vadim Tudor – 3,74%, Dan Diaconescu – 3,59%, Teodor Meleşcanu – 1,26%, Silagy Zsolt – 0,83%, Gheorghe Funar – 0,51%, William Brânză 0,47%, Constantin Rotaru 0, 28%, Mircea Amariţei – 0,08%.

    Purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ, a precizat că au fost centralizate, până la ora 02.00, procesele verbale din 3.230 de secţii din totalul de 18.847.

    Potrivit BEC, prezenţa a fost de 50,9%.

    Numărul celor care au votat în altă secţie de votare decât cea în care au fost arondaţi a fost, potrivit primei raportări, de 147.183, alţi 9.977 fiind alegătorii care au votat cu urna mobilă.

    Voturile valabil exprimate au fost de 97,64%, restul fiind voturi nule.

    Următoarea raportare va fi făcută la ora 05.00.