BusinessMagazin

Blog

  • Cum a reinviat businessul de distributie de medicamente Tamisa Trading dupa patru ani de pierderi

    Dupa patru ani consecutivi de pierderi, anul trecut Tamisa a
    obtinut un profit de aproximativ 240.000 lei, recuperand din
    pierderile anului precedent, 2009.

    Oficialii companiei spun ca acesta este doar inceputul, dar si
    ca toate resursele financiare disponibile vor fi reinvestite
    intr-un proiect nou. “Suntem inca un jucator destul de mic, dar
    aceasta nu inseamna ca trebuie neaparat sa ducem trena celor mari
    si nu putem avea propriile initiative. Pregatim o surpriza placuta
    pentru piata, pentru consumatorii romani”, spune administratorul
    Tamisa Trading, Dan Boboescu, care este si unul din actionarii
    firmei.

    In 2010 cifra de afaceri a companiei a crescut cu 18% fata de
    aproape 32 de milioane de lei in anul 2009.

    Mai mult, intr-un an de criza grea Tamisa a creat peste 100 de
    noi locuri de munca fata de o medie de circa 40 de angajati in
    2009.

    Schimbarea actionariatului a fost astfel de bun augur pentru
    Tamisa. Compania care a inventat distributia moderna de medicamente
    in Romania, cu o prezenta neintrerupta de 20 de ani pe piata, a
    fost preluata integral anul trecut de catre Angela Atanasiu si Dan
    Boboescu de la un alt distribuitor de medicamente, Montero.

  • Grecia este aproape de un nou imprumut extern, de 60 mld. euro

    Grecia, cu o datorie publica de circa 143% din PIB (328,5
    miliarde euro) la sfarsitul anului trecut, se confrunta cu costuri
    de imprumut prohibitive si nu va reusi sa revina pe pietele
    financiare anul viitor, asa cum prevede acordul incheiat cu un an
    in urma cu institutiile financiare internationale pentru un
    imprumut de urgenta de 110 miliarde euro. Astfel, tara va avea
    nevoie de un “plan B” pentru a acoperi datoriile ajunse la
    maturitate in 2012. Oficialitatile de la Atena au dezmintit marti
    zvonurile ca negociaza un nou acord de finantare externa, de 60
    miliarde euro , cu UE si FMI. Costurile de imprumut ale statului
    elen au facut un nou salt, din cauza temerilor ca guvernul ar putea
    fi nevoti sa restructureze datoria fara o noua runda de sprijin de
    la UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Inscrierile la cursul gratuit de reporter continua pana la 30 mai

    Cursul se adreseaza somerilor de lunga durata si persoanelor
    aflate in cautarea unui loc de munca. Participantii vor putea
    dobandi competentele necesare in meseria de reporter si, ca atare,
    vor avea sanse mai mari de a-si gasi un loc de munca. Totodata,
    participantii vor fi consiliati si vor afla tot ce trebuie sa stie
    pentru a incepe o activitate independenta in domeniul media. Cursul
    cu durata de sase zile este autorizat de Consiliul National de
    Ocupare si Formare Profesionala (CNFPA), institutie in subordinea
    Ministerului Muncii, se adreseaza persoanelor din Regiunea
    Bucuresti- Ilfov si ofera sansa obtinerii unei calificari in
    meseria de reporter. Cursantii care vor absolvi examenul sustinut
    in fata comisiei CNFPA vor primi un certificat recunoscut pe plan
    international, in baza caruia vor putea solicita angajarea media
    sau in orice alt domeniu. Cei care nu vor trece examenul in fata
    comisiei vor primi, de asemenea, o dovada a participarii lor la
    formarea profesionala.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dacia pregateste super-Dusterul de 150 CP. Doua au fost deja exportate

    Acesta este cel mai puternic model produs in istoria Dacia si
    totodata este echipat cu cel mai mare motor din istoria companiei
    din Mioveni.
    Cele doua modele au fost exportate in luna februarie si reprezinta
    cel mai probabil doua modele de test.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Masurile analizate de UE pentru combaterea imigratiei ilegale

    Comisia Europeana sugereaza instaurarea unui mecanism care sa
    permita a se stabili, la nivel european, care state pot reintroduce
    exceptional controale la frontierele interne, chiar daca sunt
    membre Schengen. Mecanismul va fi utilizat ca “ultima solutie, in
    situatii critice, pana la adoptarea unor noi masuri”. De asemenea,
    Bruxellesul prevede crearea unui sistem european de politie de
    frontiera si sporirea capacitatii operationale a Frontex.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproximativ o treime din angajatii vamali urmeaza a fi disponibilizati – proiect al ANV

    Numarul maxim de posturi pentru Autoritatea Nationale a Vamilor
    si unitatile subordonate acesteia este de 3.159, inclusiv postul de
    demnitar, conform modificarilor aduse printr-un proiect privind
    modificarea si completarea Hotararii Guvernului 110/2009 privind
    organizarea si functionarea Autoritatii Nationale a Vamilor.
    Incadrarea in numarul maxim de posturi si in structura
    organizatorica se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei
    Nationale de Administrare Fiscala, la propunerea vicepresedintelui
    ANAF care conduce Autoritatea Nationala a Vamilor, in termen de 45
    de zile de la data intrarii in vigoare noilor prevederi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiectul scrisorii de intentie FMI: Oltchim va fi lichidata daca privatizarea esueaza in acest an

    Documentul, datat in urma cu o saptamana, include un calendar cu
    termene extrem de scurte pentru privatizarea combinatului chimic,
    dar si varianta trecerii companiei in lichidare in cazul unui
    “insucces” in acest an al procesului de privatizare. Proiectul
    scrisorii de intentie releva intentia Guvernului de a vinde pana la
    sfarsitul acestui an pachetul de actiuni Oltchim ramas in
    proprietatea statului si de a identifica in urmatoarele luni o
    solutie pentru datoriile combinatului. Este prevazuta astfel
    angajarea pana la sfarsitul lunii iunie a unui consultant juridic
    pentru privatizarea companiei, a unei banci de investitii pentru
    privatizare pana la sfarsitul lunii septembrie, precum si
    finalizarea procedurilor de licitatie pana la sfarsitul acestui
    an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De-a uliii si porumbeii sau ce logica e in evolutia inflatiei

    “Nu suntem <porumbei>, suntem <ulii> in continuare”,
    ii replica saptamana trecuta guvernatorul Mugur Isarescu unui
    analist nenumit din mediul bancar, care dupa ce BNR a pastrat
    dobanda la 6,25%, implinind astfel anul de cand n-a mai
    modificat-o. Analistul, Nicolaie Alexandru Chidesciuc de la ING,
    considera abordarea BNR drept “dovish” (de la “dove” = porumbel; in
    cazul unei banci centrale, o conduita “dovish” inseamna retinerea
    de la lupta cu inflatia prin inasprirea politicii monetare).
    “Probabil ca banca centrala va rezista anul acesta sa nu majoreze
    dobanda, dar va incepe s-o faca la anul, cand inflatia va fi
    probabil mai mare decat cea estimata”, apreciase analistul ING. Cum
    inflatia chiar a fost pana acum mai mare decat estimarile – in
    martie, rata anuala a ajuns la 8,01%, in aprilie la 8,34%, iar BNR
    a modificat prognoza pentru finele anului de la 3,6% la 5,1%, ceea
    ce inseamna o depasire cu 1,1% a intervalului de tinta a inflatiei
    – concluzia trasa de multi comentatori e ca insistenta de a mentine
    o tinta centrala nu-si mai are rostul.

    Pe de o parte, trebuie zis ca inflatia anuala a ajuns atat de
    mare fiindca se raporteaza la o epoca in care TVA era de 19% si la
    o perioada din 2010 cu inflatie lunara redusa, stiind ca in
    calculul inflatiei anuale, o baza de calcul mai mica (ratele lunare
    din ultimele 12 luni) umfla cifra finala. Asa se explica sirul de
    date aparent fara noima: in ianuarie si februarie, desi preturile
    au crescut la fel, cu 0,77%, rezultatul anualizat era diferit
    (6,99% in ianuarie – ingloband deci si recordul lunar de 1,68%
    atins in ianuarie 2010-, respectiv 7,6% in februarie), iar in
    martie, o inflatie lunara de 0,6%, deci mai mica decat in lunile
    precedente, s-a corelat cu o inflatie anuala de 8,01%. De aceea
    spune acum Isarescu ca “daca prevedem cresteri ale inflatiei, nu
    inseamna ca prevedem si cresteri mai mari ale preturilor in lunile
    respective”. Si tot de aceea Cristian Popa, viceguvernatorul BNR,
    apreciaza ca disparitia din calcule a efectului majorarii TVA,
    incepand din iulie, ar urma sa taie ea singura circa 3 procente din
    rata anuala de inflatie.

    Tinta de inflatie vine insa obligatoriu la pachet si cu o
    calculare a “intervalului de incertitudine” in functie de cateva
    criterii de risc cu impact masurabil, de la variatiile de productie
    agricola si politica de preturi administrate la preturile
    internationale ale materiilor prime. In raportul BNR asupra
    inflatiei din august 2010, cand majorarea TVA schimbase brusc
    datele problemei, prognoza de inflatie pentru sfarsitul anului 2010
    fusese ridicata de la 3,7% la 7,8%, iar limita de sus a
    intervalului de incertitudine se apropia deja de 9% pentru
    decembrie 2010 si era usor peste 8% la sfarsitul lui iunie 2011 –
    maximul anului. Aceasta nu inseamna ca ar trebui sa ne uitam
    de-acum numai la limita de sus a intervalului de incertitudine din
    graficele BNR ca sa aflam cat va fi inflatia (cel mai apropiat
    contraexemplu e incheierea anului 2010 la o inflatie cu aproape 1%
    sub respectiva limita), ci ca ea e relevanta pentru importanta
    riscurilor in toata povestea tintirii inflatiei.

    In raportul asupra inflatiei prezentat de Mugur Isarescu
    saptamana trecuta, limita de sus a intervalului de incertitudine
    depaseste usor 9% la sfarsitul lui iunie. Viceguvernatorul BNR
    spune ca in realitate cifra va fi undeva sub 9%, iar analistii de
    la ING si Raiffeisen, zgarciti cu optimismul cand e vorba de
    prognoze de inflatie, se asteapta ca in iunie sa avem 8,6%,
    respectiv 8,5%. Zecimalele nu sunt lipsite de interes, intrucat
    depasirea unei inflatii anuale de 8,8% la sfarsitul lui iunie ar
    atrage, conform acordului cu FMI, consultari ale Fondului cu
    autoritatile pe tema politicii monetare. Acesta e si sensul
    remarcii lui Jeffrey Franks, reprezentantul FMI, ca in urmatoarele
    cateva luni, banca centrala ar putea avea nevoie sa-si adapteze
    politica monetara (remarca tradusa imediat de analisti intr-o
    anticipare a unei cresteri de dobanda).

    Ce se intampla insa din iulie incolo? Dincolo de disparitia din
    calcul a diferentelor de TVA, devine posibila o ieftinire macar
    temporara a materiilor prime – petrol, metale, produse agricole –
    pe pietele externe, luata in calcul in prezent de analistii straini
    dupa epuizarea bulelor speculative care in ultimele luni au umflat
    pretul materiilor prime si au adus bani fierbinti si inflatie pe
    pietele din Asia si America Latina. Fluxurile de capital migrator,
    pe care le cunoastem din experienta anilor 2005-2007 macar prin
    prisma recordului de apreciere a leului fata de euro din 2007 si a
    fluctuatiilor ulterioare, au reinceput acum sa vizeze economiile
    din Est, pe care analistii le recomanda investitorilor, pentru ca
    au iesit mai sanatoase fiscal din criza decat cele din zona euro si
    au perspective bune de crestere. A aparut astfel si aici riscul
    unor intrari si iesiri bruste de fonduri. “De multi ani n-am mai
    vazut atatea rapoarte pozitive despre Romania. Ele sunt pentru
    politica monetara a BNR o potentiala complicatie, pentru ca e greu
    de gasit dozajul corect al reactiei”, spune guvernatorul Mugur
    Isarescu.

    Analistii Erste remarca faptul ca pentru bancile centrale din
    tarile din Est, combinatia dintre cererea slaba de consum,
    deficitele in scadere si inflatia cu cauze exclusiv externe face ca
    “in lupta cu inflatia, aprecierea monedelor nationale sa fie mai
    tentanta decat majorarea dobanzilor”, dar atata vreme cat motorul
    cresterii pentru tarile din Est ramane deocamdata exportul,
    “toleranta bancilor centrale la aprecierea monedelor ramane
    limitata”. Nu altfel e si in cazul Romaniei. “Fluxurile de capital
    ne pot ajuta pe termen scurt in lupta cu inflatia”, afirma
    guvernatorul Isarescu, prin faptul ca sustin aprecierea leului,
    “dar vrem ca inflatia sa vina in jos sustenabil, nu sa fie afectate
    productia industriala si exporturile si sa se deterioreze
    echilibrele. O apreciere excesiva a leului nu e sustenabila”.

    Pentru finele anului, BNR estimeaza o inflatie de 5,1%, mai mare
    decat cea prognozata de FMI (4%) si apropiata de estimarile
    analistilor bancari, cu cateva exceptii (BCR – 5,2%, Volksbank –
    5%, Citibank – 5%, UniCredit – 4,7%, ING – 6%, Raiffeisen – 5,3%).
    Toate aceste cifre vin insa la pachet cu aceleasi riscuri mai sus
    mentionate, dar si cu unul de ordin intern care nici n-a putut fi
    cuantificat pana acum, pentru ca nu s-a batut in cuie calendarul de
    liberalizare a preturilor administrate cu cel mai mare impact in
    economie.

    “Vedem presiuni inflationiste semnificative in contextul
    potentialelor majorari de preturi administrate la energie si
    transport, la solicitarea FMI si a UE”, afirma Eugen Sinca, analist
    BCR. Melania Hancila, economistul-sef al Volksbank, se teme de
    “riscurile unor majorari mai mari decat se astepta a tarifelor la
    gaze si energie, dupa cererea Comisiei Europene ca Romania sa
    elimine controlul administrativ al preturilor”. Iar ca peisajul sa
    fie complet, BNR introduce in “incertitudinea” ei inca un risc, pe
    care il considera mai mare decat toate: ca autoritatile sa inceapa
    sa arunce cu bani in anul preelectoral si la anul, distrugand
    astfel roadele propriilor lor politici de strangere a curelei.

  • Deutsche Bank: Pretul aurului poate urca cu 30%, la 2.000 de dolari/uncie, pana in 2012

    “Anticipez cresterea cotatiei aurului, in pofida nivelului
    actual. Poate atinge 2.000 de dolari uncia in urmatoarele opt
    luni”, a delcarat Hal Lehr, director general pentru tranzactii cu
    marfuri la Deutsche Bank. Investitori precum George Soros si John
    Paulson au investit in aur, pentru a profita de cresterea pretului
    din ultimul an, determinata de criza datoriilor suverane din
    Europa, problemele economice din Statele Unite si tulburarile
    sociale din Orientul Mijlociu. Cotatia aurului a scazut cu 1,6% pe
    4 mai, dupa ce Wall Street Journal a relatat ca Soros Fund
    Management a vandut active de aur.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce fac fondurile de pensii cu banii participantilor

    Despre sistemul de pensii private se poate spune aproape orice,
    numai ca a fost sustinut de autoritati, nu. Cu toate acestea,
    rezultatele pe care fondurile de pensii le-au inregistrat in
    ultimii doi ani au fost peste asteptari, iar profitul de 106
    milioane de euro, aferent anului 2010, spune multe despre
    performantele si solvabilitatea unui sistem care numara peste cinci
    milioane de participanti si care administreaza active de peste un
    miliard de euro. Vorbim despre noua fonduri de pensii private
    obligatorii, care isi impart aceste castiguri. ING este fondul cu
    cel mai mare profit net – aproape 40 de milioane de euro, urmat de
    AZT Viitorul Tau (Allianz-Tiriac), cu circa 23 de milioane de euro
    si Generali Aripi, cu un profit mai mic, de aproximativ opt
    milioane de euro. Aceeasi ierarhie a fost respectata si in 2009 pe
    segmentul pensiilor private obligatorii, in cazul Pilonului III,
    cel al pensiilor facultative, doar liderul ramanand acelasi,
    respectiv ING.

    Chiar daca mult mai mic, de profit au avut parte si fondurile de
    pensii private facultative, care anul trecut au avut un profit
    cumulat de aproape sase milioane de euro, in crestere fata de 2009.
    Lui ING i-au urmat BCR Prudent si AZT Moderato, cu marje
    incomparabil mai mici decat in cazul Pilonului II de Pensii. Este
    explicabil, avand in vedere ca vorbim despre un numar mult mai mic
    de participanti – 230.000 si ca pensiile facultative sunt mai
    degraba un beneficiu extrasalarial oferit de companii angajatilor
    decat un instrument de protectie financiara folosit individual, din
    proprie initiativa.

    Randamentele fondurilor vin de pe urma unui portofoliu
    investitional prudent, in care titlurile de stat reprezinta 67,1%
    din totalul investitiilor. Actiunile listate, obligatiunile
    corporative si conturile bancare reprezinta celelalte trei directii
    importante in viziunea directorilor de investitii ale fondurilor de
    pensii private obligatorii, potrivit Asociatiei pentru Pensiile
    Administrate Privat din Romania (APAPR). Mai exact, potrivit
    datelor Ziarului Financiar, fondurile de pensii private au investit
    circa 30 de milioane de euro in actiuni straine, precum cele
    listate de BMW, Daimler sau Louis Vuitton si in jur de 70 de
    milioane de euro in obligatiuni corporatiste, precum cele emise de
    bancile britanice Royal Bank of Scotland, Lloyds sau de Bank of
    Ireland. In ceea ce priveste plasamentele pe Bursa de la Bucuresti,
    cele mai mari investitii s-au facut in actiunile celor cinci
    SIF-uri, Petrom si BRD. Exista si fonduri care investesc
    contributiile participantilor doar in actiuni romanesti. Fondul
    Pensia Viva, administrat de Aviva, fondul BRD si fondul Vital,
    administrat de Aegon, si-au construit un portofoliu de investitii
    in actiuni listate pe Bursa de la Bucuresti.

    O structura similara are si portofoliul investitional de pe
    Pilonul III, cu exceptia faptului ca actiunile listate au o pondere
    mai mare din total – 17,6%, fata de 14,9%, valoarea aferenta
    portofoliilor din Pilonul II.Dincolo de vestile bune privind
    rentabilitatea anului 2010, fondurile de pensii private obligatorii
    se confrunta si cu probleme. Una dintre cele mai importante este ca
    inca sunt destul de multi salariati care nu au bani in conturi.
    Peste 275.000 de salariati nu au niciun ban in conturile lor de
    pensie privata, deoarece angajatorii nu le-au virat nicio
    contributie de la data lansarii acestui sistem, in luna mai 2008,
    pana in prezent.

    Numarul conturilor goale s-a redus totusi cu 15% in ultimul an,
    avand in vedere ca in martie 2010 numarul acestora ajungea la
    325.000. Aproape 69% dintre participantii la fondurile obligatorii
    aveau in cont mai putin de 225 de euro in martie, in timp ce doar
    10% reusisera sa acumuleze o suma mai mare sau egala cu 500 de
    euro. In plus, potrivit unui studiu realizat de Aviva in colaborare
    cu Deloitte si dat publicitatii in toamna anului trecut, deficitul
    pensiilor in Romania ajunge la aproximativ 40 de miliarde de euro,
    echivalentul a peste o treime din PIB-ul intregii tari. Calculele
    celor de la Aviva arata ca asta inseamna ca fiecare roman in varsta
    de pana la 65 de ani, care se pensioneaza in perioada 2011-2015,
    trebuie sa economiseasca in medie 3.700 de euro anual pentru a-si
    mentine un nivel de trai similar celui dinainte de pensie.

    Este foarte putin probabil ca acest lucru sa se intample prea
    curand, in conditiile in care asta ar insemna o economie lunara
    apropiata de valoarea unui salariu mediu pe economie, insa in
    masura in care companiile au reinceput sa faca angajari, fondurile
    de pensii, atat cele care administreaza pensiile private
    obligatorii, cat si pe cele facultative, au toate sansele sa
    raporteze un numar mai mare de participanti si de active. Si,
    implicit, cresc sansele ca tot mai multi romani sa beneficieze la
    pensie de mai multe surse de venit.