Blog

  • Biden acuză Congresul de „neglijenţă” faţă de Ucraina

    Preşedintele american Joe Biden a declarat că Congresul s-ar face vinovat de o „neglijenţă aproape criminală” dacă nu va reuşi să aprobe finanţarea pentru Ucraina şi i-a mulţumit cancelarului german Olaf Scholz pentru ajutorul militar pentru Kiev, scrie Reuters.

    Scholz, care a ajuns la Washington pentru a sprijini eforturile lui Biden de a obţine fonduri pentru Ucraina, s-a întâlnit cu preşedintele la Casa Albă pentru a discuta despre războiul dintre Rusia şi Ucraina, precum şi despre criza din Orientul Mijlociu.

    Vorbind cu reporterii înainte de întâlnire, Scholz a declarat că a fost încurajat de iniţiativa Senatului american de joi de a avansa un proiect de lege de 95,34 miliarde de dolari care include ajutor pentru Ucraina, Israel şi Taiwan, după ce republicanii au blocat legislaţia de compromis care includea reforme ale politicii de imigraţie.

    Casa Albă a lansat de luni de zile avertismente că un eşec al legislatorilor în a oferi ajutor Kievului ar afecta capacitatea acestuia de a lupta împotriva Rusiei.

    „Eşecul Congresului Statelor Unite, dacă se va produce, de a nu sprijini Ucraina este aproape de o neglijenţă criminală. Este revoltător”, a declarat Biden în Biroul Oval.

    „Sunt foarte fericit că în Europa am luat acum decizii pentru a obţine sprijinul financiar necesar pentru buget”, a spus Scholz.

    Germania a avut contribuţii decisive în ultima vreme în sprijinul Ucrainei care respinge o invazie rusă la scară largă, a spus cancelarul. Acum, acelaşi lucru trebuie să se întâmple în restul Europei şi, de asemenea, în Statele Unite, a adăugat el, menţionând că preşedintele rus Vladimir Putin conta pe faptul că sprijinul pentru Ucraina se ofileşte.

  • Una dintre cele mai vechi firme poloneze şi Germania, ultimele atrase de săptămâna de lucru de patru zile. Cine a implementat-o, cine o testează şi cât de bine funcţionează conceptul

    Una dintre cele mai vechi firme ale Poloniei, Herbapol Poznan, a anunţat că introduce săptămâna de lu­cru de patru zile pentru toţi an­gajaţii săi, scrie Notes from Poland.

    Una dintre cele mai vechi firme ale Poloniei, Herbapol Poznan, a anunţat că introduce săptămâna de lu­cru de patru zile pentru toţi an­gajaţii săi, scrie Notes from Poland.

    Firma început deja să imple­men­teze treptat acest concept. Planul este să introducă o săptămână de lucru de patru zile în fiecare trimestru, toate zilele de vineri urmând să fie libere până la finalul anului.

    CEO-ul companiei, Tomasz Kaczmarek, a declarat că ideea nu este deocamdată populară în Polonia, dar crede că aceasta va face ca angajaţii săi să fie odihniţi, mo­tivaţi, preţuiţi şi bine plătiţi.

    Germania speră la rândul său că o săptămână mai scurtă de lucru va spori productivitatea angajaţilor într-o vreme când ţara se confruntă cu o penurie acută de forţă de mun­că, scrie Euronews.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Veşti proaste de la hidrologi. Cod portocaliu de inundaţii valabil pe râuri din 2 judeţe

    Hidrologii au emis un Cod portocaliu de inundaţii în 2 judeţe, până sâmbătă la miezul nopţii. Un cod galben vizează râuri din 6 judeţe.

    Sunt în pericol bazinele hidrografice Tisa – sectorul aval intrarea ȋn ţară, Vişeu, Iza, Tur, Lăpuş, Someşul Mare, Bistriţa (afluent al Siretului), unde hidrologii anunţă scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri, cu posibile depăşiri ale cotelor de apărare.

    Codul portocaliu a fost emis pentru intervalul vineri ora 18.00 – sâmbătă ora 24.00 pentru râuri din Maramureş şi Bistriţa Năsăud.

    De vineri ora 18.00 până duminică la ora 12.00 este Cod galben de pe râuri din judeţele Maramureş, Satu Mare, Bistriţa-Năsăud, Suceava, Neamţ şi Harghita).

  • Volodimir Zelenski a numit un nou şef al statului major, după schimbarea şefului armatei

    Preşedintele Zelenski l-a numit în funcţia de şef al statului major al armatei ucrainene pe Anatoli Bargilevich, relatează Reuters.

    Preşedintele ucrainean l-a descris pe noul şef al statului major ca fiind “o persoană cu experienţă care înţelege sarcinile acestui război şi obiectivele Ucrainei”.

    Zelenski a precizat că numirea a fost făcută la recomandarea noului comandant al alrmatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, care a fost numit în funcţie joi.

     

  • Cine este John Donahue, „arhitectul” unei bijuterii imobiliare, care a spart toate recordurile pe piaţa de peste Ocean. A servit în Forţele Aeriene ale SUA, a făcut celebre fondurile de investiţii în ţară, iar în 1980, a decis să investească un milion de dolari într-o insulă pustie, peste care acum tronează cea mai scumpă casă din America

    John F. Donahue este numele unui afacerist american poate mai puţin cunoscut în prezent, dar în spatele căruia stă o poveste impresiontantă şi o moştenire istorică. Înainte să intre în afaceri, acesta a servit în Forţele Aeriene ale SUA, după război a ajutat la popularizarea fondurilor de investiţii în ţară, iar acum de numele său se leagă cea mai scumpă proprietate care a fost vreodată scoasă la vânzare pe piaţa imobiliară din America, fiind estimată la nu mai puţin de 295 milioane de dolari, scrie The Wall Street Journal.

    Născut la 28 iulie 1924, în Pittsburgh, Donahue a absolvit Academia Militară a SUA de la West Point, New York, în 1946. Acesta a servit în Corpul Aerian al armatei SUA, care avea să se transforme mai târziu în Forţele Aeriene. După război, americanul a intrat în lumea fondurilor de investiţii, şi a contribuit la popularizarea acestora.

    După armată, Donahue s-a înscris la un curs de bursă prin corespondenţă organizat de celebra publicaţie Forbes.

    Acest curs i-a trezit pasiunea pentru finanţe, cea care avea să-i definească viaţa, şi cea care l-a motivat să ajute oamenii să îşi investească inteligent banii şi să facă avere. John F. Donahue era convins că fondurile sunt cheia siguranţei financiare, deoarece acestea permit oamenilor obişnuiţi să aibă acces la administratori profesionişti de bani.

    Americanul a început să îşi construiască imperiul după 1950, atunci când a fondat Federated Investors, alături de doi foşti colegi de liceu. Businessul său s-a lansat la bursă în 1998, astăzi ajungând să valoreze 2,6 miliarde de dolari. Compania de investiţii gestionează în prezent un portofoliu de 360 de miliarde de deolari de la investitori din SUA, Canada, America Latină, Marea Britanie, Irlanda, Germania şi Asia.

    Realizările sale nu s-au limitat doar la datoria faţă de ţară şi la fondurile de investiţii. De numele lui Donahue se leagă astăzi cea mai scumpă proprietate listată vreodată pe piaţa imobiliară din America, cu o valoare de 295 milioane de dolari.

    Potrivit poveştii care circulă în familie, John Donahue zbura deasupra oraşului Naples, Florida, în 1980, când a observat o bucată de pământ nelocuită de-a lungul Golfului Mexic. A arătat spre vârful unei peninsule cunoscute sub numele de Gordon Pointe şi i-a spus soţiei sale, Rhodora Donahue:

    „Vreau să merg acolo!”

    Şi exact asta a făcut, plătind 1 milion de dolari în 1985 pentru o parcelă de aproximativ două hectare pe care nu se afla nimic altceva decât o mică cabană de pescuit înconjurată de mangrove.

    În decursul următorului deceniu, familia Donahue a mai cumpărat încă 24 de hectare, iar acolo şi-au ridicat casa pe plajă, unde aveau să crească cei 13 copii ai cuplului şi 84 de nepoţi.

    John F. Donahue, co-fondator şi preşedinte al Federated Investors Inc., a murit în 2017, la domiciliul său din Naples, Florida, la vârsta de 92 de ani.

    Acum, după moartea lui John şi a Rhodora, familia a scos la vânzare bijuteria coroanei – un complex de aproximativ trei hectare în cartierul Port Royal din Naples, cu trei case şi un bazin privat pentru iahturi – pentru o sumă care ar putea sparge toate recordurile.

    Cele trei case din interiorul complexului, care valorează fiecare în parte câteva zeci de milioane de dolari, au fost construite în 1985 şi 2013.

    Cea mai scumpă locuinţă vândută până acum în SUA a fost un penthouse cumpărat de magnatul american Ken Griffin, fondatorul Citadel, una dintre cele mai performante fonduri speculative din lume. În 2019, Griffin a scos din bunzunar aproximativ 240 de miloane de dolari pentru un apartament de lux pe Aleea Miliardarilor din Manhattan.


     

     

  • Cine este românul care a condus unele dintre cele mai mari companii din ţara noastră, cu afaceri de miliarde şi care este noua companie pe care a preluat-o şi în ce vrea să o transforme pe aceasta

    Cu o carieră de aproape trei decenii în corporaţii din diverse domenii, dintre care mai bine de 20 de ani a condus afacerile Stihl în România, Ioan Mezei a preluat la începutul anului trecut mandatul de general manager al Villager România, importator de unelte şi motounelte destinate gospodăriilor şi agricultorilor. Firma pe care o conduce acum, pentru care vizează o creştere de cel puţin 50% pentru anul în curs faţă de rulajele din 2023, urmăreşte atent schimbările intervenite în rândul populaţiei din mediul rural, dar şi modificările din tiparul de consum la nivelul întregii ţări.

    Iarba tot creşte, fie criză, pandemie sau nu. Dar acum clienţii evaluează cu mare grijă achiziţiile care nu sunt neapărat necesare, fiind mai preocupaţi de economisire decât în trecut”, este o replică intervenită în cursul discuţiei cu Ioan Mezei, general manager al Villager România de mai bine de un an. Anterior, a condus timp de aproape 22 de ani afacerea Stihl pe piaţa românească, iar din 1999 a ales să se dedice unui proiect personal de investiţii, despre care spune că rămâne valid, în schimb conjunctura s-a schimbat, date fiind pandemia, războiul şi efectele produse asupra pieţelor.

    Pentru moment a decis să pună pe pauză proiectul personal. La un moment dat, povesteşte el, a primit un telefon surprinzător, direct de la Villager. Ulterior a aflat că a primit recomandarea din partea unui distribuitor cu care lucrase pe vremea când conducea Stihl; firma colaborează şi cu Villager. „Mi s-a părut un proiect interesant şi de la începutul lui 2023 a început colaborarea cu firma.

    În plus, în cariera mea, acum nişte ani, am fost implicat în start-upuri. Villager este acum un start-up pe piaţa românească, chiar dacă au intrat pe piaţă în 2019, pentru că au prins perioada de pandemie, un context dificil pentru construirea firmelor”, povesteşte executivul. Stategia pe care o vizează este de a construi şi consolida reţeaua de distribuţie, de creştere a notorietăţii mărcilor şi a volumelor vândute de fiecare distribuitor.

    Echipa are şapte oameni, cu un volum de afaceri de 2 milioane de euro în 2023, în creştere faţă de anii anteriori. „Pentru 2024, ţinta este un avans de două cifre, dacă nu chiar de trei cifre, pentru că s-a schimbat contextul pieţei”, afirmă Mezei. Tot el explică faptul că pandemia a declanşat situaţii care au avut ca efect lipsa produselor pe piaţă. Criza transportului din Asia, pe de o parte a avut impact asupra costurilor de transport, care au crescut, pe de altă parte a determinat întârzieri în livrări, timpii de producţie au fost afectaţi.

    Ca urmare, în perioada 2021 – 2022, mulţi distribuitori, „de teama de a nu rămâne fără produse, cumpărau haotic orice găseau de oriunde găseau. Deoarece cei mai mulţi importatori aveau stocuri mici sau deloc. Astfel, comportamentul de achiziţie nu s-a bazat pe întărirea parteneriatelor pe termen mediu şi lung, ci erau decizii pe termen scurt”, declară reprezentantul Villager. Acest lucru a provocat instabilitate la nivelul reţelelor de distribuţie din domeniu şi a afectat pe toţi jucătorii de pe piaţă, fiind în acest moment în jur de zece firme de profil. „Asistăm la o competiţie destul de intensă, în care un rol important îl joacă preţurile.

    În urmă cu 10-15 ani vedeam acest lucru pe pieţele poloneză şi maghiară, acum a intrat şi România în acest club şi principalul motiv este nivelul de investiţii”, punctează Mezei. Piaţa locală avea în trecut un număr mai mic de investitori, dar a recuperat şi a devenit interesantă deopotrivă pentru domeniu, dar şi la nivelul întregii economii. Intensitatea traficului a crescut foarte mult, ceea ce reflectă o activitate economică mai susţinută, venituri mai ridicate ale cetăţenilor. „Percepţia mea este că România a făcut paşi foarte respectabili din perspectivă economică. Cu toate lipsurile sau potenţialul nevalorificat. Diversele conduceri au suferit şi suferă de lipsă de pragmatism”, este de părere Ioan Mezei.

    Villager este o firmă deţinută de grupul Agromarket din Serbia, care a moştenit nişte companii din perioada 1990, iar apoi s-a dezvoltat. Grupul reuneşte 17 companii cu peste 1.700 de angajaţi în zona Balcanilor. Produc şi vând îngrăşăminte, pesticide, seminţe, fiind una dintre cele mai mari companii din Serbia, cu afaceri de 350 de milioane de euro. „Având în vedere dezvoltarea reţelei de distribuţie pe care au avut-o în spaţiul lor de interes, la un moment dat au văzut o cerere din partea clienţilor – fermieri, mai mici, mai mari – pentru unelte şi diverse produse asociate, necesare activităţii în agricultură. Şi au decis să creeze brandul Villager, în 2005”, povesteşte Ioan Mezei.

    Practic aceste produse au fost adăugate în reţeaua de distribuţie existentă produselor principale pe care compania le comercializează. Ulterior, adaugă reprezentantul Villager în România, „s-a clarificat o asipraţie de dezvoltare regională, iar ţările din jur au fost în mod natural spaţiu de dezvoltare, iar România este o piaţă promiţătoare, clar mai mare ca potenţial decât multe din pieţele din Balcani”.


    „Costul vieţii creşte, incertitudinea viitorului creşte, iar un reflex normal pentru consumatori este să economisească mai mult şi să amâne achiziţiile poate nenecesare imediat. Nu doar piaţa noastră este afectată.”

    Ioan Mezei, general manager, Villager România


    Portofoliul în România reuneşte o gamă completă de produse dedicate întreţinerii grădinii, forestiere, multe produse destinate utilizării în gospodăria de la ţară sau urbană – hidrofoare, compresoare, mici unelte de mână, de sudură, prelucrarea lemnului, maşini de găurit, o gamă de produse cu baterii, consumabile, echipamente de protecţie etc. Cu titlul de exemplu, sunt peste 200 de tipuri de produse în gama de utilaje.

    Portofoliul din România reuneşte doar produse Villager, alte divizii ale grupului nefiind momentan pe piaţa locală. Modelul de distribuţie este similar cu alţi competitori – reţea de distribuţie, cu parteneri. Iar Ioan Mezei spune că reţeaua de parteneri reuneşte circa 150 de distribuitori de diferite dimensiuni, iar aspiraţia şi obiectivele sunt să dezvolte şi vânzarea medie a fiecărui partener, dar şi la nivelul reţelei, până la un nivel natural care poate fi aşteptat pe piaţa românească.

    În ce priveşte rezultatele financiare, executivul vizează o creştere a cifrei de afaceri de minimum 50% pentru 2024. „Mă aştept ca în cinci ani să ajungem la un nivel plasat între 7 şi 10 milioane de euro. Depinde destul de mult şi de prezenţa în canalele de distribuţie – dorim să începem colaborarea cu reţelele de tip do-it-yourself. Dar conjunctura nu este favorabilă, în sensul că tendinţa pe piaţă, la nivelul importatorilor şi la nivelul distribuitorilor, este de reducere de stocuri. Şi e şi un reflex provocat de crizele de pe piaţă. De curând am decis să începem colaborarea cu un astfel de partener şi cred că prezenţa va avea impact”, adaugă Ioan Mezei.

    Din punctul său de vedere, firma pe care o conduce are o prezenţă în mediul online peste media pieţei, prin site-ul propriu, prin campanii pe Facebook. În prima jumătate a anului trecut Villager a derulat o campanie de promovare TV, fiind printre puţinele companii de profil care abordează această strategie. Campania a inclus spoturi pe 16 canale, pentru că „pentru cei care au interes în astfel de produse, e mai simplu să vadă reclame”.

    Pe de altă parte, o opţiune luată în considerare este dezvoltarea unui showroom propriu. „Având în vedere lărgimea noastră de gamă ar fi practic imposibil să prezentăm toate produsele. Showroomul de la firma mamă este cel mai reprezentativ, dar nici acolo nu pot fi prezentate toate produsele, astfel încât o idee mai bună mi se pare un showroom virtual”, punctează executivul. Un pas important va fi făcut cât de curând prin deschiderea unui magazin propriu, pentru a prezenta fizic produsele. Dar oricum produsele sunt prezente în reţeaua de parteneri, care reuneşte 150 de magazine, ceea ce dă posibilitatea ca în orice areal geografic produsele să poată fi văzute efectiv.

    Reprezentantul Villager în România povesteşte că investiţiile pe piaţa locală îmbracă două forme. Pe de o parte este vorba de susţinerea acordată reţelei de distribuţie prin creditele spre parteneri – credit comercial, cu un discount suplimentar pentru plată rapidă. Unii parteneri preferă să aibă disponibil un termen de 2-3 luni pentru plată. O altă formă de investiţie relevantă este nivelul stocurilor – „pentru a acorda un serviciu cât mai bun partenerilor şi implicit cumpărătorilor, este de dorit să ai în ţară un stoc cât mai larg, pentru a răspunde rapid cererilor. O comandă din ziua curentă trebuie să plece din depozit a doua zi. În plan personal am constatat că dacă nu sunt nerăbdător am şansa de a cumpăra mai ieftin”, adaugă Ioan Mezei.

    Percepţia sa despre economia românească este că la nivel macro arată bine. „Dar macroeconomic vedem mediile, iar când ne referim la consumator nu mai sunt la fel de optimist. Costul vieţii creşte, incertitudinea viitorului creşte, iar un reflex normal pentru consumatori este să economisească mai mult şi să amâne achiziţiile poate nenecesare imediat. Nu doar piaţa noastră este afectată”, afirmă reprezentantul Villager.

    Pe de altă parte, în zona rurală populaţia îmbătrâneşte şi o şansă este de a folosi tehnologia, fiind mai greu acum să găseşti ajutor în gospodărie. „De curând, am lansat o gamă de scutere şi biciclete cu baterii, pentru că vedem că în zona rurală aceste mijloace de deplasare vor înlocui mijloacele clasice – biciclete sau căruţe. De asemenea, vor ajuta în gospodărie de a muta cantităţi mai mari şi mai grele. Sunt cerute tot mai mult din pricina condiţiilor obiective din zona rurală. Cred că s-au făcut paşi mari în dezvoltarea zonei rurale, chiar dacă în zona de infrastructură sunt departe de aspiraţii”, conchide Ioan Mezei.  

     

    CARTE DE VIZITĂ

    Absolvent al Facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii din cadrul Institutului politehnic Traian Vuia din Timişoara, Ioan Mezei a urmat în perioada 2001-2003 cursurile EMBA din cadrul Asebusss Bucureşti.

    2023 – prezent
    general manager, Villager România

    1999 – 2021
    general manager, Stihl România

    1998 – 1999
    sales director, Orange România

    1997 – 1998
    sales manager, Coca-Cola HBC Russia

    1993 – 1996
    sales manager, Coca-Cola HBC Bihor

  • Povestea parcă desprinsă din filme a unui om care a ajuns din a spăla pe jos într-un Lidl din Germania, la a conduce unul dintre cele mai puternice lanţuri de magazine din România

    100 Cei mai admiraţi CEO din România – 23. Marco Hoessl, CEO, Kaufland România şi Republica Moldova

    Executivul şi-a început cariera în retail în urmă cu peste 15 ani, în cadrul discounterului Lidl din Grupul Schwarz, iar mai apoi a făcut parte din departamentul de vânzări la nivel internaţional, lucrând pe tot cuprinsul Europei. După o perioadă de activitate ca director de logistică al Lidl, a activat şi pe partea de conducere naţională de vânzări în România.

    A fost timp de trei ani activ în poziţia de director regional Lidl iar apoi a avut ocazia să treacă la Kaufland, în departamentul de vânzări internaţionale. El a preluat conducerea operaţiunilor Kaufland România în 2015, iar un an mai târziu a fost numit şi la conducerea operaţiunilor Kaufland Republica Moldova. Marco Hoessl vorbeşte limba română şi îi place să trăiască aici, unde şi-a făcut deja mulţi prieteni printre localnici. Executivul meditează în fiecare zi, pentru că, spune el, acest exerciţiu îl ajută să aibă claritate şi să aprecieze ce contează cu adevărat, iar pe lângă meditaţie, este pasionat de călătorii şi de ideea de a explora.

    Povestea pe larg a carierei lui este aici. 

  • Cu cât îşi plăteşte Elon Musk, al doilea cel mai bogat om din lume, angajaţii de la Tesla

    În urma unei breşe de securitate, schema de salarizare a angajaţilor Tesla a fost făcută publică pe internet. Potrivit acesteia, după majorarea din ianuarie, salariul unui angajat Tesla poate porni de la 22 de dolari pe oră sau 3.500 de dolari pe lună şi poate ajunge până la 6.200 de dolari, scrie Business Insider.

    În ciuda majorării, Tesla încă îşi plăteşte prost angajaţii, ţinând cont că jucători din industrie precum Ford sau General Motors oferă salarii care depăşesc 40 de dolari pe oră. În timp ce Musk îşi plăteşte angajaţii sub media pieţei, el luptă cu membri boardului Tesla pentru un pachet salarial care totalizează nu mai puţin de 55 mld. dolari.

    Constructorul auto foloseşte un sistem de cinci puncte pentru evaluările de performanţă bianuale, potrivit angajaţilor. În cadrul evaluărilor Tesla, angajaţii care primesc o notă de unu sau doi sunt consideraţi ca fiind neperformanţi şi nu primesc  bonus. Un calificativ de trei este considerat ca îndeplinind aşteptările şi este eligibil pentru un bonus, în timp ce un calificativ de patru sau cinci înseamnă că individul a depăşit aşteptările şi este eligibil pentru un bonus şi mai mare.

    Producătorul de maşini electrice se numără printre automakerii care au decis să ofere mai mulţi bani angajaţilor în ultimele luni. La această listă se adaugă şi Toyota şi Hyundai, care au ales să fac acest pas în urma contractului istoric al United Auto Workers.

    Tesla se confruntă, de asemenea, cu presiuni din partea sindicatelor. Preşedintele UAW, Shawn Fain, a declarat că are Tesla în vizor, iar Bloomberg a relatat că angajaţii de la fabrica Tesla din Fremont sunt gata să îşi ceară drepturile prin intermediul United Auto Workers.

    Acest efort presupune mai multe provocări decât s-ar crede în mod normal, mai ales că Elon Musk şi-a exprimat dezacordul privind o astfel de acţiune, în timp ce tot mai mulţi angajaţi se gândesc de două ori înainte de a se îndrepta către sindicate pentru ajutor.

     


     

     

  • Povestea omului care a cunoscut şi sărăcia extremă după ce a ajuns să doarmă pe străzi, după care a reuşit să creeze un imperiu de sute de milioane de euro

    După ce, în adolescenţă, a ajuns să doarmă pe străzi, într-un cort, nimeni n-ar fi prevăzut că Mark Constantine va ajunge un antreprenor de succes şi multimilionar totodată. Care e povestea sa, desprinsă parcă din filme?

    Născut în 1952, în Marea Britanie, Mark Constantine a cunoscut ambele extreme: atât eşecul adânc, cât şi succesul fulminant. A crescut fără tată, la şcoală nu s-a descurcat prea bine şi a picat toate examenele, iar pe când era doar un adolescent a ajuns om al străzii, dormind pe străzi, într-un cort. Ulterior a primit şansa de a face ucenicie ca hairstylist, pentru doar 3 lire sterline pe săptămână.

    În timp ce lucra la salon, a cunoscut-o pe Liz Weir, iar cei doi au început să producă artizanal şi să vândă cosmetice naturale, devenind furnizori pentru The Body Shop, după ce Constantine reuşise să îi trezească fondatoarei acestuia, Anita Roddick, interesul trimiţându-i o serie de testere. Ulterior Roddick a cumpărat drepturile de producţie ale businessului pentru suma de 6 milioane de lire sterline, Constantine şi Weir semnând o clauză neconcurenţială, valabilă până în 1994. Mai târziu au pornit un nou business, Cosmetics-to-Go, însă în curând au dat faliment.

    Acest eşec nu i-a convins să abandoneze ideea antreprenoriatului, ba din contra. În 1995, au lansat, împreună cu alţi patru cofondatori, printre care şi soţia lui Mark Constantine, Mo, marca Lush. Cu un portofoliu de produse ce conţinea scruburi, şampon, săpunuri şi alte articole de îngrijire corporală fabricate din ingrediente naturale, compania s-a bucurat de succes încă de la început, şi în mai puţin de un deceniu cucerea piaţa din Statele Unite. De atunci s-a extins în peste 50 de ţări, inclusiv în Japonia şi Australia, şi în prezent deţine în jur de 1.000 de unităţi, funcţionând cu o echipă de peste 12.000 de angajaţi. Cartierul general a rămas cel iniţial, din Poole, Dorset, Marea Britanie.

    Cuplul Constantine, care are doi copii, deţine o avere estimată la 350 de milioane de lire sterline. În paralel cu businessul, una dintre marile pasiuni ale fondatorului este ornitologia. De altfel, într-un interviu acordat celor de la FT a declarat că, dacă nu ar fi ajuns antreprenor, i-ar fi plăcut să studieze bioacustica şi ar fi ajuns, probabil, să lucreze la Cornell, unde această ştiinţă a fost studiată intens.

     

     


     

     

  • Povestea omului care a construit în România o reţea de peste 500 de cafenele pornind de la un singur produs vândut cu 5 lei

    100 Cei mai admiraţi CEO din România – 22. Radu Savopol, Cofondator şi CEO, 5 to go

    Deşi la bază este designer de interior, fiind pasionat de arhitectură, numele lui Radu Savopol este legat de deschiderea primului lanţ românesc de cafenele axat pe conceptul de cafea la preţ fix, pe care l-a lansat, în 2015, alături de Lucian Bădilă şi care în prezent a ajuns unul dintre cei mai mari jucători din HoReCa, cu peste 500 de unităţi.

    El şi-a început călătoria antreprenorială la Sinaia, unde a deschis un pub inspirat de bunicul lui, poreclit Old Nick, care a devenit personaj central al poveştii afacerii sale, dând şi numele acestui prim business. Antreprenorul îşi bea prima cafea, la ibric, între 6 şi 7 dimineaţa, iar apoi bea o American Coffee jos, la parterul blocului. De altfel, primul blend de cafea pe care l-a lansat a fost acela la ibric, făcut după gustul său. El ne-a povestit că se simte foarte bine când numele 5 to go apare în preajma obiectivelor turistice, în prezent compania având, de exemplu, o cafenea deschisă la Bran, o alta la Sinaia, dar şi în Piaţa Sfatului din Braşov, printre altele.