Blog

  • Supravegherea Greciei de către creditorii săi, consolidată în schimbul planului de salvare

    “Planul de salvare a Greciei se bazează pe o condiţie strictă: el prevede consolidarea supravegherii Greciei şi impunerea unei prezenţe permanente a misiunii Comisiei Europene la faţa locului”, menită să ajute Grecia să-şi modernizeze aparatul de stat, a declarat Rehn.

    El s-a exprimat la finalul unei reuniuni a Eurogrupului, în cursul căreia miniştrii de Finanţe din zona euro au aprobat un important plan de salvare în favoarea Atenei.

    La rândul său, “troika îşi va spori în mod semnificativ prezenţa” în Grecia, a precizat liderul Eurogrupului, Jean-Claude Juncker.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Daniel Dăianu: Noul plan de salvare confirmă că Grecia se află în faliment organizat

    “Economia elenă se află de fapt în faliment organizat. Grecia nu încetează să facă plăţi pentru că se împrumută în continuare”, explică Dăianu. Profesorul consideră că “nu s-a rezolvat problema de solvenţă a Greciei, datoria publică nu va scădea sub 120% până în 2020 şi, dincolo de problema insolvenţei, nu se ştie ce se va întâmpla în Grecia deoarece măsurile de reformă structurală arată bine pe hârtie, dar sunt dificil de aplicat, iar economia elenă nu are cum să aibă creştere economică în următorii ani”. Dăianu apreciază că “falimentul organizat trebuia construit în aşa fel încât Greciei să i se ofere mai multe şanse, eventual să-i fie preluată datoria publică, iar economia elenă să revină la moneda proprie”. “Greciei i s-a aplicat o nouă perfuzie în austeritate, iar reacţia populaţiei va putea genera instabilitate politică şi socială. Rigoarea bugetară nu rezolvă problemele de fond, iar programele de austeritate au vicii majore. Degeaba reduci cheltuielile bugetare dacă dinamica PIB este nefavorabilă”, a mai spus economistul.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Premierul grec se declară “foarte satisfăcut” de noul acord de ajutor financiar

    “Suntem foarte mulţumiţi” de acordul privind ştergerea a 107 miliarde de euro din datoria publică de către băncile private creditoare şi de promisiunea unor împrumuturi publice în valoare de 130 de miliarde de euro până la sfârşitul lui 2014, a declarat el, la finalul reuniunii de la Bruxelles a miniştrilor de Finanţe din zona euro.

    În schimbul acestui ajutor, Grecia s-a angajat să adopte măsuri dure de economii bugetare şi să-şi reformeze economia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum stă România faţă de Grecia la principalii indicatori economici

    Acordul anterior, de 110 miliarde de euro ce a fost semnat în mai 2010, a adus valuri succesive de tăieri de salarii, majorări de taxe şi impozite şi reduceri de cheltuieli bugetare care i-au adus pe grecii de rând la limita răbdării. Cei doi ani grei de austeritate se văd şi în economie: PIB-ul scade dramatic trimestru după trimestru, şomajul explodează, mii de firme se închid şi producţia scade, dar datoria publică creşte necontenit.

    Indicator Grecia UE România
    Creştere ec. T4 2011/T4 2010 -7% 0,9% 2,1%
    Şomaj (dec. 2011) 20,9% 9,9% 7,0%
    Retail (dec. 2011/dec. 2010) -8,9% 0,1% 3,9%
    Datorie publică (T3, % din PIB) 159,1% 82,2% 33,3%
    Producţie industrială ( dec. 2011/dec. 2010) -12,4% -0,9% 1,9%

    Alte stiri pe www.zf.ro

  • Moneda euro este în creştere, dar bursele nu se mişcă după aprobarea acordului pentru Grecia

    Acţiunile din Asia au evoluat indecis, iar principalii indici bursieri din regiune au închis în scădere uşoară, reflectând temerile investitorilor că acordul reprezintă o soluţie doar pe termen scurt.

    Acordul de 130 miliarde euro însoţit de o schemă de conversie a obligaţiunilor greceşti în titluri cu maturităţi mai îndelungate şi un cupon mai mic a împins moneda euro la 1,329 dolari, în urcare cu 0,4%, iar traderii anticipează noi creşteri ale monedei până la începutul lunii martie.

    Moneda unică europeană s-a stabilizat ulterior la 1,326 dolari, în creştere cu 0,2% faţă de referinţa de luni de la Londra. Piaţa americană a fost închisă luni, cu ocazia unei sărbători oficiale. Euro a urcat cu 0,4% faţă de yenul japonez.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecia scapă de faliment: băncile vor şterge 107 miliarde de euro din datoria statului elen

    “Miniştrii (de Finanţe din zona euro) redactează declaraţia finală”, a anunţat un oficial european, după ce a anunţat că forumul Eurogrupului a ajuns la un acord asupra acestui plan, după mai bine de 12 ore de negocieri intense. Grecia va beneficia de un ajutor public în valoare de 130 de miliarde de euro în cadrul celui de-al doilea plan de salvare şi unui efort mai important decât era prevăzut din partea sectorului privat, care a acceptat să suporte 53,5 la sută din datoria greacă, afirmă o sursă europeană.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Dominique Strauss-Kahn, plasat în arest preventiv la Lille, într-un dosar de proxenetism

    El este acuzat de “complicitate la proxenetism” şi “tăinuirea unui abuz de bunuri sociale” în dosarul Carlton. Strauss-Kahn a sosit cu puţin înainte de ora 09.00 (10.00 ora României) într-o cazarmă a jandarmeriei din Lille, unde fusese convocat. El a fost imediat informat cu privire la plasarea sa în arest preventiv de către anchetatorii poliţiei judiciare din Lille, potrivit sursei citate. Dominique Strauss-Kahn urma să fie interogat pe tema petrecerilor la care ar fi participat, în special la Paris şi Washington, pentru a se stabili dacă femeile care au fost prezente la acestea erau prostituate.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Petrolul, aurul sau acţiunile?

    Dacă estimezi că economia se prăbuşeşte, atunci o să preferi să-ţi plasezi banii în obligaţiuni, în general în produse conservatoare de investiţii; dacă estimezi că pieţele îşi revin, atunci investeşti în acţiuni, rezumă Anupam Gupta, director pentru produse structurate pentru regiunea EMEAîn cadrul Citigroup. Dar cum poţi profita de astfel de socoteli, atunci când, ca potenţial investitor, nu ai nici aur, nici petrol şi nici obligaţiuni?
    Mulţi dintre cititori cunosc, desigur, produsele structurate (sau titluri structurate, note structurate, derivate structurate), situate oarecum la jumătatea spectrului de risc, care începe cu depozitele bancare sau obligaţiunile, cele mai puţin riscante, şi se încheie cu investiţiile în acţiuni sau fonduri cu capital de risc. E vorba de instrumente de investiţie compuse dintr-un element cu venit fix, menit să protejeze valoarea investiţiei iniţiale, şi un element variabil, derivat din cotaţia unor active suport (curs valutar, aur, petrol, cereale, acţiuni, obligaţiuni etc. şi diverse combinaţii între ele). Avantajul lor e că dau posibilitatea investitorilor să-şi diversifice portofoliile, pariind pe unul sau mai multe active fără a fi nevoiţi să le deţină, să obţină câştiguri mai mari decât din depozitele bancare, de pildă, şi să-şi protejeze capitalul investit iniţial în proporţii variabile, până la 100%.

    Produsele structurate reprezentau la nivelul anului 2007 până la 35% din portofoliile investitorilor în ţările europene dezvoltate şi până la 60% din portofolii în sudul Europei (Italia, Grecia, Spania) şi Asia. Dezavantajul lor, evidenţiat din plin de criza financiară din 2008, e gradul mai mare de risc decât al instrumentelor tradiţionale, incluzând riscul valutar, de lichiditate, de volatilitate a pieţei sau de nivel al dobânzilor, riscul de credit al emitentului (de obicei o firmă de brokeraj sau o bancă), precum şi faptul că pe durata de valabilitate a titlului, în general între 18 luni şi 6 ani, investitorul trebuie să-şi ţină imobilizaţi banii în produsul respectiv, întrucât principalul, sau partea de investiţie iniţială pe care doreşte s-o recupereze în orice situaţie, nu mai e protejat dacă banii sunt retraşi înainte de termen.

    La Bursa de Valori Bucureşti se tranzacţionează în prezent două categorii de produse structurate, listate şi pe pieţele din Viena sau Varşovia: certificatele index, emise de grupul Erste şi de Raiffeisen Centrobank şi având ca active suport indicii Eurostoxx 50, S&P 500, DAX, aurul, petrolul şi cursul leu-euro, respectiv certificatele turbo ale aceloraşi emitenţi, având ca active suport indicele DAX, aurul, argintul, petrolul, precum şi acţiunile a cinci companii: Fondul Proprietatea, Erste Group Bank, OMV Petrom, Banca Transilvania şi BRD-Groupe SocGen. Diferenţa dintre ele e că modul de calcul al preţului pentru certificatele turbo determină un efect de levier care amplifică posibilitatea de câştig (creşterea sau scăderea de preţ a certificatului long, respectiv short e mai accentuată decât cea a activului suport).

  • Viscolul, coşmarul transportatorilor. Cât de mari sunt pierderile?

    Camioane blocate în zăpadă, oprite pe marginea drumului sau în parcări, autovehicule de aprovizionare ce nu pot ajunge la farmacii, chioşcuri sau magazine de cartier, depozite logistice izolate şi costuri mai mari pe toate planurile sunt câteva dintre dificultăţile cu care au avut de jonglat zilele trecute şefii de companii din domeniul logisticii şi distribuţiei. “Creşterea costurilor este greu de estimat, dar cred că este aproape dublă faţă de un februarie normal”, spune Dragoş Geletu, managing director al firmei de logistică KLG Europe România. Mai simplu spus, dacă, de exemplu, în condiţii normale bugetul ar viza pierderi de 50.000 de euro, acum minusurile pot ajunge lejer la 100.000 de euro care, în cazul fericit, pot fi recuperate în semestrul doi. KLG a avut anul trecut o cifră de afaceri de 20 milioane de euro, faţă de 15,5 milioane de euro în 2010, an în care compania a investit peste 25 de milioane de euro în România.

    Creşterea de costuri este suportată de furnizorii de servicii – atât distribuitori, cât şi operatori logistici, iar cei mai mulţi dintre ei au fost precauţi. “Din fericire, am bugetat lunile ianuarie şi februarie pe minus şi am avut surpriza plăcută că, deşi am închis pe minus, până la urmă stăm mai bine decât am prognozat”, spune Cătălin Olteanu, general manager al FM România. Compania pe care o conduce a fost dintre cele care au marcat plusuri anul trecut, când cifra de afaceri a ajuns la 22 de milioane de euro faţă de 20 de milioane de euro în 2010. Cifrele se referă însă numai la serviciile facturate şi nu reflectă valoarea bunurilor depozitate, intermediate şi transportate.

    Compania a ajuns acum să încarce zilnic în jur de 180 de camioane, în rândul clienţilor numărându-se atât retaileri – cum sunt Cora, Profi, Bricostore sau Carrefour -, cât şi producători ca P&G, Nestlé, Danone, Coca-Cola sau Unilever. În total, compania are în jur de 80 de clienţi pentru serviciile de transport, iar numărul lor este în creştere pentru că au dispărut firmele concurente pe fondul crizei. Pierderile mai mici decât cele bugetate, despre care vorbeşte Olteanu, se datorează, în parte, şi faptului că două depozite “sunt construite pe standardul nostru, au pierderi de căldură mai mici şi cheltuieli de întreţinere mult mai rezonabile decât cele închiriate”.

    Dincolo de această parte bună însă, “starea vremii are un impact serios în businessul pe care îl desfăşurăm noi”, punctează reprezentantul FM România. El dă şi exemple. Camioanele stau blocate prin parcări sau în cozi în faţa unor drumuri închise, ceea ce înseamnă că “nu fac kilometri, nu încasăm bani pe transport, în timp ce motorul merge şi consumă motorina care se scumpeşte de la o zi la alta”. Mai mult, în acest an iarna a adus în acelaşi timp ger, ninsori şi viscol. Or, dacă ar fi fost doar ger, “ne-ar fi convenit, pentru că avem remorci cu temperatură controlată, iar cei care trebuie să-şi ferească produsele de frig apelează la noi”. Problema a fost viscolul, care a dus la blocarea străzilor şi “oricât se plânge lumea de autorităţi, realitatea spune că nu te pui cu natura”, spune Cătălin Olteanu.

    Profund nemulţumit de reacţia autorităţilor este însă Dragoş Geletu care declară că “din păcate, ca de fiecare dată, toate costurile şi organizarea la nivel de infrastructură (utilaje pentru deszăpezit, costuri etc.) au fost în sarcina noastră, iar de autorităţile locale, la al căror buget local plătim bani grei, nici măcar n-am auzit”. Activitatea este “crunt afectată” nu numai din punctul de vedere al accesului la depozitele logistice – în special cele situate pe autostradă -, ci şi din punctul de vedere al distribuţiei în ţară. În ultimele săptămâni activitatea a fost efectiv întreruptă câte două zile în fiecare săptămână, iar accesul, “atât pentru angajaţii noştri, cât şi pentru furnizorii clienţilor a fost limitat”, explică Geletu.

    Pe lista dificultăţilor aduse de iarnă din ultimele săptămâni mai figurează, arată Olteanu, faptul că personalul din depozite nu poate ajunge la serviciu – fie din pricina drumurilor închise, fie din cauza problemelor medicale. În plus, în această perioadă, cresc costurile de întreţinere şi mentenanţă – “mi-e şi frică să mă uit pe rapoartele de consum de curent şi gaz”, spune Olteanu. Acestor cheltuieli li se adaugă cele cu deszăpezirea. Trăgând linie şi adunând, “nu prea câştigăm bani, dar ne costă iarna de <ne rupe>”, afirmă şeful FM România.

  • Comisia Europeană: Argumentele statelor ce menţin restricţiile pe piaţa muncii sunt neconvingătoare

    Andor declarase vineri, după o reuniune a miniştrilor statelor UE responsabili de Muncă şi Afaceri Sociale, că va cere celor nouă state să furnizeze argumente mai convingătoare sau să îşi schimbe deciziile, citat de site-ul Novinite.com. Austria, Belgia, Marea Britanie, Franţa, Germania, Irlanda, Luxemburg, Malta şi Olanda au decis menţinerea restricţiilor la angajarea cetăţenilor români şi bulgari. Conform reglementărilor europene, ţările care menţin restricţiile trebuie să prezinte Comisiei Europene argumente în acest sens.

    Mai multe pe mediafax.ro