Pelerinii aruncă pietre în stâlpi care simbolizează Diavolul pentru a-şi arăta sfidarea faţă de acesta. Musulmanii din întreaga lume marchează Eid al-Adha sau Sărbătoarea Sacrificiului, care reprezintă finalul pelerinajului la Mecca şi comemorarea aprobării lui Abraham de a-şi sacrifica fiul Ismail din porunca Domnului. Pelerinajul musulmanilor la Mecca poate cauza chiar moartea participanţilor. În 2004, 244 de oameni au murit în îmbulzeală, iar anul următor, 360. Pelerinajul simbolizează curăţarea sufletului de păcate prin urmarea paşilor făcuţi de profetul Mohamed şi de Abraham.
Blog
-
Zvonuri privind demisia lui Silvio Berlusconi. Premierul italian dezminte informaţiile
“Că Berlusconi este pe punctul de a ceda locul este, de-acum un lucru clar, este o problemă de ore, poate chiar de minute”, a declarat Giuliano Ferrara, directorul ziarului Il Foglio, considerat un consilier influent pe lângă Berlusconi. În orice caz, pieţele pariau în mod clar pe o demisie a lui Berlusconi, reacţionând la zvonuri din presa italiană. Bursa a înregistrat o creştere de aproape 3 la sută, pe fundalul acestor speculaţii, în timp ce nivelurile obligaţiunilor începeau să se destindă.
-
O nouă gafă marca Berlusconi: Cum a adormit premierul Italiei în timp ce se vorbea despre salvarea ţării sale
Berlusconi, în vârstă de 75 de ani, a fost înghiontit de două ori de oficiali, pentru a fi trezit din somn, relatează Mail on Sunday în ediţia electronică. El a aţipit în timp ce Barack Obama, David Cameron, Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy, între alţii, îl îndemnau să facă mai mult pentru a-şi salva ţara de la faliment. Frustraţi de indecizia sa, ei l-au umilit, obligându-l să permită unor inspectori de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) să verifice datele economice ale Italiei, pentru a preveni să o apuce pe urmele Greciei, comentează publicaţia britanică.
“Există o îngrijorare tot mai mare în legătură cu faptul că Berlusconi nu deţine controlul asupra a ceea ce se petrece în Italia. A adormit de două ori în timpul discuţiilor. I-a alarmat foarte tare pe oficialii săi. Au fost nevoiţi să îl trezească cu un ghiont. Ceilalţi oficiali nu au avut cum să nu observe”, a declarat un diplomat care a participat la discuţii.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Pensiile ar putea creşte în aprilie 2012
Pambuccian a precizat că UDMR a propus să se discute despre indexarea pensiilor din luna aprilie a anului viitor dacă evoluţia economiei reale o permite.
“Dacă evoluţia economiei reale permite, aceasta a fost propunerea UDMR, să se mute din iunie în aprilie indexarea pensiilor”, a spus Pambuccian.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Grecia are un nou Guvern. Giorgios Papandreou va demisiona din funcţie
Un “acord” a fost găsit duminică seara între principalele două partide politice din Grecia pentru “formarea unui nou Guvern, care nu va fi condus de actualul prim-ministru Giorgios Papandreou”, se arată într-un comunicat al preşedinţiei Republicii. “În cursul reuniunii, s-a convenit formarea unui nou Guvern cu scopul de a conduce ţara la alegeri imediat după implementarea deciziilor de la 26 octombrie”, adică acordul de reducere a datoriei Greciei, încheiat de liderii zonei euro la Bruxelles, potrivit comunicatului.
-
Ce ţări să evitaţi dacă vreţi să vă extindeţi afacerea în afara României?
Pe acest fond, investiţiile străine directe în ţări precum Brazilia, Rusia sau Indonezia au ajuns la niveluri record. Numai Brazilia, spre exemplu, a atras anul trecut investiţii străine de 48,4 miliarde de dolari, cu 87% mai mult decât în 2009.
Chiar dacă oamenilor de afaceri le este greu să reziste oportunităţilor de dezvoltare de pe pieţele emergente, construirea unei afaceri de succes în aceste ţări nu este nici pe departe un demers uşor.
SURSA: www.cnbc.com
-
Guvernele din zona euro vor să stabilească de urgenţă detaliile planului de consolidare a Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară
Surse oficiale din zona euro au declarat luni pentru Reuters că membrii Eurogroup consideră că detaliile tehnice ale măsurilor convenite la summit-urile UE de la finele lunii octombrie trebuie finalizate cât mai urgent, deoarece tensiunile din pieţe s-au accentuat din cauza instabilităţii politice din Grecia şi presiunilor resimţite de Italia. Liderii europeni au decis la finele lunii octombrie să crească resursele Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară, cunoscută ca EFSF, la circa 1.000 miliarde euro, pentru a convinge pieţele că mecanismul UE poate preveni intrarea Italiei şi Spaniei în criza datoriilor de stat.
-
Nemulţumiri în Marea Britanie: Mii de locuri de muncă bine plătite sunt oferite românilor
Potrivit unui nou raport, 4.000 de locuri de muncă sunt oferite în Marea Britanie prin agenţii de recrutare în ţările est-europene, ceea ce contravine promisiunilor repetate ale Guvernului de la Londra de a oferi posturi mai întâi britanicilor şomeri, comentează Daily Star, în ediţia electronică. Datele arată că 178.000 de persoane au rămas fără locuri de muncă în Marea Britanie în ultimele trei luni.
-
Windows pe tablete
Privind de la înălţimea statisticilor şi a previziunilor, piaţa computerelor pare scindată. Pe de-o parte vânzările de PC-uri tradiţionale sunt în declin, iar Gartner şi-a revizuit estimările privind rata de creştere pentru 2011 la doar 3,8 procente. Nici chiar perioada cea mai bună a vânzărilor, începutul anului şcolar, nu a înviorat prea mult vânzările, singura evoluţie notabilă fiind faptul că laptop-urile din gama MacBook au fost preferate de circa 60% din clienţi. Pe de altă parte, zona telefoanelor inteligente şi a tabletelor este în creştere exponenţială. Dacă ne limităm doar la tablete, acelaşi Gartner consemnează o creştere de 261 procente a pieţei faţă de 2010, iar previziunile pentru anii următori converg către vânzări de circa 326 milioane de unităţi în 2015.
Criza şi recesiunea nu explică fără rest această evoluţie, iar o dovadă este faptul că în perioada “back to school” cumpărătorii nu s-au înghesuit către modelele cele mai ieftine (de exemplu, modelele MacBook Pro s-au vândut mult mai bine decât Air, în ciuda preţului). Iar creşterea pieţei tabletelor nu se mai justifică prin modă, ci printr-o nevoie reală de dispozitive mult mai portabile, care devin preferatele elevilor şi studenţilor pentru studiu şi, totodată, sunt mult mai potrivite pentru persoane mai puţin tehnice, intimidate de complexitatea PC-urilor. Printre cele mai vândute zece tablete în perioada premergătoare începerii şcolii în Statele Unite, şapte sunt bazate pe Android, dar în top rămâne iPad (deşi avansul a mai scăzut). Celelalte două excepţii sunt HP TouchPad (bazat pe webOS) şi Asus Eee Slate, care rulează Windows 7. Dar costă o mie de dolari, adică de cel puţin două ori mai mult decât oricare dintre concurenţi.
Astfel ajungem la întrebarea cheie: cum se face că Microsoft joacă atât de slab pe această piaţă în plină expansiune? Mai putem adăuga acestei mirări faptul că tocmai Bill Gates a fost cel care a încercat să promoveze conceptul de “Tablet PC” încă din 2001. Mai importante îmi par însă rezultatele unor sondaje americane (realizate de Boston Consulting Group) care relevă că 42% dintre utilizatorii de tablete din SUA şi-ar dori o tabletă Windows. Luând în calcul şi pe cei care nu utilizează deja tablete, procentul creşte la 53%. Această diferenţă de 11 procente este notabilă şi se poate interpreta astfel: utilizatorii sunt în cea mai mare parte obişnuiţi cu Windows şi consideră că s-ar simţi mai confortabil pe o tabletă rulând acelaşi sistem de operare. Ceea ce este normal. Dar această dependenţă scade pentru cei care utilizează deja tablete, iar rata de creştere a tabletelor bazate de iOS şi Android spune că scăderea va fi rapidă.
Concluzia este evidentă: dacă Microsoft nu vine suficient de repede cu propria ofertă, pierde o mare parte din avantajul pe care acomodarea utilizatorilor cu Windows i l-ar putea oferi. Este greu de crezut că executivii de la Redmond nu-şi fac la rândul lor acest calcul. Şi atunci, de ce întârzie? Explicaţia pare să fie o decizie luată nu de Steve Ballmer, ci de Bill Gates. Un jurnalist de la CNET a recompus zilele trecute istoria unui proiect de tabletă dezvoltat de Microsoft sub numele Courier. Proiectul a fost condus de J Allard, unul dintre executivii Microsoft cu experienţă în zona pieţei de consum, un om cheie în singurul succes notabil al companiei pe această piaţă, consola Xbox.
Courier a fost un proiect curajos atât din perspectivă tehnică (prin faptul că avea două ecrane care reacţionau atât la atingere, cât şi la un creion special), cât şi prin concept: spre deosebire de tabletele actuale, orientate spre consum media, Courier era orientat mai degrabă spre crearea de conţinut (de exemplu, schiţe de mână şi multe altele). Păcatul capital al proiectului a fost că mergea pe o versiune modificată de Windows, ceea ce l-a înfuriat pe Gates când Allard i-a prezentat prototipul la începutul lui 2010 – adică înainte ca Apple să lanseze iPad. Ideea lui Bill Gates (preluată şi de Ballmer) a fost că Windows şi Office sunt produsele care asigură succesul (şi, mai ales, veniturile) companiei, aşa că ele trebuie să stea la baza unei tablete Microsoft. Rezultatul este că inovativul Courier a fost abandonat în aprilie 2010, ratând astfel posibilitatea de a fi lansat la doar câteva luni după iPad.
Microsoft pariază acum pe Windows 8, care are şi o interfaţă potrivită pentru tablete şi va rula pe procesoare ARM. Însă noul sistem nu are încă stabilită data de lansare, singurul indiciu fiind anul 2012. Cu fiecare lună care trece, şansele de a intra în competiţie cu liderii pieţei scad.
-
Părerea puilor lui Bertrand Russell despre viitorul Europei
Este joi după-amiază şi lumea are opinii despre Grecia. Ministrul Elena Udrea înfierează pe blog comportamentul premierului Papandreou, în timp ce Victor Ponta o înfierează pe doamna Udrea pentru că îl înfierează pe Papandreou, în timp ce domnia sa îl simpatizează. Sincer, cred că celor doi premierul grec le este pur şi simplu indiferent, iar jocul în care s-au prins este unul pur politicianist. Iar demersul prim-ministrului elen de a organiza un referendum pe tema acceptării unui nou program de bail-out le este cam tot la fel de indiferent. Ca să îţi pese de program şi să ai o opinie, ar trebui să ştii câte ceva despre puiul lui Bertrand Russell. Şi despre turme.
Bertrand Russell, filozof, matematician, istoric şi laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, a emis la un moment dat fabula puiului. Este vorba de puii de la fermă, hrăniţi în fiecare zi de un ins prietenos, aşa cum remarcă unul dintre ei. Ceilalţi îl aprobă fără să gândească, pentru că omul cel darnic venea negreşit în fiecare zi şi le arunca mâncarea. Numai un singur pui, excentric, le spune că se pot înşela, aducându-le aminte cum la un moment dat confraţii lor mai mari au dispărut din curte şi dispăruţi au rămas. Neliniştea lui a tulburat scurt timp existenţa restului puilor, pentru că în dimineaţa următoare fermierul cel bun a venit din nou, ba le-a aruncat şi mai multe boabe. “Nebunule, îţi faci griji degeaba. Ne dă mai multe boabe, pentru că ne place din ce în ce mai mult”, i-au strigat ceilalţi pui excentricului. Iar agitaţia acestuia – “…ne îngraşă! O să fim sacrificaţi în scurt timp!…” – s-a pierdut în noianul de ciugulituri.Pentru că hrana era tot mai multă, iar fermierul tot mai amabil.
Fermierul a fost drăguţ până în ziua în care a venit un camion, iar puii au fost încărcaţi şi duşi cu toţii, şi cei normali şi excentricul, la abator. Este o istorioară clasică despre modul în care sunt oamenii instruiţi să gândească, privind în trecut, dar nu suficient de adânc, pentru a încerca să ghicească cum va fi ziua de mâine, nu suficient de exact. Iar modelul pe care îl propune îl putem lesne regăsi, în varii scenarii, la originile crizei şi la baza supraîndatorării statelor europene. Lipsurile unui asemenea mod de gândire se completează cu binecunoscutul efect de turmă şi gata: mai avem timp să ne minunăm scurt abia când suntem urcaţi în camion şi mânaţi spre abator.
Am înşirat toate cele de mai sus pentru a justifica o afirmaţie contrară tuturor celor spuse în presa occidentală, ba chiar şi părerii ministrului Elena Udrea: dar dacă Papandreou este mai lucid decât mulţi alţi politicieni? Şi îi mai şi pasă de ce spune propriul popor, un exerciţiu care lipseşte în mod cronic din spaţiul european. De amintit, în context, de modul în care au reacţionat liderii europeni la referendumurile pentru adoptarea Tratatului de la Lisabona sau la referendumurile islandeze; mai departe, ideea că naţia nu pricepe cum e cu finanţele şi cu planurile de salvare sau cu stabilitatea zonei euro e o ipoteză validă, dar de ce să întrebi poporul aşa ceva?
Un referendum ar trebui să întrebe, simplu, dacă poporul vrea ca ţara sa să îşi păstreze independenţa sau, pentru nişte bani, să accepte să devină un soi de protectorat, cum bine l-a definit colega mea Crenguţa. Grecia ar trebui să intre, pe măsură ce planul se derulează, într-un nivel superior de austeritate, care nu mai ţine nici de popor şi nici de premier, iar aceasta este o alegere care cântăreşte extrem de mult. Iar liderii europeni ar trebui să îşi prezinte demersul nu drept un plan de salvare a Greciei, ci de ajutorare a creditorilor.
Am văzut de la anunţul surpriză al premierului grec o sumedenie de păreri şi supărări ale liderilor europeni sau ale analiştilor economici, toate contrare. Se enunţă scenarii catastrofale, cu ruperea zonei euro şi cu prăbuşirea Europei, iar media nu mai prididesc cu număratul maşinilor de lux ale grecilor cei leneşi. Între timp, fluxurile de ştiri vorbesc deja despre o renunţare la ideea referendumului, dar şi de o demisie a premierului grec, semn că spre ferma unora se îndreaptă deja camionul abatorului. Cu atât mai mult, pentru alte ferme, cele scrise mai sus sunt de mare actualitate. Şi de viitor.