BusinessMagazin

Blog

  • 28% din orăşeni vor să cumpere de Black Friday

    Conform studiului Omnibus Online iSense.Solutions, vor achiziţiona produse de Black Friday în special persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 şi 34 de ani (38%), precum şi consumatorii din categoria de vârstă  35-44 de ani (34%). De asemenea, femeile par mai indecise în ceea ce priveşte cumpărăturile de Black Friday – 59% dintre acestea (faţă de 49% dintre bărbaţi) au afirmat că nu ştiu sigur dacă vor face cumpărături.

    „Majoritatea românilor nu s-a decis încă dacă va face cumpărături de Black Friday, astfel că o provocare a magazinelor constă în a convinge o parte cât mai mare dintre românii indecişi să le consulte oferta de Black Friday. O soluţie ar putea fi realizarea de promoţii şi promovarea lor intensă exact pentru produsele pentru care oamenii îşi doresc reduceri. Spre exemplu, femeile ar putea fi atrase mai mult să cumpere de Black Friday dacă ar găsi reduceri pentru îmbrăcăminte şi cărţi”, afirmă Andrei Cânda, managing partner iSense.Solutions.

    Principalele categorii de produse la care consumatorii îşi doresc promoţii de Black Friday pentru a le achiziţiona sunt electrocasnicele (28%), telefoanele mobile (18%), televizoarele (18%), produsele de îmbrăcăminte/încălţăminte (12%) şi laptopurile/notebook-urile (10%).

    „Conform informaţiilor iSense.Solutions, consumatorii preferă să cumpere produse electronice, electrocasnice şi IT în special din magazinele fizice specializate (63%), urmate de magazinele online specializate (36%) şi de hipermarketuri sau supermarketuri sau magazine de tip do it yourself (31%). De aceea, o abordare de promovare prin mai multe canale ar putea avea un maxim impact de Black Friday”, completează Traian Năstase, managing partner iSense.Solutions.

    Promoţiile la laptopuri şi telefoane sunt dorite în special de consumatorii tineri, din intervalul de vârstă 15-24 de ani (22% sunt interesaţi de laptopuri şi 30% de telefoane). Interesul pentru promoţiile la telefoane este ridicat şi în rândul consumatorilor cu vârsta cuprinsă între 25 şi 34 de ani (27%). De asemenea, 29% dintre respondenţii din această categorie de vârstă îşi doresc promoţii la televizoare, în timp ce electrocasnicele sunt vizate în special de persoanele cu vârsta cuprinsă între 45 şi 54 de ani (41%).

    Informaţiile sunt extrase din Studiul Omnibus, care a fost realizat online de către compania iSense.Solutions în rândul unui eşantion de 1.000 de respondenţi, membri ai Panelului ResearchRomania.ro. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu vârsta de peste 15 ani, din mediul urban din România. Rezultatele au un grad de eroare de +/-3%, la un nivel de incredere de 95%.

  • POZA ZILEI: Teatrul Naţional Bucureşti

    VEZI AICI GALERIA COMPLETA

     

  • Cucerirea Vestului. Autonom Rent-a-car vrea să intre în competiţie cu cei mai mari concurenţi din Europa

    Dan Ştefan conduce, împreună cu fratele său, Marius Ştefan, cea mai mare afacere de închiriat maşini din România, Autonom Rent-a-Car, un business de 10,6 milioane de euro în 2013, care va ajunge anul acesta la peste 12,5 milioane de euro, potrivit estimărilor lor.

    Creşterea va fi susţinută atât de clienţi obişnuiţi, de la turişti la oameni de afaceri, cât şi de cei mai puţini obişnuiţi, cum ar fi soldaţii armatei americane sau chiar stafful Prinţului Charles, atunci când Alteţa Sa îşi vizitează proprietăţile din România. Din acest motiv, Autonom, care are în România o reţea formată 38 de agenţii în 25 de oraşe, şi-a propus să depăşească graniţele şi să intre în concurenţă directă cu giganţi precum Avis, Hertz sau Sixt nu numai pe plan local, ci şi regional.

    „Anul acesta am adăugat cel de-al 26-lea oraş în reţea – Budapesta –, deoarece ne-am propus să ne extindem spre vest. Maşinile vor fi înmatriculate în continuare în România şi tot aici se vor realiza achiziţiile şi pentru filialele din alte ţări“, a subliniat Ştefan. Următoarele ţări vizate sunt cele din Europa Centrală, precum Austria, Cehia şi Polonia.

    „Avem deja zeci de maşini disponibile în Ungaria şi vom merge şi la Viena. Pieţele de acolo au devenit prea mature, iar firmele nu mai vin cu nimic nou. Vom extinde serviciul cu maşini premium şi acolo, nu numai în România“, a spus Dan Ştefan, care face parte din promoţia tinerilor manageri de top din 2014 şi a fost premiat în cadrul galei Business Magazin.

    „Avem 2.000 de automobile în flota actuală, dintre care 1.000 au fost achiziţionate anul acesta. Am trecut treptat de la achiziţia a 600-700 de maşini anual la 1.000. Cumpărăm atât de mult deoarece în medie păstrăm o maşină în flotă un an, dar sunt şi cazuri de şase luni sau de până la 24 de luni. Achiziţiile noastre sunt realizate raţional, în funcţie de preferinţele clienţilor şi de latura economică. Avem în flotă atât automobile de volum, din clasele mică, compactă, medie, dar şi premium pentru manageri“, a subliniat Ştefan.

    O parte considerabilă din business o reprezintă pentru Autonom „piaţa de replacement“, adică businessul de a închiria maşini pentru companii, atunci când acestea au o problemă cu unul dintre automobilele din flotă şi este nevoie rapid de o alta. „Multe firme au realizat că menţinerea unei flote de rezervă poate fi costisitoare, mai ales în această perioadă, iar, pentru ca aceasta să fie eficientă, este nevoie de un grad ridicat de ocupare. Noi avem o reţea naţională suficient de mare pentru a acoperi această cerere“, a subliniat Dan Ştefan.

    Printre clienţii Autonom sunt inclusiv firmele de leasing operaţional, cele care închiriază flote pe termen lung către companii, acestea apelând la astfel de servicii pentru a oferi la schimb un alt automobil unui client în cazul în care maşina din flotă a fost imobilizată. „Anual avem mii de clienţi din partea corporaţiilor şi zeci de mii de clienţi persoane fizice. La nivel naţional, acoperim 90% din populaţie. Unde nu suntem înseamnă că nu există potenţial“, a spus Dan Ştefan.

    Proiectul de business şi strategia de dezvoltare pornesc de la cererea pieţei. Printre clienţi sunt companii străine care au o nevoie punctuală cum ar fi o flotă pentru câteva luni, aşa cum a fost în cazul celor care au instalat parcurile eoliene la nivel naţional sau care vor să trimită pe teren o forţă de vânzări temporară. Pe lângă acestea, sunt businessuri sezoniere cum ar fi instalarea de aparate de aer condiţionat, audit sau acţiuni promoţionale.

    „Sunt companii care comandă flote de maşini, dar au nevoie pe loc de acestea, iar, până la livrare, închiriază de la noi. În plus, oferim şi contract de externalizare totală, ce seamănă cu leasingul operaţional, numai că noi putem oferi program flexibil, care se poate întrerupe oricând, cu costuri mici. Astfel am atras printre clienţi armata americană, deoarece aceştia doresc să închirieze maşini pe o perioadă nedeterminată“, a spus Dan Ştefan.

  • Cum se fac 11 milioane de euro din medicamente şi vaccinuri pentru animale

    Romvac, o companie fondată în urmă cu 40 de ani, s-a apropiat anul trecut de afaceri de 11 milioane de euro, faţă de 9,2 milioane de euro în 2008, iar pentru acest an anunţă continuarea trendului ascendent. Romvac a fost înfiinţată înainte de Revoluţie, a fost privatizată prin metoda MEBO (acţiunile au fost cumpărate de către salariaţi) şi a urmat traseul tipic al unei companii fondate înainte de 1990.
    Până la un punct.

    „În iunie 1995 a avut loc privatizarea, după un an şi jumătate de negocieri. Noi am depus documentele pentru privatizare din 1993, dar lucrurile nu au mers chiar atât de repede pe cât speram. Problema a fost că, din 1993 până în iunie 1995, când am semnat contractul, valoarea întreprinderii a crescut de aproape 15 ori, pentru că au venit reevaluările. Cred că suntem printre puţinii din ţară care am acceptat să plătim peste valoarea la care a fost evaluată întreprinderea, pentru că noi credeam în businessul nostru“, povesteşte Constantin Chiurciu, directorul general al companiei, care este şi cel mai important dintre acţionari, cu 20% din titluri.

    La momentul privatizării, în cadrul companiei erau peste 370 de acţionari, însă o parte şi-au vândut acţiunile către ceilalţi, iar acum au rămas peste 230. „Suntem printre puţinii din România care ne-am privatizat prin MEBO şi am respectat litera legii. Adică am dezvoltat întreprinderea, nu am cumpărat doar doi-trei câţi eram în consiliul de administraţie, pentru ca apoi să mai luăm unul-doi asociaţi ca să pară bine. Toată lumea care lucra în Romvac a cumpărat.“

    Pentru a-şi securiza businessul, acţionarii au decis să facă din Romvac o companie închisă, ceea ce înseamnă că acţiunile nu se pot vinde către exterior, ci doar între acţionarii existenţi. „Este o hotărâre a Adunării Generale pentru că avem în portofoliu, pe lângă dosare, şi terenuri valoroase şi suntem o întreprindere foarte tentantă.“

    De profesie inginer chimist, Constantin Chiurciu lucrează de 31 de ani în cadrul companiei. La fel ca el sunt mulţi angajaţi care au o vechime de 30 şi chiar 40 de ani la locul de muncă, dar sunt şi oameni pentru care munca în cadrul Romvac a devenit deja o tradiţie în familie, a doua generaţie ajungând să lucreze acum în companie.

    Iniţial înfiinţată ca un producător de vaccinuri pentru păsări şi animale mici, compania şi-a dezvoltat activitatea din zona veterinară, iar cel mai recent proiect este legat de producţia de suplimente alimentare umane.

    Strategia de diversificare a businessului a fost cea care a săltat compania de la un mic producător de vaccinuri la o companie cu mai multe ramuri de activitate, explică Chiurciu: „În 1990, pe lângă vaccinurile pentru păsarile şi animalele mici am început să producem vaccinuri şi pentru alte specii rumegătoare, bovine, ovine, caprine, dar şi pentru porci şi cai. Astfel am ajuns ca în anul 2014 aproape 80% din producţie să fie reprezentată de medicamente, iar vaccinurile să aibă doar 20%. La momentul respectiv a fost mişcarea cea mai inspirată, pentru că, dacă rămâneam doar cu vaccinuri, poate că acum aici creşteau blocuri şi nu aveam o întreprindere profitabilă“.

    În primii ani după Revoluţie, compania a testat modelul mai multor politici comerciale şi s-a decis asupra uneia pe care o implementează şi astăzi. Odată cu apariţia farmaciilor veterinare private, compania a început să le dea marfă în consignaţie, ceea ce înseamnă că le trimitea marfă pentru o perioadă de două-trei luni, iar produsele pe care nu le vindeau puteau fi trimise înapoi producătorului.

    După doi ani în care a funcţionat cu acest sistem, au trecut la vânzarea clasică, model în care plata se face la 30 de zile şi care este în picioare şi astăzi: „Avem câteva mii de beneficiari, farmacii veterinare şi cabinete veterinare care merg pe acest principiu: dau comenzile, primesc marfa şi au termen de plată 30 de zile. În timp, farmaciile au crescut. Dacă iniţial veneau şi luau medicamentele cu o sacoşă, încet-încet au venit cu o Dacie, iar acum beneficiarii noştri sunt oameni care s-au dezvoltat, au farmacii frumoase, cu spaţii prezentabile şi cu maşini bune. Au crescut odată cu noi“.

    Tot din 1990, compania a început să-şi creeze propriile depozite şi propriile spaţii de vânzare.

    „În momentul de faţă avem 37 de depozite, în toată ţara, în aproape toate judeţele, iar unde nu suntem prezenţi direct avem un distribuitor autorizat.“

  • Iohannis, despre confruntarea cu Ponta: Pot să vă garantez că va exista o dezbatere

    Iohannis a precizat, la Kiss FM, că încă de la începutul campaniei electorale a afirmat că îşi doreşte o dezbatere cu Victor Ponta şi că o astfel de dezbatere este importantă.

    „Voi folosi şi ziua de azi şi cea de mâine pentru a încerca să îl conving pe Victor Ponta, pe cei care îl consiliază sau îl împing din spate, să existe o dezbatere”, a mai spus Iohannis.

    Despre percepţia că s-ar feri de o confruntare cu Victor Ponta, după ce i s-a oferit posibilitatea participării la cele patru televiziuni de ştiri, Klaus Iohannis a reafirmat faptul că dezbaterea trebuie să aibă loc într-un spaţiu public, pe o platformă care să fie accesibilă tuturor.

    „Nu vrem să facem un spectacol. Am spus, vreau altfel de politică, fără spectacol steril şi cu soluţii. Dacă facem spectacol de dragul spectacolului şi nu de dragul dezbaterii, pentru că e totuşi vorba despre Preşedinţia României, aceste lucruri ar trebui rezolvate şi este păcat că nu am găsit, până acum, o cale”, a spus candidatul ACL.

    „Nu mă las, până la urmă găsesc o soluţie şi îl fac pe Victor Ponta să accepte o dezbetere”, a continuat Iohannis.

    El a precizat că nu este târziu şi că până vineri o să găsească o soluţie.

    „Nu am încă o soluţie, trebuie să caut în continuare un dialog, nu există un dialog. Eu voi avea grijă să existe o dezbatere”, a mai afirmat Iohannis.

    Întrebat cum va avea loc această confruntare, dacă nu renunţă la varianta unei dezbateri publice, Iohannis a afirmat: „Eu pot să vă garantez că va exista o dezbatere. Nu ştiu în ce format, sper în acest format pe care l-am descris. În această săptămână vă garantez că va fi. Vineri ar fi ultima zi”.

  • Preţurile de consum au urcat în octombrie cu 0,2% faţă de septembrie. Inflaţia anuală scade la 1,4%

    Preţurile mărfurilor alimentare au urcat comparativ cu septembrie cu 0,6%, cel mai mult scumpindu-se legumele (cu 5,25%), tarifele serviciilor s-au majorat cu 0,2%, în timp ce preţurile mărfurilor nealimentare au scăzut cu 0,1%.

    “Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) în luna octombrie 2014 faţă de luna precedentă este 100,23%, iar faţă de luna corespunzătoare din anul precedent este 101,75%”, se arată într-un comunicat al INS.

    În septembrie, preţurile de consum au crescut cu 0,12%, iar inflaţia anuală a urcat la 1,54%.

    Banca Naţională a României a redus săptămâna trecută prognoza privind inflaţia de la 2,2% la 1,5% pentru acest an şi de la 3% la 2,2% în 2015, niveluri situate cu 0,7 puncte procentuale, respectiv cu 0,8 puncte sub cele prognozate în august.

    Banca centrală estimează că rata anuală a inflaţiei va coborî în primul trimestru al anului viitor sub 1,5%, limita inferioară a intervalului din jurul ţintei de 2,5%, pentru ca apoi să revină la acest nivel în trimestrul al doilea şi să urce până la finele anului la 2,2% şi mai departe în 2016, la 2,6% în T3.

  • Putin şi Abbott au îndemnat la o “accelerare” a anchetei cu privire la prăbuşirea MH17

    Kremlinul a anunţat, de asemenea, că Putin s-a întâlnit cu preşedintele american Barack Obama şi că au discutat despre relaţiile dintre cele două ţări, situaţia din Ucraina, Siria şi Irak.

    Întâlnirea dintre Abbott şi Putin,  pe care şeful Guvernului australian a promis-o dură, s-a desfăşurat fără vreun scandal, potrivit lui Dmitri Peskov, citat de agenţia publică rusă RIA Novosti.

    “Liderii s-au pronunţat cu hotărâre pentru o accelerare a anchetei asupra cauzelor tragediei”, a anunţat Kremlinul.

    Şeful statului rus a subliniat că “Rusia cere de la început o anchetă imparţială, rapidă şi eficientă” cu privire la tragedia MH17, în care au murit 298 de persoane, dintre care 38 sunt cetăţeni australieni.

    Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, “întâlnirea de la summit a fost scurtă, aşa cum s-a prevăzut”.

    Abbott, care nu-l menajează pe Putin de la catastrofa zborului MH17, care s-a prăbuşit în estul Ucrainei, într-o zobă controlată de separatişti proruşi, a declarat că doreşte explicaţii de la Putin.

    Canberra a cerut deja Moscovei o întâlnire bilaterală, la Summitul G20 prevăzut în perioada 15-16 noiembrie la Brisbane, în Australia.

    Distrugerea în zbor, pe 17 iulie, a avionului de linie malaysian în estul Ucrainei s-a soldat cu 298 de morţi, marea majoritate cetăţeni olandezi.

    Ucraina şi Occidentul afirmă că avionul a fost fost doborât cu o rachetă de tip Buk trasă de către separatişti proruşi, susţinuţi de Rusia. Moscova acuză, în schimb, trupele ucrainene că se află la originea tirului.

     

  • Deputatul PNL Mircea Roşca, vizat de DNA într-un dosar privind vânzarea unui teren la Azuga

    Potrivit unor surse judiciare, procurorii DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti fac cercetări într-un dosar în care apar numele preşedintelui PNL Prahova, deputatul Mircea Roşca, şi cel al preşedintelui filialei locale Azuga a PNL, Gabriel Popescu, ancheta vizând vânzarea către un om de afaceri a unui teren din intravilanul staţiunii Azuga, care aparţinea domeniului public.

    În acest dosar, deputatul Mircea Roşca, care este suspectat că ar fi luat mită de la omul de afaceri, a fost citat să se prezinte, marţi, la sediul DNA Ploieşti, pentru audieri, în timp ce Gabriel Popescu a fost audiat deja în acest dosar, a mai spun sursele judiciare citate.

    Primarul staţiunii Azuga, Constantin Samson, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX că în urmă cu câteva săptămâni procurorii DNA au cerut de la Primăria Azuga mai multe documente privind vânzarea unui teren intravilan cu o suprafaţă de aproximativ 2.000 de metri pătraţi, situat la intrarea în Azuga dinspre Ploieşti, teren vândut în urmă cu aproximativ trei ani unui om afaceri care ar fi reclamat că a dat mită pentru încheierea tranzacţiei. 

    ”Ştiu că este vorba despre vânzarea unui teren care era al Primăriei şi a hotărât Consiliul Local să-l vândă. Tranzacţia s-a făcut pe vremea când nu eram eu primar, ori la sfârşitul anului 2011, ori la începutul anului 2012. Gabi Popescu a mai fost audiat o dată la DNA şi apoi au venit procurorii la noi şi a cerut nişte documente”, a declarat primarul staţiunii Azuga, Constantin Samson.

  • Associated Press protestează faţă de FBI după ce un agent s-a dat drept jurnalist al agenţiei

    Într-o scrisoare adresată şefului poliţiei federale James Comey şi secretarului Justiţiei Eric Holder, preşedintele şi CEO-ul AP Gary Pruitt afirmă că această practică “corupe principiile cele mai fundamentale ale presei libere – independenţa noastră faţă de Guvern şi responsabilitatea Guvernului de a da socoteală”.

    Comey a recunoscut recent, într-o scrisoare adresată The New York Times (NYT), că un agent FBI “s-a prezentat ca angajat al agenţiei de presă pentru a prinde în capcană un suspect care ameninţa că va comite un atentat cu bombă într-o şcoală”.

    “Furându-ne identitatea, FBI ne pătează reputaţia, minimalizează valorile libertăţii presei înscrise în Constituţia noastră şi pune în pericol jurnaliştii de la AP şi alţi culegători de informaţii din întreaga lume”, consideră Pruitt.

    Documente judiciare publicate la sfârşitul lui octombrie au dezvăluit că FBI a scris o ştire falsă AP pentru a determina un suspect să descarce un virus pentru a-l localiza.

    Această practică “ne slăbeşte capacitatea de a colecta informaţii şi intimidează surse care ar putea să vorbească liber cu jurnaliştii noştri, degradând contribuţia noastră la obiectivitate, adevăr, acurateţe şi integritate”, adaugă Pruitt.

    Practicile FBI “pun în pericol” jurnaliştii AP aflaţi în zone de război şi pe cei de la alte instituţii de presă, deoarece ele “aruncă suspiciuni asupra faptului că noi lucrăm în mod independent şi liber faţă de Guvernul american”.

    Precizarea lui Comey că aceste practici ar fi “rare” “nu oferă asigurări AP şi nici celorlalte mass-mediae”. “Avem nevoie să ştim cine a aprobat această practică în 2007, care a fost procesul aprobării ei şi ce deosebeşte imposturile de acum şapte ani de cele din prezent”, scrie CEO-ul AP.

    FBI nu a răspuns încă solicitărilor AP.

  • CNN îşi suspendă difuzarea în Rusia în urma unor schimbări în legislaţia privind presa

    Compania-mamă a CNN, Turner International, nu a oferit vreun calendar în comunicat, însă potrivit agenţiei ruse Tass difuzarea urmează să fie întreruptă de la 31 decembrie.

    “Turner International analizează opţiunile distribuţiei CNN în Rusia, în lumina schimbărilor recente din legislaţia rusă privind mass-media”, anunţă grupul într-un comunicat. “Punem capăt relaţiilor noastre de distribuţie actuale în timpul acestui proces”, adaugă grupul.

    “Sperăm să putem reveni pe această piaţă şi-i vom informa pe partenerii noştri cu privire la orice evoluţie în legătură cu reluarea acestor servicii”, a anunţat Turner International, proprietatea Time Warner.

    În comunicat se precizează că biroul CNN de la Moscova “nu este afectat” de această decizie.

    Măsura intervine în contextul în care preşedintele rus Vladimir Putin vizează tot mai mult presa independentă, în special pe tema acoperirii crizei din Ucraina.

    Noua lege limitează la 20% partea de capital pe care o entitate străină o poate deţine într-o companie media în Rusia, ceea ce ameninţă cea mai mare parte a organismelor independente din ţară.

    Cele mai importante organizaţii de presă din Rusia sunt publice sau controlate de către aliaţi ai lui Putin.