BusinessMagazin

Blog

  • Comisia Europeană: Livrările de gaze ruseşti către mai multe state, inclusiv România, au scăzut

    Comisia a înregistrat o nouă scădere a livrărilor de gaze ruseşti către mai multe state UE, dar nu s-a ajuns într-o situaţie de urgenţă, a spus purtătorul de cuvânt.

    “Pot confirma că au scăzut livrările de gaze naturale către mai multe state membre: Polonia, Slovacia, Austria, Ungaria, Bulgaria, România, Grecia şi Italia. Joi am înregistrat o scădere de 30% în Austria, de 24% în Italia şi de 8% în Polonia. Trebuie să adaug că nu este încă o situaţie de urgenţă”, a declarat purtătorul de cuvânt Marlene Holzner într-o conferinţă de presă obişnuită.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Infograficul săptămânii: Ratingul în Europa HI-RES

    La 13 ianuarie, agenţia Standard and Poor’s a retrogradat de la AAA la AA+ o serie de ţări din zona euro – Franţa, Austria, Malta, Slovacia, Slovenia. Pe continent au mai rămas astfel doar cinci ţări – Germania, Olanda, Finlanda, Luxemburg şi Elveţia – care şi-au păstrat calificativul maxim AAA din partea tuturor celor trei mari agenţii.

  • Locuri de pe planetă care-ţi taie respiraţia (II) – GALERIE FOTO

    Nu este vorba despre un top, ci doar despre imagini minunate din locuri care merită văzute.

    Sursa: The Cool Hunter

  • Citeşte în noul număr din BUSINESS Magazin

    COVER STORY: 1 euro = 4,34 lei.Iunie:1 euro = ?

    În România ultimilor ani, discuţiile despre cursul de schimb au plecat fie de la temerea că leul cade, fie de la nemulţumirea că nu scade destul. În ianuarie, riscul de recesiune din zona euro şi tensiunile de pe pieţe au adus un puseu de nervozitate şi pe piaţa valutară, iar temerile legate de curs au revenit. Ce se va întâmpla cu moneda românească?

    MANAGEMENT: Ce valoare mai are un MBA?

    AUTO: Topul vânzărilor de maşini în 2011

    SPECIAL: Cum face austeritatea o Chină din Europa

    LIFESTILE: Restaurantul pentru gurmanzi slăbănogi

    BUSINESS Magazin este revista de business care, într-o manieră clară şi accesibilă, prezintă evenimentele cu adevărat relevante din mediul de afaceri din România şi din lume. De şase ani, evenimentele ce au impact asupra economiei şi mediului de afaceri românesc sunt reflectate cu acurateţe în analizele BUSINESS Magazin, iar premiile obţinute în aceşti ani sunt o recunoaştere a valorii brandului BM. BUSINESS Magazin apare lunea şi poate fi cumpărată de la centrele de difuzare a presei, la preţul de 4,9 lei.

  • Forbes avertizează: Facebook nu valorează 75 mld.dolari. Ar putea fi cea mai mare speculaţie a anului pe bursă

    La o evaluare de 75-100 de miliarde de dolari, acţiunile Facebook ar putea fi cele mai bune candidate din acest an pentru speculaţii financiare prin vânzare în lipsă, scrie revista americană.

    Într-o tranzacţie în lipsă (“short selling”), un trader vinde acţiuni luate cu împrumut sperând că valoarea acestora se va diminua înainte să fie nevoit să cumpere pentru a le returna. Diferenţa de preţ reprezintă profitul sau pierderea acestuia.

    Facebook a avut venituri de 3,7 miliarde de dolari, iar o capitalizare de 75 de miliarde de dolari ar însemna că acţiunile se tranzacţionează la de 20 de ori veniturile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Imagini uimitoare cu lumea îngheţată (GALERIE FOTO)

    În urma îngheţului s-au creat mai multe peisaje de-a dreptul uimitoare, în special în Europa de Est.

    La Constanţa, pe malul Mării Negre au fost făcute fotografii cu ţărmul şi portul Tomis acoperit de zăpadă şi de gheaţă. Iată imaginile care au făcut înconjurul lumii.

    SURSA: www.dailymail.co.uk

  • COD GALBEN DE NINSORI: DN2, închis. Ce alte drumuri naţionale sunt închise sau cu restricţii. Cum se circulă şi care e situaţia în ţară

    Centrul Infotrafic a anunţat că circulaţia este întreruptă, din cauza zăpezii şi viscolului, pe DN22 Râmnicu Sărat – Brăila, DN2C Costeşti – Slobozia, DN 24D Bârlad – Galaţi şi DN23B Măicăneşti – Ciorăşti, în judeţul Vrancea.

    Pe DN2(E85) Urziceni – Buzău a fost instituită restricţie pentru autovehiculele cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone. Pe tronsonul Bucureşti – Urziceni se menţine restricţia pentru autovehiculele cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone.

    Restricţie de circulaţie pentru autovehiculele cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone există şi pe DN2B Buzău – Brăila.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românul s-a născut poet. Mit sau realitate?

    “Nu cred ca talentul este un dar al popoarelor, ci un dar individual care, fireste, se dezvolta sau nu in cadrul unei tari sau comunitati. Nu cred ca romanii sunt mai talentati sau mai putin talentati decat ungurii, polonezii, rusii, bulgarii sau francezii. Sau, altfel spus, da, romanii sunt talentati. Ca si nemtii, francezii, americanii, rusii, bulgarii sau francezii”, crede Catrinel Plesu, directorul Centrului National al Cartii, institutie care se ocupa cu popularizarea si cu traducerile scriitorilor romani in strainatate. Acestea nu sunt atat de multe: 200 de carti au fost traduse de la infiintarea Centrului, insa urmeaza sa apara colectii de autori romani in Spania si Germania incepand cu 2011. Tendinta de recunoastere a scriitorilor romani este in crestere, apreciaza unanim scriitorii si criticii intervievati de BUSINESS Magazin, si asta din mai multe motive.

    Unul ar fi primul Premiu Nobel pentru Literatura castigat de un scriitor roman – anul trecut, de Herta Müller. Un alt motiv ar fi ca romanii, ca natie de poeti, au poate o mai mare sansa acum, cand “limbajul vesticilor s-a rigidizat foarte mult, iar usurinta in exprimare a romanilor ne face mai lirici decat alte popoare”, dupa cum spune un poet roman. Pana la urma, cu greu se pot gasi instrumente de masurare a talentului unui popor, iar premiul Nobel poate fi sau nu un criteriu, dupa cum spune criticul literar Alex Goldis: “Nu stiu daca Nobelul e o garantie absoluta a valorii, de vreme ce criteriile social-politice le oculteaza adesea pe cele valorice. Pana la urma, Proust, Joyce, Kafka, V. Woolf, L-F. Cèline, Musil, Borges sau Cortázar nu au luat premiul Nobel”.

    “Nu, nu cred ca romanii sunt mai talentati, dar cred ca sunt la fel de talentati ca alte popoare care si-au creat o literatura scrisa destul de tarziu si care au avut nevoie de aparitia unui mare poet pentru a-si fixa limba literara”, crede Matei Visniec, unul dintre cei mai importanti dramaturgi contemporani. Visniec este stabilit in Franta si scrie in special in limba franceza, facand parte dintr-o elita a scriitorilor romani care traiesc si creeaza in afara tarii, de cele mai multe ori in alta limba decat romana. Din cauza faptului ca Romania “nu are o infrastructura care scoate elitele in evidenta si nu le permite sa intre intr-un circuit in care sa fie valorizate de public”, sociologul Alfred Bulai considera ca romanii nu prea exista in cultura universala. Tocmai de aceea cei mai cunoscuti si cei mai tradusi romani in strainatate sunt asa-zisii “scriitori exportati”. Unul dintre cei mai cunoscuti scriitori romani in strainatate, despre care se spune ca va fi propus si pentru premiul Nobel, este Norman Manea. Scriitorul, care traieste in SUA din 1986, este reprezentat de una din cele mai puternice agentii literare din lume, Wylie, si scrie inca in limba romana.

    Vorba ca “romanul s-a nascut poet” ii apartine lui Vasile Alecsandri si marcheaza, neoficial, aparitia unor generatii de scriitori care au construit literatura romaneasca. Generalizarile sunt insa periculoase, dupa cum spune Horia Garbea, presedintele Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti, filiala a Uniunii Scriitorilor, iar Catrinel Plesu considera ca zicala s-a fixat atat de bine in mentalul colectiv din cauza altor “calitati” ale romanilor: “Poate ca din fudulie sau, mai curand, din auto-ironie, ca o consolare pentru faptul ca suntem lipsiti, in general, de seriozitate, de acribie, de mandria lucrului bine facut, sau dintr-o profunda frustrare, ca o justificare pentru lipsa de pragmatism pe seama careia romanul tinde sa-si puna esecurile”.

    Un alt scriitor roman, Alex Serbanescu, considera ca romanii au cateva dintre componentele talentului: dorinta de a comunica, imaginatie, nevoia de a sarbatori-consacra ceea ce li se intampla. Horia Garbea surprinde asadar ca “romanii sunt poate mai inclinati sa scrie ca amatori, asa cum italienii sa cante ca amatori. Dar profesionistii se aleg, dupa ce au talent, in masura in care au cultura, tenacitate, inteligenta”. In Romania nu exista scriitori cu carte de munca, iar in Uniunea Scriitorilor sunt acum 2.400 de membri activi, care trimit anual la Uniune cam 300 de volume originale pentru premii. Numarul de scrieri (intre care predomina poezia) e “normal” pentru populatia Romaniei, considera Garbea, insa numarul de amatori in continua crestere ar putea spune si altceva despre viitorul literar al Romaniei. Internetul devine un concurent serios in exprimarea poetica: portalul poezie.ro (cu subdomeniul agonia.net), dezvoltat de un economist, Radu Herinean, are 20.000 de membri, 6.000 de accesari zilnice si pana la 200 de texte noi publicate zilnic. Un ritm alert, chiar daca romanii s-au nascut poeti sau doar exerseaza zilnic scrisul.

  • Reportaj: Amintiri de la Oxford

    “Where are you educated?” (Unde sunteţi educat?) este de obicei cam a doua sau a treia întrebare pe care ţi-o adresează o persoană pe care abia ai întâlnit-o la Oxford. Nu e vorba doar de profesori universitari sau de alte persoane cu pretenţii, ci poate fi vorba doar de oameni obişnuiţi care vor să converseze cu tine. Răspunsul la care se aşteaptă interlocutorul ar trebui să cuprindă, într-o propoziţie, şcoala primară, liceul, universitatea şi alte specializări ulterioare pe care le-ai făcut. Interlocutorul nu are nevoie de detalii, dar, în funcţie de răspuns, îşi încadrează conversaţia într-un anume tipar. Dacă le spui că oamenii înseamnă mai mult decât educaţia pe care o primesc, eşti privit ciudat. Dacă le spui că ai fost educat de părinţii tăi, eşti privit cu un fel de milă. Te salvează doar dacă spui că eşti dintr-o altă ţară, moment când se activează cea mai des întâlnită trăsătură în rândul britanicilor: acceptarea tuturor naţionalităţilor şi a raselor, într-un avânt naţional în care orice aluzie, oricât de mică, la adresa unui negru, ţigan sau chinez este calificată imediat drept rasism.

    Importanţa acordată educaţiei se vede peste tot în oraş: nenumărate magazine care vând uniforme pentru toate şcolile şi colegiile, reduceri acordate elevilor şi studenţilor în orice restaurant sau chiar magazin de haine, promoţiile băncilor pentru credite de studii (care pot acoperi până la 15 ani de studii şi care pot să nu fie rambursate dacă tânărul absolvent nu îşi găseşte serviciu în primii 10 ani după absolvire), dar şi isteria imobiliară creată de arondarea la o anume şcoală. În cel mai frumos cartier din oraş, Summertown, diferenţa de la o stradă la alta poate fi de peste 1.000 de lire la chirie, respectiv de peste 100.000 de lire la achiziţia unei case. Străduţele sunt toate la fel de frumoase, dar arondarea casei la o şcoală bună este prioritatea părinţilor. Cele mai ieftine case sunt cele din apropierea unei şcoli de stat de pe străduţele unde locuiesc angajaţii primăriei: nimeni nu vrea să îşi dea copiii la acea şcoală, deoarece angajaţii primăriei sunt săraci, iar copiii lor nu reprezintă nişte conexiuni bune pentru viitor. Pentru că, aşa cum spun cei mai mulţi părinţi de la Oxford, cel mai important atu pe care îl au copiii care învaţă la şcoli bune e agenda lor de telefon, prietenii pe care şi-i fac şi ambiţia pe care aceste şcoli le-o insuflă.

    Preocuparea pentru educaţie şi dorinţa de a învăţa la un colegiu bine cotat devine mai uşor de înţeles după o vizită a celor mai frumoase colegii din Oxford, care reprezintă oricum unele dintre obiectivele turistice ale oraşului. Coada cea mai lungă este la Christ Church, cel mai vechi colegiu din oraş – 1525 (în jurul căruia s-a şi dezvoltat aura academică a locului de-a lungul istoriei), unde au fost educaţi regi şi prim-miniştri, şi care este considerat cel mai aristocrat colegiu din Anglia, alături de Trinity College din Cambridge. Ultimii ani au lungit considerabil coada de turişti de la Christ Church, deoarece acolo s-au filmat părţi importante din seria “Harry Potter” – sala de mese a colegiului şi turnul vizibil în film în timpul întrecerilor pe mături sunt cele reale, fiind folosite în film inclusiv părţi din ritualul de cină care se practică şi acum în colegiile din Oxford (decanul care bate cu ciocănelul şi binecuvântează masa, interzicerea vorbitului în timpul cinei, ţinuta obligatorie). Sunt şi alte colegii care merită vizitate: Magdalene College, University College, St. Anthony, Nuffield College sau Trinity College. Deşi diferite ca stil arhitectural – în funcţie de epoca în care au fost construite -, colegiile au aceeaşi structură: o clădire în formă pătrat-dreptunghiulară, care înconjoară un careu verde (cloister); la primul etaj al clădirii stau studenţii din primul an – în secolele trecute, studenţii stăteau în colegiu pe toată durata studiilor, dar numărul mult mai mare al studenţilor actuali nu mai permite acest lucru.

  • Centrofarm şi obiectivul pentru 2012: anul consolidării

    “Ceea ce am încercat noi să facem este să ne diversificăm oferta. Pe lângă reţetele gratuite, dorim să ne putem susţine afacerea şi din alte categorii de produse.” Era noiembrie 2009 când mă întâlneam pentru prima oară cu directorul Centrofarm, Dorin Catană. Piaţa farmaceutică era pe-atunci lovită de vestea extinderii termenelor de plată pentru medicamente compensate, farmaciile negociau prelungirea scadenţelor cu distribuitorii, însă creşterile veniturilor erau de două cifre pentru marile reţele: Sensiblu, Ropharma, Help Net, Dona, Catena. Au trecut doi ani de atunci, iar 2011 a fost un an la fel de complicat, profitabil doar la limită, numărul de farmacii al reţelei a rămas identic, la fel şi cel al angajaţilor, însă câteva dintre cele 61 de unităţi au fost relocate.

    Fireşte, costurile au fost deja optimizate. În retailul farmaceutic, chiriile – “negociate şi renegociate, deci se află la un nivel bun” – şi salariile – “similare cu cele din piaţă” – reprezintă cheltuielile anuale cele mai însemnate. Optimizarea ar fi putut veni numai din vânzări. Cele şase săptămâni din aprilie şi mai în care conflictul dintre medicii de familie şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate legat de noul contract-cadru de funcţionare a dus la blocarea prescrierii de reţete către pacienţi. Vânzările au scăzut cu două cifre, cum bolnavii aşteptau să vadă când se termină conflictul ca să nu plătească din propriul buzunar pentru doctoriile altădată gratuite sau compensate.

    Termenele de plată pentru aceste medicamente ajung chiar şi la 300 de zile, de aceea pentru îmbunătăţirea fluxului de numerar farmaciile încearcă să-şi crească vânzările de produse plătite pe loc. Oricum, în cele mai fericite cazuri, produsele non-farmaceutice ajung la cel mult jumătate din vânzări. De regulă, farmaciile cele mai “lichide” sunt cele din centrele comerciale cu vad extrem de bun, unde clienţii plătesc cel mai adesea din buzunar pentru medicamente sau cosmetice şi unde adaosurile comerciale la produse non-medicale pot fi substanţial mai mari. La capitolul medicamente vândute, şeful Centrofarm spune că schema de aprovizionare nu s-a modificat prea mult după ce sistemul de compensare menit să economisească bani la bugetul de stat a înce-put să încurajeze prescrierea de generice. Deşi pacienţii trebuie să aducă bani de acasă dacă vor produse inovative, ritmul creşterii vânzărilor de generice este lent. “Nu suntem bolnavi de originalitate, România e bolnavă de hoţie şi de drepturi obţinute prin tot felul de mijloace, mai puţin cele etice şi legale”, spune Catană. Datele referitoare la piaţă aferente anului 2011 relevă o creştere de 5 procente, dintre care produsele inovative au urcat cu circa 1-2%, în timp ce genericele s-au apreciat cu circa 10%.