BusinessMagazin

Blog

  • Alegerile din Franţa: partidul de extrema dreaptă al Marinei Le Pen a devenit mai puternic în aproape toate oraşele, comunele şi satele, în timp ce bogaţii caută să-şi pună averile la adăpost. Între două runde de vot, alegătorul de rând a primit vestea că gazele se scumpesc

    Acţiunile celor mai mari com­pa­nii franceze au crescut luni, prima zi de tranzacţionare la Bursă de după alegerile gene­rale din Franţa din weekend, iar euro s-a apreciat faţă de dolar până la cel mai ridicat nivel din ultimele două sptămâni. Astfel, pieţele au răsuflat uşurate la aflarea rezultatelor votului: preşedintele Emmanuel Macron a fost zdrobit de alegători, dar partidul de extremă dreapta al Marinei Le Pen, deşi câştigător detaşat, s-ar putea ca după runda a doua de alegeri să nu devină stăpânul absolut al parlamentului.

    Corporaţiile se tem de agenda privind ta­xele, încă neclară, a partidului acesteia, Adu­na­rea Naţională. Însă, deocamdată, nimic nu este sigur. Una din politicile de bază ale strategiei economice a lui Macron este ca afacerile mari să plătească cât mai puţine taxe. Taxare mică înseamnă, conform macronismului, acti­vitate aconomică mai mare. O analiză din 2022 a revistei L’Obs a găsit că în 2021 cele mai mari companii franceze ale căror acţiuni sunt incluse în indicele CAC 40 al Bursei de la Paris, cu toate că au înregistrat profituri record de 174 miliarde euro, au plătit statului francez ca impozit 9,8 miliarde euro.

    Aceasta ar însemna un impo­zit pe profit de 4,5%. Adică aproa­pe nimic. Compa­nia de energie Total, cu un profit de 15,9 mili­oane euro, chiar nu a plătit nimic. În schimb, a redus cu doar 10 cenţi preţul carburantului la pompă. Nici uriaşul Renault nu a plătit taxe. Aceasta în timp ce Bruno Le Maire, ministru al economiei şi finan­ţelor din 2017 şi până în prezent, a tot repetat că „trebuie să evităm cu ori­ce preţ să majorăm nive­lu­rile de impozitare a com­pa­niilor“. După pan­de­mie şi după rezultatele financiare record ale lumii bune corporate franceze a venit valul de inflaţie record şi odată cu el ascensiunea Marinei Le Pen Le Pen şi a Adunării Naţionale.

    Cele mai urmărite alegeri parlamentare din Europa arată cât de mult a evoluat formaţiunea politică. O ameninţare pentru establishmentul politic de decenii, dar una care n-a dat emoţii prea mari, dreapta extremă are acum mai multă putere ca niciodată. Macron a îndemnat alegătorii să iasă la vot pentru a nu permite ca ţara să ajungă sub conducerea lui Le Pen, dar acest lucru a lucrat contra lui. Prezenţa la vot, de circa 60%, a fost cea mai mare de după 1997, după cum scrie Le Figaro. În acest fel, Adu­narea Naţională a obţinut 33% din voturi, Noul Front Popular, alianţa stângii a socialiştilor, comuniştilor şi ecologiştilor, a primit 28% din voturi, iar alianţa Ensemble a lui Macron a fost spulberată cu nici 21% din voturi.

    Urmează runda a doua a alegerilor, cea decisivă, pe 7 iulie. Pieţele vâd în rezultatul de duminică şansa ca în final niciun partid să nu câştige controlul parlamentului. Însă tot în prima rundă a votului sprijinul popular pentru Adunarea Naţională a crescut, în comparaţie cu 2017, în aproape 99% din oraşe, comune şi sate, potrivit unei analize Bloomberg.

    Partidul Marinei Le Pen şi-a dublat scorul în peste 83% din aceste localităţi şi a crescut cel mai mult în departamentele Paris, Haute-Corse, Cantal şi Lozère. În alegerile din 2017 în două treimi din localităţile din aceste zone Adunarea Naţională a primit mai puţin de 10% din voturi.

    În aceste condiţii, cresc apelurile pentru un front politic unit contra dreptei şi stângii extreme. În Franţa există obiceiul ca în turul doi al alegerilor candidaţii cu scoruri slabe în prima etapă să se retragă şi să-şi îndemne alegătorii să sprijine pe altcineva.

    Imediat după aflarea rezultatelor alegerilor în multe dintre circumscripţiile electorale se părea că cel clasat pe locul trei renunţă pentru a-l sprijini pe oponentul cu şanse mai mari să se lupte cu Adunarea Naţională. Un politician cu o revenire uimitoare din partea stângii este fostul preşedinte François Hollande, care când a condus guvernul a impus o suprataxă de 75% pe veniturile de peste un milion de euro pentru a scoate economia din criză. Reforma sa fiscală a fost criticată ca fiind anti-business.

    Şi Adunarea Naţională a lui Le Pen, şi Noul Front Popular au promis taxe mai mari pe bogăţie şi inversarea politicilor pro-business ale lui Macron. Sunt promovate, însă, agende considerate populiste şi de aceea analiştii spun că indiferent de cine va câştiga alegerile, sănătatea financiară a Franţei va avea de suferit.

    Astfel de anticipări se văd în costurile de finanţare ale guvernului francez, iar BCE se confruntă deja cu speculaţii că va interveni dacă votul francezilor va produce panică pe pieţe. Bogaţii Franţei îşi fac încă de când ascensiunea dreptei extreme a fost anunţată de alegerile europarlamentare planuri pentru a-şi proteja activele.

    Avocaţi, consilieri fiscali şi manageri de averi au spus pentru Financial Times că sunt inundaţi cu întrebări, inclusiv despre relocare în alte state, precum Italia, Spania şi Elveţia. Unii consilieri spun că n-au avut atât de mult de muncă de la începutul carierei. Întrebarea cel mai des pusă de către oamenii cu avere este dacă banii lor sunt în siguranţă în Franţa. Pentru milioanele de votanţi de rând, între cele două tururi de alegeri a venit o surpriză: factura medie la gaze naturale va creşte cu aproape 12%, notează La Tribune.

     

  • Polonezilor le pleacă profesorii tineri, iar criza din sistemul de învăţământ se adânceşte. Totuşi, elevii polonezi s-au descurcat mai bine decât cei români la testele Pisa

    Wyborcza Daily scoate la lu­mi­nă o tendinţă îngrijorătoare din sis­te­mul educaţional polonez: din ce în ce mai mulţi dascăli tineri demi­sio­nează.

    Profesorii care demisionează raportează epuizare, neputinţă şi un sentiment de lipsă de sens. Aceştia sunt înlocuiţi de pensionari. Dar sunt încă prea multe locuri libere pentru ca ei să salveze situaţia.

    Mulţi dascăli tineri sunt copleşiţi de volumul de muncă şi salariile insu­ficiente, ceea ce-i determină să se gân­dească la cariere alternative. Si­tua­ţia este exacerbată de pensiona­rea dascălilor experimentaţi şi de o lipsă de noi absolvenţi care să pă­trun­dă în sistem, notează Warsaw Business Journal.

    Experţii avertizează că în lipsa unor reforme semnificative şi a unor condiţii mai bune de lucru, calitatea educaţiei va scădea, iar penuriile de dascăli vor deveni şi mai severe.

    Şco­lile resimt deja presiunile, cu peri­oade prelungite de recrutare şi difi­cultăţi în creştere de a găsi per­sonal calificat. Dascălii tineri îşi ex­primă frustra­rea, evidenţiind nevoia urgentă de schimbări sistemice. Creş­terea sala­riilor, sisteme mai eficiente de susţi­nere şi volume mai uşor gestionabile sunt esenţiale pentru retenţia şi atragerea de talente în domeniu.

    Soluţionarea acestor probleme este vitală pentru viitorul sistemului educaţional polonez. În lipsa unor măsuri prompte, ţara riscă un declin al standardelor educaţionale şi un exod în continuare a dascălilor tineri, punând în pericol stabilitatea şi calitatea educaţiei pentru generaţiile viitoare.

    Criza de care este cuprinsă siste­mul este evidenţiată şi de rezultatele PISA pe 2022. Deşi competenţele elevilor polonezi sunt peste media OCDE şi UE, acestea marchează un declin faţă de studiul anterior, din 2018, potrivit samorzad.pap.pl.

    Programul pentru Evaluarea Internaţională a Elevilor (PISA) este un studiu comparativ internaţional iniţiat de OCDE cu scopul de a mă­sura dezvoltarea competenţelor de bază ale elevilor de 15 ani, aflaţi la finalul învăţământului obligatoriu, în trei domenii principale: lectură, ma­te­matică şi ştiinţe.

    Testele PISA ţintesc să vină cu informaţii despre eficienţa sistemelor de învăţământ în ceea ce priveşte pregătirea elevilor pentru a face faţă provocărilor din viaţa reală.

    În 2022, per total au fost testaţi 690.000 de elevi de 15 ani din 81 de ţări.

    Potrivit oficialilor polonezi, rezultatul mai slab al studenţilor polonez este, printre altele, efectul pandemiei şi învăţământului de la distanţă. Totuşi, Katarzyna Lubnauer de la Coaliţia Civică arată că inegalităţile educaţionale au crescut semnificativ, iar rezultatele din şcolile poloneze au scăzut la nivelul celor de acum 20 de ani.

    „După 8 ani de guvernare PiS, Polnia a coborât din prima ligă în liga a doua“, a declarat aceasta.

    Deşi sistemul polonez de învăţământ este în criză, elevii polonezi s-au descurcat mai bine decât cei români la testele PISA. Scorul mediu al elevilor polonezi la matematică şi lectură a fost de 489, iar la ştiinţe de 499. România a obţinut o medie de 428 de puncte la toate cele trei testări.

     

  • Antreprenori locali. Producătorul de detergent Misavan a investit 10 mil. euro într-o fabrică nouă. „Suntem o companie dedicată pieţei locale, însă investiţia ne va deschide şi oportunităţi de export“

    ♦ Pe piaţa locală de detergent mai există o singură fabrică majoră – cea a P&G de lângă Ploieşti ♦ În ultimii doi ani, atât Unilever, cât şi nemţii de la Dalli au anunţat că închid unităţile de producţie de pe plan autohton ♦ Astfel, investiţia Misavan e cu atât mai importantă.

    Producătorul de detergent şi arti­cole de curăţenie Misavan din Iaşi, controlat de an­tre­pre­norul Ci­prian Otea, a finalizat lucră­rile la noua fabrică. E vorba o inves­tiţie de peste 10 mil. euro, con­form declaraţiilor anteri­oa­re ale proprietarului com­paniei. El afirma recent că toate operaţiunile de fabri­ca­ţie vor fi mutate în această nouă unitate. „Cel mai impor­tant proiect de investiţii pen­tru anul 2024 este noua fabrică de deter­genţi de la Iaşi, care îşi deschide porţile“, spun repre­zentanţii companiei.

    Pe piaţa locală de detergent mai există o singură fabrică majoră – cea a P&G de lângă Ploieşti. În ultimii doi ani, atât Unilever, cât şi nemţii de la Dalli au anunţat că închid unităţile de producţie de pe plan autohton.

    Nici pe piaţa bunurilor de curăţenie şi în­grijire a locuinţei România nu stă mai bine, consumul fiind susţinut în bună parte de importurile făcute de multinaţionalele care au fabrici în alte ţări. Astfel, investiţia Misavan e cu atât mai importantă.

     

    Forţa de muncă, principala provocare

    Planul de investiţie în această fabrică a fost creionat în 2021, moment în care esti­mă­rile costurilor se situau la 5-6 mil. euro. Între timp, preţurile mate­ria­lelor de construcţii şi ale echipamentelor necesare în fabrică au crescut semnificativ. Astfel, in­vestiţiile se vor face treptat. Antreprenorul spunea recent că, după demararea activităţii, vor mai fi necesare investiţii pentru atinge­rea capacităţii maxime de producţie.

    „Principalele provocări ale acestui an sunt legate de adaptarea la noile modificări fiscal-bugetare, de recrutarea de specialişti la nivel local şi de dezvoltarea sustenabilă. Probabil, mulţi ani de aici încolo, capitalul uman va fi cea mai mare provocare pentru companii. Iar noi ne mândrim că am reuşit să avem o echipă închegată, cu oameni cu vechime şi sperăm ca noile oportunităţi de locuri de muncă pe care le creăm la nivel local să ajute la creşterea economică a zonei.“

    Compania Misavan Trading a raportat anul trecut la Ministerul de Finanţe aproape 320 de salariaţi, cu 25 mai mulţi decât anterior. Aceştia lucrează atât în producţie, cât şi în distribuţie şi vânzări.

     

    De ce o nouă fabrică?

    Grupul administrează deja o fabrică, în judeţul Iaşi. Ciprian Otea spunea recent că nu va renunţa la actualul spaţiu, urmând găsi alternative pentru hala respectivă. Însă el a mai precizat că modernizarea acesteia în vederea continuării producţiei nu ar fi fost posibilă pentru că nu ar fi îndeplinit anumite standarde dorite. Noua fabrică este împăr­ţită în mai multe clădiri şi are o suprafaţă totală de 7.200 de metri pătraţi.

    Grupul Misavan, fondat în anul 2000 de antreprenorul Ciprian Otea, a distribuit iniţial produse de menaj către consumatorii care fac shopping în retail.

    Ulterior, cu echipa proprie de vânzări, cu flota proprie de distribuţie, compania a mers către alte segmente precum HoReCa, birouri, industrie şi sectorul medical.

    Astăzi, Misavan are acoperire naţională şi un portofoliu de peste 13.000 de clienţi, dintre care mare parte sunt clienţi instituţionali, companii care folosesc produsele de curăţenie.

    Grupul a închis anul trecut cu afaceri de 156 mil. lei, cu 9% mai mari decât în 2022. Profitul a scăzut însă de la 10 la 7,5 mil. lei.

     

    Mizează pe creştere

    „Noi ne-am propus să continuăm trendul ascendent al vânzărilor companiei. În ultimii ani, Misavan a crescut de la an la an cu circa 10% sau chiar mai mult. Totuşi, 2024 este un an foarte provocator din perspectiva creşterii grupului datorită investiţiei în fabrica de detergenţi care îşi deschide porţile.“

    Această investiţie deschide însă şi o serie de noi porţi pentru grup.

    „Suntem o companie dedicată pieţei locale, însă considerăm că noua fabrică ne va deschide şi noi oportunităţi de export.“

    Antreprenorul Ciprian Otea, absolvent de Teologie, a realizat această fabrică în pofida inflaţiei şi a contracţiei consumului în ultimii ani. Acum, el se arată din nou optimist.

    „Economia României a evoluat bine în vremuri şi mai grele, de aceea credem în evoluţia pozitivă, peste estimările făcute. Este şi anul în care se vor accelera investiţiile cu bani europeni, iar măsurile fiscale vor întreţine consumul. Inflaţia este şi ea pe trend descrescător, deci cel puţin pentru anul 2024, economia va fi pe creştere.“

  • Nokian a produs la Oradea prima anvelopă din fabrica unde investeşte 650 de milioane de euro

    ♦ Producţia comercială va începe în prima parte a anului 2025.

    Nokian Tyres, care derulează o investiţie de 650 mil. euro într-o nouă unitate de producţie a anvelopelor la Oradea, a produs deja prima anvelopă, iar proiectul de construcţie evoluează în limitele bugetului şi pe baza programului pentru producţia de anvelope comerciale care va începe la începutul anului 2025.

    Producătorul finlandez de anvelope a început în luna mai 2023 construcţia unei noi fabrici la Oradea.

    Recrutarea noilor angajaţi Nokian Tyres pentru fabrica din România a început anul trecut şi în perioada 2023 şi 2024 Nokian Tyres a recrutat angajaţi atât pentru producţie, cât şi pentru birouri. Echipa puternică de lansare formată din 60 de membri implicată în demararea producţiei a fost instruită la fabrica Nokian Tyres din Finlanda în timpul primăverii. În total, fabrica va avea aproximativ 500 de angajaţi.

     „Cu prima anvelopă, am reuşit să testăm capacităţile de producţie ale noii fabrici, iar procesele funcţionează conform planificării. De asemenea, am reuşit instruirea noilor membri ai echipei Nokian Tyres pentru a produce anvelope premium în acelaşi mod lipsit de compromisuri ca şi în alte fabrici ale noastre. Datorită eforturilor susţinute ale întregii echipe, sărbătorim acum producţia primei anvelope Nokian Tyres fabricate în România”, declară Adrian Kaczmarczyk, SVP, Excelenţă operaţională la Nokian Tyres.

    Capacitatea anuală a Nokian Tyres România va fi de 6 milioane de anvelope după ce fabrica devine complet operaţională, cu potenţial de extindere în viitor, iar suprafaţa construită totalizează aproximativ 100.000 m2. Investiţia este estimată la aproximativ 650 de milioane EUR. Anvelopele produse în fabrica din România vor fi vândute în principal pe piaţa din Europa Centrală şi aceasta este amplasată strategic în apropierea clienţilor din acea zonă.

  • Străinii pleacă masiv din Marea Britanie, dar nu cum voiau britanicii: După noile schimbări fiscale, străinii bogaţi ies pe capete din UK, pentru a nu fi impozitaţi

    Din ce în ce mai mulţi străini bogaţi afirmă că părăsesc Regatul Unit ca urmare a eliminării regimului “non-dom”, care le permitea să evite plata impozitului pe veniturile din străinătate.

    Schimbarea – susţinută atât de Partidul Conservator, cât şi de Partidul Laburist – a contribuit la o scădere relativă a atractivităţii Regatului Unit, conform a peste o duzină de interviuri cu străini bogaţi şi consilierii acestora. Printre alţi factori de descurajare menţionaţi se numără Brexit, instabilitatea fiscală şi politică şi preocupările legate de securitate.

    “Brexitul a avut loc, iar conservatorii au promis că vor face din Regatul Unit un Singapore şi, în schimb, au transformat acest loc în Belarus”, a declarat un om de afaceri miliardar care locuieşte în Londra de 15 ani şi care îşi mută acum rezidenţa fiscală în Abu Dhabi. “Securitatea este acum o problemă majoră şi un alt factor care contribuie la motivele fiscale pentru care oamenii doresc să plece.”

    În martie, cancelarul Jeremy Hunt a furat una dintre politicile fiscale emblematice ale Partidului Laburist din opoziţie când a anunţat abolirea regimului non-dom.

    Cancelarul laburist din umbră Rachel Reeves a urmat cu propuneri de înăsprire a represiunii planificate, în special inversând o decizie conservatoare de a permite non-domilor care vor pierde beneficiile din aprilie anul viitor să protejeze permanent activele străine deţinute într-un trust offshore de impozitul pe moştenire.

     

     

  • Cod portocaliu de grindină într-un judeţul din Romania

    Meteorologii au emis luni după-amiaza o avertizare Cod portocaliu de grindină pentru mai multe localităţi din judeţul Alba.

    Avertizarea vizează localităţile Câmpeni, Abrud, Bistra, Baia de Arieş, Roşia Montană, Lupşa, Vidra, Albac, Sohodol, Avram Iancu, Scărişoara, Gârda de Sus, Bucium, Vadu Moţilor, Mogoş, Poiana Vadului şi Întregalde din judeţul Alba.

    În aceste zone se vor semnala grindină de medii şi posibil mari dimensiuni, averse torenţiale ce pot depăşi 30-35 l/mp, frecvente descărcări electrice şi intensificări ale vântului ce vor lua şi aspect de vijelie.

    Avertizarea este în vigoare până la ora 17.30.

  • Primăria Arad a accesat un proiect european de peste 18 mil. euro pentru achiziţionarea a 10 tramvaie noi

    Primăria Arad a accesat un proiect european de peste 18 mil. euro, din care peste 13 mil. euro reprezintă contribuţia din partea Uniunii Europene, asigurată prin Programul Regional Vest, Intervenţia regională 4.1 – Mobilitate urbană sustenabilă, pentru extinderea flotei de tramvaie. Proiectul prevede achiziţionarea a 10 tramvaie noi, vagoane eficiente din punct de vedere energetic, de capacitate medie, pentru 120 de pasageri, cu o lungime de 19 metri, precum şi a sistemului de e-ticketing pentru noile vehicule, potrivit unui comunicat de presă transmis de Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest. Perioada de implementare a proiectului este de 28 de luni.

    ’’Transportul public de călători este o alternativă viabilă la deplasările cu maşina personală, o alternativă în care credem şi pentru care am alocat resurse consistente prin Programul Regional Vest 2021-2027. Avem o alocare de peste 157 de milioane de euro, resurse pentru care categoric există apetit în regiune şi mă bucură faptul că beneficiarii înţeleg cât este de important să reducem emisiile de carbon şi să oferim oamenilor această alternativă reală, prin dezvoltarea unui sistem de transport public de călători cu tramvaiul atractiv şi efficient. Aici au fost deja implementate proiecte consistente prin Regio-POR 2014-2020 – 21 de tramvaie noi, lucrări de modernizare a infrastructurii aferente, a căii de rulare, staţii noi, un sistem integrat de e-ticketing, 10 autobuze electrice achiziţionate’’, a declarat Sorin Maxim, directorul general al ADR Vest, într-un comunicat de presă.

  • Confederaţia Patronală Concordia a participat, la Budapesta, la reuniunea BusinessEurope. Radu Burnete, director executiv al Concordia: Dacă nu facem din nou UE o destinaţie atractivă pentru afaceri, peste 5 ani va fi prea târziu să mai recuperăm în competiţia globală

    Confederaţia Patronală Concordia a participat, la Budapesta, la reuniunea confederaţiilor membre BusinessEurope, unde s-au discutat priorităţile mediului de afaceri pentru viitoarea Preşedinţie ungară a Consiliul Uniunii Europene.

    „Mesajul companiilor europene este simplu. Nu fac faţă competiţiei globale cu China şi America pentru că, în Europa, energia este mai scumpă, nivelul de reglementare, mai mare, piaţa este mai fragmentată şi politica industrială europeană are obiective mari, generale şi resurse puţine. Avem nevoie de mai multă Europa, nu mai puţină, dar de mai multă Europa altfel decât până acum. Dacă nu schimbăm radical direcţia şi nu facem din nou Uniunea Europeană o destinaţie atractivă pentru a dezvolta afaceri, peste 5 ani va fi prea târziu să mai recuperăm în competiţia globală”, a a declarat Directorul Executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, Radu Burnete.

    În cadrul întâlnirii, oficialii BusinessEurope s-au intâlnit cu Tamás Sulyok, Preşedintele Ungariei, şi cu Màrton Nagy, Ministrul pentru economie naţională al Ungariei şi Enrico Letta, autorul unui raport despre Piaţa Unică Europeană.

    Potrivit BusinessEurope, într-o lume marcată de tensiuni geopolitice în creştere, Europa trebuie să relanseze politicile UE pentru a adresa decalajul său tot mai mare de competitivitate, dacă doreşte să rămână o ancoră a păcii, prosperităţii, securităţii şi stabilităţii şi să continue să sprijine Ucraina, implicând activ actorii economici europeni în reconstrucţia sa.

    În opinia patronatelor, este imperativ ca instituţiile UE să convină asupra unei agende strategice în perioada 2024-2029, care să pună în aplicare noul Acord European privind Competitivitatea, după cum a solicitat Consiliul European în aprilie 2024.  

    „Acum este timpul sa activăm noul pact al competitivităţii europene, care va asigura premisele pentru ca Uniunea Europeană sa rămână alegerea companiilor de succes, capabile să creeze locuri de muncă de calitate, ca parte a tranziţiei către economia sustenabilă şi digitală. Aceasta va necesita o relansare a politicilor UE, cu următoarele priorităţi, pentru a doua jumătate a anului 2024: reducerea exceselor de reglementare în cadrul unei pieţe unice bine integrate, o autonomie strategică deschisă a UE şi o strategie industrială ambiţioasă care să completeze Pactul Verde (Green Deal), inclusiv o soluţie structurală pentru diferenţa de cost al energiei dintre UE şi principalii noştri concurenţi. Piaţa unică este un atu esenţial pentru industria europeană, atunci când concurăm la nivel mondial. Liderii UE ar trebui să profite de impulsul creat de raportul Letta pentru a reporni piaţa noastră unică şi a îmbunătăţi productivitatea”, a spus Preşedintele BusinessEurope, Fredrik Persson.

    Confederaţia Patronală Concordia este partener social reprezentativ la nivel naţional, care aduce împreună firme cu peste 350.000 de angajaţi din 17 industrii esenţiale pentru economie, cu o pondere de mai mult de un sfert din PIB-ul României.

     

  • BlueSpace, companie din domeniul apărării cu fabrica în Bragadiru, Ilfov, discută cu Ministerul Economiei despre parteneriate publice-private în securitatea cibernetică şi războiul electronic

    BlueSpace, companie din domeniul apărării cu fabrica în Bragadiru, discută cu Ministerul Economiei despre parteneriate publice-private în securitatea cibernetică şi războiul electronic, conform unui comunicat al companiei. BlueSpace Technology, singura companie românească acreditată la nivel NATO în calitate de producător TEMPEST, a primit vizita Ministrului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ştefan-Radu Oprea, în care compania a prezentat fabrica din Bragadiru şi a discutat cu reprezentanţii ministerului despre potenţiale parteneriate.

    „Ne-a bucurat iniţiativa şi interesul domnului ministru de a ne vizita fabrica şi de a ne cunoaşte îndeaproape echipa şi produsele. I-am prezentat viziunea noastră de a produce pe plan local tehnologie românească, parteneriatele pe care le avem în derulare la nivel internaţional şi strategia pe care o aplicăm de achiziţionare de tehnologie din străinătate pentru a o folosi în producţia locală, ce ne ajută să economisim timp. Am avut ocazia de asemenea de a expune şi noile direcţii de dezvoltare ale companiei în domeniul de apărare.”, a declarat Constantin Pintilie, CEO BlueSpace Technology.

    Vizita a inclus un tur al facilităţilor de producţie şi cercetare ale companiei, inclusiv al cele două laboratoare de evaluare TEMPEST (protecţie pentru sistemele IT – n red).

    ”Am colaborat şi colaborăm bine cu instituţiile statului pentru a transforma ideile inovative în soluţii şi produse româneşti care să deservească punctual industria de apărare. Ne dorim să ne aducem contribuţia astfel la creşterea capacităţii de producţie locală şi să arătăm că se poate şi în România. Avem însă nevoie de sprijinul Guvernului care trebuie să ne susţină  prin politici publice şi reglementări legislative în direcţia îmbunătăţirii modului de derulare a procedurilor de achiziţie de produse, tehnică militară şi servicii. Îi mulţumim domnului ministru pentru vizită.”, a declarat Constantin Pintilie, CEO BlueSpace Technology.

    Cifra de afaceri a companiei s-a ridicat la aproape 10 milioane de euro în 2022, iar numărul de angajaţi se ridică astăzi la 127 de persoane. BlueSpace dezvoltă produse, echipamente şi tehnologie pe linii de business precum securitatea informaţiei, război electronic, apărare sau securitate cibernetică. Printre clienţii companiei se numără Ministerul Apărării şi NATO

     

     

  • Ministerul Finanţelor a împrumutat luni de la bănci 2,2 miliarde lei prin două licitaţii cu titluri de stat, la randamente de 6,01% şi 6,87% pe an

    Ministerul Finanţelor a împrumutat luni de la bănci 2,2 miliarde lei prin două licitaţii cu titluri de stat, la randamente de 6,01% şi 6,87% pe an.

    În prima licitaţie, Finanţele au redeschis o emisiune de certiicate de trezorerie scadentă în 2025 şi au împrumutat de la bănci suma de  1,3 mld. lei, peste valoarea programată de 800 mil. lei, la o dobândă anuală de 6,01%. 

    La licitaţie au participat opt dealeri primari, volumul total al cererii fiind de 1,65 miliarde. lei.

    Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în cont propriu 1,28 miliarde lei, iar 20 milioane lei au fost ofertele necompetitive.

    La cea de-a doua licitaţie, Ministerul Finanţelor a redeschis o emisiune de obligaiuni de stat scadentă în 2033 şi a împrumutat de la bănci suma de 943 milioane lei, la o dobândă anuală de 6,87%.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de  1,1 mldl.lei, din care ofertele necompetitive au însumat 4,7 mil. lei.

    Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 668 milioane lei, iar 270 milioane lei în contul clientilor.