BusinessMagazin

Blog

  • Despre soul si ochi albastri

    Revenirea in forta a anilor saizeci? Eu il consider vinovat pe Mark Ronson. Producatorul newyorkez a deschis stavilarul, asa ca nu mai ai cum sa tii pe loc valul care doreste sa reinvie anii saizeci.

    Totul a pornit de la LP-ul din 2007 „Version”, pentru care acesta a cooptat o serie de staruri (printre care Amy Winehouse si Lily Allen) care sa cante preluari pop in stilul sau retro. De aici s-a declansat o tendinta de revenire la tehnica de productie de tip „Wall of Sound” si aranjamente in stilul lui Phil Spector.

    De fapt, daca ai vrea sa fii cinic, ai putea sa spui ca Phil Spector plus tehnici de productie hip hop egal Mark Ronson. Oricum, mondenul din Manhattan a reusit sa aiba mare succes comercial, incurajand fetele de pe ambele maluri ale Atlanticului care tin sa fie in pas cu ultimele tendinte sa se imbrace precum manechinul simbol al anilor saizeci, Twiggy.

    Mai mult, in timp ce Amy Winehouse se indreapta cu pasi din ce in ce mai repezi spre propria-i distrugere, casele de discuri se dau peste cap sa o gaseasca pe „urmatoarea Amy”.

    Sound-ul distinctiv al lui Winehouse este si el plin de soul-ul anilor saizeci, drept pentru care nu ar trebui sa surprinda pe nimeni faptul ca unul dintre artistii promovati drept unii dintre cei mai tari din 2008 se intampla sa fie o cantareata ce exploateaza filonul de aur al pop-ului plin de soul din anii saizeci.

    „Duffy” este ultima dintr-o lunga serie de cantareti proveniti din Tara Galilor, dupa Tom Jones, Shirley Bassey, Charlotte Church etc. Desi unii spun ca trebuie sa fie ceva in apa din zona, fenomenul isi are mai degraba originea in puternica lor traditie corala.

    Vocea lui Duffy este chiar uimitoare. Duffy poate fi comparata, cel mai evident, cu Dusty Springfield. De altfel, pare chiar sa-i fure acesteia aspectul caracteristic, cu gene rimelate din belsug, coafura blonda imensa si repertoriul de „soul cu ochi albastri” (termen care desemneaza muzica soul cantata de albi, n.tr.).

    „Soul cu ochi albastri” este exact categoria in care se incadreaza LP-ul lui Duffy, asteptat cu nerabdare pe piata. Majoritatea pieselor de pe albumul intitulat „Rockferry” suna destul de familiar, gratie referirilor muzicale abile la trupe clasice cum ar fi The Supremes.

    Piesele variaza de la un Northern Soul cu ritmul bine marcat cu piciorul si pana la balade molatice. Compozitiile sunt impresionante, ceea ce nu e deloc surprinzator, caci Duffy are in spatele sau unele dintre cele mai mari nume din industrie.

    Punctul de cotitura in cariera lui Duffy a venit in momentul in care echipa de la Rough Trade Records, o casa de inregistrari foarte la moda, s-a angajat s-o impresarieze.

    Inainte de asta fusese, fapt destul de jenant, o concurenta in versiunea galeza a Pop Idol. Iesise pe locul al doilea. Gratie noilor sai impresari, Duffy a fost pusa in legatura cu fostul chitarist al trupei Suede – Bernard Butler – si prezentata altor compozitori ilustri, cum ar fi castigatorul Premiului Ivor Novello – Eg White. E corect sa spunem atunci ca prezentarea ei ca „Dusty a anului 2008” nu e intamplatoare.

    S-ar putea spune chiar ca e o personalitate fabricata – aspectul si sound-ul ei fiind foarte departe de single-ul pe care l-a lansat discret dupa momentul de glorie din cadrul Pop Idol. Mai mult, dupa fenomenul Winehouse, chestia asta cu „coafura blonda in forma de stup” e deja fortata.

    In ciuda tuturor sforilor trase din culise, debutul lui Duffy este extraordinar. „Serious”, cu sound-ul sau soul de secol douazeci pe ritmuri de hip hop, e exact genul de piesa care ar fi putut iesi din studioul lui Ronson, iar piesa de titlu, „Rockferry”, va va face sa va stoarceti creierul in urmatoarele trei saptamani incercand sa va dati seama ce piesa din anii saizeci imita.

    Productia este luxurianta si uimitoare, dar asa ceva era de asteptat, caci din trupa de acompaniament a cantaretei face parte Bernard Butler, dar si vechiul sau colaborator, David McAlmont. Si stii ca ai de-a face cu un castigator atunci cand e acompaniat de o voce incredibila ca McAlmont.

    In romaneste de Loredana Fratila-Cristescu

  • Cat costa sa citesti originalul

    “Suntem trei asociati indragostiti de carti. Ideea librariei a fost inspirata de fetita de 10 ani a unuia dintre noi, care invata la o scoala britanica si care s-a lovit de faptul ca nu gasea carti in limba engleza”, spune Vlad Niculescu, directorul general al librariei Anthony Frost, prima librarie din Capitala unde se vinde exclusiv carte in limba engleza.

    Niculescu si inca doi asociati, Dan Nicolaescu si Nicolae Ion, au deschis libraria in decembrie anul trecut. Partenerii straini i-au gasit la targul de carte de la Frankfurt, iar Niculescu spune ca editurile au fost foarte interesate sa patrunda pe piata din Romania.

    „Selectia de carti este foarte personala si fiecare dintre noi se ocupa de un anumit domeniu. In librarie se gasesc carti de arta, fotografie, fictiune, non-fictiune, stiinte exacte, filozofie, comics, calatorii… am incercat sa acoperim cam totul.” Una dintre cele mai noi colectii, de pilda, este 33 1/3 (care contine 150 de titluri) care trateaza cate un album muzical si felul in care acesta a influentat lumea intr-o anumita perioada.

    Clientii sunt si tineri, in special studenti, dar si profesorii lor – „oameni care si-au dorit dintotdeauna sa aiba acces usor la o carte in original”.

    Preturile cartilor pornesc de la 25 de lei si pot ajunge la cateva sute de lei in cazul albumelor de arta. Managerul spune ca investitia in librarie si in stocul de carti a fost de cateva zeci de mii de euro si estimeaza ca va fi recuperata in aproximativ un an. „Cei mai multi clienti ne trec pragul in weekend, iar sambata sunt momente in care nu poti arunca un ac.”

    Conceptul de librarie dedicata exclusiv cartii straine nu este nou, avand in vedere ca la inceputul anului 2002, in cadrul galeriilor comerciale din hotelul Marriott s-a deschis libraria Salingers. Insa din cauza scaderii traficului, dar si a modificarii structurii clientilor (in 2002, 70-80% dintre clienti erau turisti si expatriati, iar acum procentul a scazut la 30-40%), libraria a fost inchisa in octombrie 2006.

    Proprietarii brandului au preferat galeriile comerciale Feeria (unde in 30% din librarie exista carte straina) si aeroportul Otopeni. Si, judecand dupa rezultatele financiare, decizia a fost inspirata. „Cifra de afaceri in 2006 a depasit 200.000 de euro, cu trei puncte de vanzare, iar in 2007, cu un magazin mai putin, a fost peste 350.000 de euro”, spune Alexandra Mihai, director general la librariile Salingers.

    In aceste conditii, timpul care trece intre lansarea unei carti pe piata internationala si momentul in care ajunge in Romania s-a redus si de multe ori s-a intamplat ca lansarea sa aiba loc concomitent. De exemplu, anul trecut, lansarea in Romania a ultimului volum din seria Harry Potter, „Harry Potter and the Deathly Hallows”, a avut loc la Bucuresti in acelasi timp cu lansarea din Marea Britanie sau din Statele Unite.

    Iar cartea „Time Traveler’s Wife”, scrisa de Audrey Niffenegger si a carei ecranizare va fi lansata in acest an, a fost prezenta in Romania inca de la inceputul anului 2006, in conditiile in care la Londra a aparut la finalul lui 2005. „Cartea a avut foarte mare succes si la fiecare noua comanda o aducem”, spune directorul librariilor Salingers.

    Totusi, drumul pana la o piata de carte straina a fost destul de lung si anevoios, din moment ce primele aparitii de carte straina au fost la inceputul anilor 1990, cand librariile au adus pe rafturi albume de arta. „Pe fondul unei lipse acute a cartii de imagine in limba romana, cererea pentru albumele in limbi straine a dezvoltat o noua piata.

    "In timp, cererea a crescut, iar oferta s-a diversificat, in prezent existand un rulaj anual de aproximativ 10.000 de titluri”, spune Sebastian Anghel, director general al Noi Distributie, unul dintre cei mai vechi importatori de carte straina din Romania, care in prezent distribuie produsele a 300 de edituri internationale.

    Si librariile Carturesti au inceput prin a vinde aproape exclusiv albume de arta si arhitectura.

    „Importurile de carte straina au inceput in urma cu doi ani, cu o selectie de carti ilustrate, beletristica si carte pentru copii. Acum oferim si literatura contemporana in limba engleza – in curand si in limbile franceza si germana, carti de specialitate, carti pentru dezvoltarea personala si timp liber”, spune Monica Grigore, asistent PR la librariile Carturesti. Carturesti lucreaza cu grupuri editoriale precum Penguin, Harper Collins, Thames & Hudson, Phaidon, MacMillan sau Random House.

    „Oferta externa acopera toate ariile de interes, la un standard la care cartea romaneasca nu poate ajunge prea curand”, spune Grigore. Librariile Carturesti au aproximativ 20% din rafturi acoperite de carte straina, de la autori de fictiune (Salman Rushdie, Orhan Pamuk, Ian McEwan), SF si fantasy (Philip K Dick, Tolkien, J.K. Rowling) sau nonfictiune (Naomi Klein, Wally Ollins, Tom Peterson sau artistul graffiti Banksy).

    Despre valoarea pietei de carte straina, opiniile sunt impartite, desi mai toti estimeaza cresteri de pana la 30% anual. Sebastian Anghel de la Noi Distributie estimeaza valoarea pietei la 6-7 milioane de euro, reprezentantii librariilor Carturesti o situeaza undeva la 3 milioane de euro, iar Vlad Niculescu de la libraria Anthony Frost estimeaza 2 milioane de euro.

  • Romanul, cel mai infidel consumator

    De la un nou tip de iaurt cu aroma exotica si pana la noi formate de programe TV, noutatile intretin vitalitatea unei piete in cautare continua de experiente proaspete de consum.

    „In cercetarile de piata, cand testam produse, respondentii isi declara aproape unanim intentia de a incerca produse noi“, declara Mircea Kivu, sociolog, director general al Institutului de Marketing si Sondaje (IMAS).

    E greu de spus insa cat din declaratii se traduce in practica, mai ales daca ne aducem aminte ca exista cateva produse care nu au mers pe piata romaneasca.

    La acest capitol se inscriu, spune Kivu, aparatele de manufacturat tigarete din tutun cumparat vrac sau prafurile de sucuri Tang, care au functionat bine pe piete ca Polonia si Turcia, dar in Romania nu au prins deloc.

    Astfel de esecuri nu exclud insa fascinatia permanenta a consumatorilor pentru noutate, care face din Romania o piata relativ dificila pentru producatori si comercianti. Mai exact, daca e suficient numele unui brand celebru ca sa atraga consumatorul spre un produs, nu e suficient si ca sa pastreze fidelitatea fata de marca respectiva.

    In jur de 70% dintre consumatorii de bere, de pilda, nu sunt loiali unui singur brand, ci au un repertoriu de marci echivalente, afirma Mihai Barsan, grup brand manager la Ursus Breweries.

    „Restul de 30% sunt impartiti aproximativ egal intre cei loiali unei singure marci si cei care cumpara doar in functie de pret“, adauga Barsan. Interesul pentru noutate in dauna fidelitatii fata de brand defineste specificul national in materie de consum, apreciaza Alecsandra Fulga, client service manager la compania de cercetare de piata Synovate.

    Iar exigentele devin tot mai mari: „Consumatorul e din ce in ce mai educat, are din ce in ce mai multa informatie, iar multe lucruri nu mai sunt pentru el doar la nivel de aspiratie“.

    Din acest punct de vedere, a alege un produs de marca va coincide de multe ori cu satisfacerea apetitului pentru noutate, iar stirile de genul „Brandul X va ajunge si pe piata romaneasca“ au impact tocmai la genul de consumator pretentios, atent la calitate.

    „Majoritatea marcilor nu au traditie, sunt relativ noi pe piata romaneasca. Si aceasta, implicit, duce la nevoia de a incerca permanent altceva“, spune Kivu. Mai departe insa, aviditatea clientilor fata de noutate tine de concurenta cresca nda de pe piata, care sileste brandurile si producatorii sa vina periodic cu oferte noi. Indiferent de domeniu, piata se satureaza daca nu i se ofera permanent noutati, fie ca e vorba de un produs bancar mai atractiv sau de perle de albire in compozit ia unui detergent.

    Conform unui studiu Synovate realizat la cererea BUSINESS Magazin, doar 2,5% dintre consumatori aleg sa cumpere un produs de marca fiindca el apartine unui brand renumit si tot 2,5% fiindca produsul respectiv e durabil in timp. In schimb, 81% dintre consumatorii chestionati iau decizia de a cumpara un produs de marca fiindca ii ofera calitate buna sau cea mai buna calitate posibila pe piata.

    „Exista o mare deschidere a consumatorului roman fata de servicii inovatoare si sofisticate“, comenteaza Liliana Solomon, CEO al furnizorului de telefonie mobila Vodafone Romania. Chiar daca au avut un decalaj tehnologic de cateva decenii, „romanii au ars etapele dezvoltarii, fiind acum, cel putin in ceea ce priveste comunicatiile mobile, la un nivel comparabil cu cel din tarile occidentale“, considera Liliana Solomon.

    Asemeni unui copil lasat liber intr-un magazin cu jucarii, clientul roman iubitor de tehnologie e permanent in contact cu ultimele noutati. „Avem clienti care ne intreaba despre produse cu cateva luni inainte de a aparea pe piata“, declara Madalin Durca, director de marketing al magazinului online de produse electronice PCFun.ro.
    Avand in vedere viteza cu care se schimba tehnologia si modelele in segmentul IT, un magazin specializat este practic obligat sa tina pasul, avand in vedere sofisticarea tot mai mare a cererii.

  • Ogilvy comunica pentru Sonae Sierra

    Intrat pe piata locala in luna mai a anului trecut, Sonae Sierra isi propune ca in urmatorii ani sa obtina o pozitie de lider pe piata operatorilor de centre comerciale din Romania.

    La nivel interntional, Sonae Sierra detine 47 de centre comerciale in Portugalia, Brazilia, Italia, Germania, Grecia si Romania,.

    Pe piata locala Sonae Sierra detine mall-ul River Plaza din Ramnicu Valcea si are in lucru doua centre comerciale in Ploiesti si Craiova.

    Constructia centrului Ploiesti va incepe in acest an si va avea o suprafata totala inchiriabila de aproximativ 64.000 metri patrati.

    Ogilvy Public Relations Worldwide/Bucuresti s-a lansat pe piata locala in 1999 si face parte din reteaua Ogilvy Public Relations Worldwide care apartine grupului WPP.

    Agentia ofera servicii specializate de corporate communication si consumer marketing, iar din portofoliul sau fac parte Petrom, ING Bank Romania, LG Electronics, RTPR, Colgate-Palmolive, Diageo, Hilti, Friesland, Canah, WWF.

  • Flamingo vrea 210 mil. euro in 2008

    Totodata, compania urmareste sa obtina in acest an un profit net de 2,6 milioane de euro, de cinci ori mai mult decat valoarea atinsa anul trecut.

    Ca parte a strategiei pentru acest an, Flamingo va deschide zece noi magazine Flanco World, ajungand astfel la o suprafata totala de vanzare de aproximativ 70.000 de metri patrati, comparativ cu anul trecut, cand suprafata celor 124 de magazine Flamingo, Flanco si Flanco World a fost de aproape 54.000 de metri patrati.

    Valoarea investitiilor in magazinele ce urmeaza a fi deschise anul acesta se ridica la aproximativ 8 milioane de euro, suma la care se mai adauga si costurile legate de stocuri, echivalente investitiei in magazine.

    De asemenea, retailerul are in plan sa lanseze un nou concept de magazine cu suprafete de 500-600 de metri patrati, specializate pe zona de divertisment si IT, care vor fi operate sub brandul Flamingo Computers.

    Iar odata cu noul format de magazine, compania va relansa si platforma de comert online eFlamingo.ro, care va insemna 20% din cifra de afaceri in 2010, potrivit directorului executiv Jiri Rizek, "mai ales ca vom vinde online atat consumatorilor finali, cat si clientilor de business".

  • Cel mai tanar investitor de 2,5 mld. €

    Identitatea „de santier“ a tanarului Flusberg este data de o casca de constructor pe care scrie pur si simplu „chief David“.

    La doar 32 de ani, „chief“ David Flusberg este probabil cel mai tanar sef al unei mari companii de dezvoltare imobiliara din Romania.

    Cu toate ca Adama Holding Public Ltd., compania pe care a fondat-o si o conduce, este cel mai mare dezvoltator rezidential de pe piata dupa numarul de apartamente aflate in constructie si in planificare, Flusberg nu este insa la fel de cunoscut precum alti dezvoltatori imobiliari ce pot fi asociati unui proiect de referinta, cum este cazul lui Stefano Albarosa, CEO al Cefin Holding, care construieste cea mai inalta cladire din Romania, sau al lui Gabriel Popoviciu, proprietarul proiectului Baneasa.

    O alta diferenta intre David Flusberg si alti oameni de afaceri cu investitii semnificative in domeniul imobiliar este aceea ca presedintele Adama a devenit in timp actionar minoritar in compania pe care a infiintat-o impreuna cu doi prieteni in urma cu aproape patru ani.

    „Am venit aici si chiar am inceput din nimic, a fost ca un start-up“, spune Flusberg, care a cedat din actiuni, ca si partenerii sai, in schimbul obtinerii de fonduri pentru proiectele imobiliare ale companiei, care depasesc acum un miliard de euro, alte 1,5 miliarde fiind implicate in proiectele pe termen mediu.

    Desi Adama este cunoscuta astazi ca dezvoltator imobiliar, compania a avut initial ca obiect de activitate managementul proiectelor dezvoltate de alti investitori.

    „Am reusit sa adunam niste investitori, din SUA si din Israel, ei cumparau terenul, iar noi aveam un contract de management al proiectului pentru un comision si la final aveam si o cota din profitul obtinut. Acesta era modelul“, explica Flusberg, din biroul sau situat la ultimul etaj al cladirii de birouri Evo Center 1, unul din primele proiecte ale companiei pe piata romaneasca.

    Omul de afaceri american de origine israeliana sustine ca acesta a fost singurul model de business posibil la acea vreme, deoarece nu dispunea de fondurile necesare pentru proiectele imobiliare.

    Absolvent al Universitatii Harvard, licentiat in economie, Flusberg era acum patru ani consultant in cadrul grupului Boston Consulting Group, lucrand la New York pentru proiecte diverse, de la imobiliare la industria farmaceutica si bunuri de larg consum.

    „Acolo analizam afacerile altora si le spuneam cum sa faca mai multi bani, iar la finalul zilei imi luam salariul si eventual un bonus la final de an“.

    Oportunitatea a venit odata cu un telefon din partea unui fost coleg de liceu, Dvir Cohen-Hosen, care se afla de cateva luni, impreuna cu tatal sau – Isaac, in Romania, unde cumparasera cateva apartamente pentru a le revinde ulterior cu profit.

    „Nu stiam nimic despre Romania, dar oamenii astia doi imi sunt buni prieteni si am incredere in ei. Mi-am urmarit instinctul si am venit si eu aici.“

    Si-a inaintat astfel demisia din cadrul grupului american de consultanta si li s-a alaturat celor doi prieteni pentru o vacanta, timp in care au vizitat mai multe zone din tara pentru a testa potentialul pietei.

    Cei trei au fondat dupa cateva sapta mani compania Adama, Flusberg mentionand ca din acel moment nu au mai fost cumparate apartamente de bloc pentru a fi revandute la preturi mai mari, trecandu-se practic la etapa de management imobiliar.

  • Speculatorii trag in sus piata de capital

    Cotatiile au incheiat sedinta in crestere astazi, marti, dar pe lichiditate foarte scazuta. Corectia pozitiva temporara nu a fost o surpriza pentru brokeri, care se asteptau la revenire dupa ce americanii au incheiat aproape de zero aseara iar europenii erau in crestere la inceputul zilei.

    Sustinere a venit si din partea datelor macroeconomice de anul trecut, cu rezultate in cresterea economica si a deficitului bugetar peste asteptari, impulsionand leul sa se aprecieze fata de euro si cotatiile sa urce fata de ieri.

    Indicele BET a incheiat ziua cu o apreciere de 1,4%, ajungand pana la 7.347 puncte, dupa ce inregistrase cresteri de peste 2,5 procente pe parcursul sedintei. BET-C a terminat cu plus 1,2%, pana la 5.145 puncte, iar BET-FI cu 1,5% mai mult decat ieri, cotatia de inchidere fiind de 59.592 puncte.

    Lichiditatea s-a mentinut extrem de scazuta, semn ca vanzatorii nu au lasat din pret, iar cumparatorii asteapta o confirmare a revenirii. Valoarea totala a tranzactiilor efectuate a fost de 5,9 milioane euro, cu 4,8 milioane euro aferente operatiunilor de pe piata principala. Moneda nationala s-a apreciat fata de euro cu 2,88 bani, cursul oficial anuntat de BNR fiind de 3,7329 lei/euro.

  • Henkel va deschide o noua fabrica in Romania cel tarziu in 2009

    "Investitia in noua unitate de productie va fi similara cu cea realizata in fabrica de la Campia Turzii, deci aproximativ 10 milioane de euro", a precizat Andrei Dumitrescu, directorul de marketing si vanzari al diviziei de adezivi a Henkel Romania.

    Potrivit reprezentantilor companiei, noua fabrica va fi pozitionata in zona de nord-est a tarii, venind astfel in completarea celor doua unitati de productie deja existente, pozitionate in apropierea Bucurestiului si la Campia Turzii.

    Cifra de afaceri a diviziei de adezivi din cadrul Henkel Romania a crescut anul trecut cu 48%, la peste 70 de milioane de euro, avand in vedere ca divizia de adezivi aduce peste jumatate din veniturile Henkel pe plan local. Grupul austriac a inregistrat anul trecut in Romania o cifra de afaceri de 140 de milioane de euro, in crestere cu peste 36% comparativ cu anul precedent.

    Oficialii companiei au mai declarat ca exista sanse ca noua unitate de productie sa fie deschisa pana la finalul acestui an, totul depinzand de achizitionarea terenului. "Constructia unitatii de la Campia Turzii a durat sase luni, o perioada record in cadrul grupului, deci este posibil ca noua fabrica sa fie operationala chiar din acest an", a mai pecizat Andrei Dumitrescu.

    Henkel a inaugurat anul trecut o noua unitate de productie la Campia Turzii, in urma unei investitii de 10 milioane de euro, aceasta avand o capacitate de productie de 200.000 de tone de adezivi pe an. Reprezentantii companiei au mai precizat ca vor mai investi in acest an si 1,5 mil. euro in marirea capacitatii de productie a fabricii de la Campia Turzii, aceasta urmand sa fie similara cu cea a fabricii din Bucuresti – de 250.000 de tone pe an.

    "Ne dorim o crestere a cotelor de piata pentru anul 2008. Cererea este foarte mare iar unitatile de productie vor lucra la capacitate maxima pentru satisfacerea nevoilor clientilor nostri. De asemenea, ne propunem lansarea unor produse noi pe piata care sa acopere operatiuni cat mai diverse", a mai precizat Andrei Dumitrescu.

    Compania a inaugurat anul trecut si primele showroom-uri Ceresit, investitia pentru fiecare unitate fiind de 100.000 de euro. Oficialii companiei au declarat anterior pentru BUSINESS Magazin ca intentioneaza sa extinda acest concept si in alte tari din regiune. Mai multe amanunte puteti citi aici.

  • Parteneriat pe segmentul publicitate online

    In urma parteneriatului se vor folosi formate de publicitate contextuala (targetarea doar a utilizatorilor interesati de anumite produse si servicii), considerate mai eficiente din punct de vedere al impactului si al costurilor implicate.

    Astfel, detinatorii de site-uri vor putea genera venituri mai mari prin intermediul unui format de advertising mai putin agresiv, dar care selecteaza mult mai bine publicul tinta si i se adreseaza intr-un mod personalizat.

    De asemenea, companiile mici , advertiserii corporate si agentiile media vor avea posibilitatea sa atinga aproape 4,5 milioane de utilizatori de internet prin intermediul retelelor ARBO Context sau Etarget.

    Cei doi parteneri estimeaza ca pana la sfarsitul lui 2012 piata locala de advertising online va fi de aproximativ 110 milioane de euro, din care 20% vor fi generati de advertising-ul contextual. In acest moment publicitatea contextuaa este cel mai dinamic segment al pietei de advertising online evaluate la aproximativ la 11,5 miliarde euro in Europa.

    “Suntem increzatori ca in cativa ani parteneriatul dintre ARBO Context si Etarget se va extinde la o intreaga retea de parteneri ce va acoperi un procent de 40-50% din piata.”, a declarat Calin Rotarus.

    Arbo Context este un sistem de publicitate lansat de ARBOmedia, parte a ARBOgroup. Alaturi de Arbomedia, in grupul Arbo mai sunt si ARBOinteractive, European Media Investment, ARBOvision si ARBOevents.

    ARBOmedia Romania gestioneaza in prezent spatiul publicitar a peste 200 de vehicule media.

    Link-urile de reclama PPC ETARGET sunt anunturi text scurte care cu ajutorul sistemului ETARGET sunt afisate pe portalurile partenere. Alaturi de reclama traditionala de tip banner, reprezinta cea mai utilizata forma de advertising online. Spre deosebire de reclama de tip banner, clientul nu plateste pentru afisarea anuntului, ci doar pentru clientul potential, in momentul in care acesta da click pe link si viziteaza pagina web a acestuia.

  • Noua hyperclinica MedLife, plus de 7% la venituri

    "Am decis sa deschidem o noua hyperclinica in Bucuresti datorita nivelului crescut al solicitarilor clientilor nostri din Capitala", a spus Mihail Marcu, presedintele MedLife. Potrivit acestuia, in 2007 compania a inregistrat o crestere cu peste 70% a numarului de pacienti platitori, in timp ce numarul abonatilor s-a dublat.

    "Luand in considerare trendul ascendent al solicitarilor din prima luna de functionare a Hyperclinicii MedLife Unirii, putem prognoza ca investitia facuta va fi recuperata in prima parte a acestui an", a adaugat Mihail Marcu.

    Hyperclinica MedLife Unirii are 100 de angajati, dintre care 50 de medici si asistente medicale au fost recrutati special pentru aceasta.

    MedLife estimeaza ca, in 2008, noua unitate va aduce companiei o cifra de afaceri suplimentara de 1,5 milioane euro, adica o contributie de circa 7% din valoarea cifrei de afaceri totala estimata pentru acest an.

    Pentru anul 2008, MedLife mizeaza pe o cifra de afaceri totala in valoare de peste 21 milioane de euro, in crestere cu circa 70% fata de anul trecut.

    In 2007, MedLife a obtinut o cifra de afaceri de 12,7 milioane euro, cu 67% mai mult decat in 2006.

    MedLife are 130.000 de abonati din peste 1.300 de companii, iar pe segmentul clientilor platitori per serviciu, MedLife a inregistrat o crestere de 72% in 2007 fata de anul anterior. Compania are o doua hyperclinici in Bucuresti, un spital privat – Memorial Life Hospital, inaugurat anul trecut -, aproape 20 de clinici in marile orase din tara si o retea de 120 de clinici partenere.

    Incepand din octombrie 2006, IFC (divizia de investitii a Bancii Mondiale) este actionar al MedLife cu o pondere de 20%. Ceilalti actionari ai companiei sunt medicul pediatru Mihaela Gabriela Cristescu si cei doi fii ai sai, Mihail Marcu (care este director general al firmei) si Nicolae Marcu.

    Pe piata serviciilor private, estimata la 300-400 de milioane de euro, MedLife concureaza cu companii precum Medicover, Centrul Medical Unirea (CMU), Romar, Medcenter, Sanador etc.